Dumnezeu nu vrea sa avem familie?

[Florin-Ionut]

Angus Barbieri a postit între 1965 - 1966 fără mîncare 382 de zile. A fost supravegheat îndeaproape la început și apoi a stat acasă fiind monitorizat periodic de medici. A luat uneori vitamine, a băut ceai și cafea. Dar nu a mîncat hrană solidă.

Ceea ce l-a determinat a fost faptul că nu a mai suportat obezitatea și a hotărît că vrea neapărat să se însoare. Deci omul de la peste 200 de kg a ajuns la vreo 85 de kg, adică a trăit din grăsimile proprii mai bine de un an.

A făcut asta la sfatul doctorilor care i-au sugerat postul negru pentru a slăbi, dar nu s-a gîndit nimeni că va ajunge să stea atît fără alimente. Nici el nu a știut să nu-i va fi foame pe parcursul aceste sesiuni istorice.

[AlinB]

Azi nu se mai fac din astea, e la moda inelul/reductia gastrica.
Costisitoare, riscanta, dar cine ar mai face bani (si nu putini) din faptul ca tu tii post negru sa slabesti?

Si culmea ironiei, nu e imposibil sa te ingrasi chiar si cu inel gastric, consumand lichide hipercalorice.

In schimb m-as mira sa aud un caz in care cineva s-a ingrasat in timpul postului negru..

Sigur, poti sa te ingrasi rapid la loc sau chiar mai mult dupa de asta esentiala este si vointa de a schimba stilul de viata/alimentatie.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Sigur, poti sa te ingrasi rapid la loc sau chiar mai mult dupa de asta esentiala este si vointa de a schimba stilul de viata/alimentatie.

În carte zicea că Barbieri s-a stabilizat la vreo 89 de kg pe termen lung. Ceea ce spune că omul a avut atît voința de a posti, cît și determinarea să nu piardă ce-a cîștigat cu sacrificii.

Nu știu dacă s-a însurat, dar nici n-am căutat.

[fallen]

Nu i-ai cazut toti dintii lu' omu' ala care n-a mancat solid aproape un an ( sau mai bine)? Stiu persoane care si-au pierdut dantura fiind silite de alte boli sa consume doar lichide o perioada mai lunga ; altii din contra au fost siliti chiar de dantura sa consume doar lichide, si astfel se creeaza in cerc vicios. Dar se pare ca te poti hrani foarte bine si cu lichid si nici nu mai slabesti.

Se pot face combinatii lichide foarte satioase si hranitoare, mai ales pt micul dejun, ca tot se plang oamenii ca n-au ce manca de post dimineata si pleaca flamanzi de acasa. Desigur ceaiul si cafeaua nu sint cele mai fericite in acest sens. Se pot face tot felul de sucuri de fructe si legume, la storcator sau la blender, cu mar, banana, morcovi, sfecla, etc. Se poate pune si verdeata in ele, se pot adauga cereale ( fulgi), seminte de chia chiar daca sunt scmpe, se consuma cantitati mici si ajung multa vreme. Solid se pot consuma fructe uscate si nuci, seminte, daca nu aveti probleme cu dantura. Painea integrala sau cu seminte de asemena tine mai bine de foame. Gemul si mierea ca si ciocolata au intr-adevar indice glicemic mare si pe moment te lesina apoi ti se face repede foame inapoi. Untul de arahide insa e bogat in grasimi polinesaturate, si se poate consuma pe paine cine nu are probleme cu greutatea, sau 1 lingurita la cateva zile chiar si cei mai grasuti, desigur cand nu consuma altceva hipercaloric in ziua sau la masa respectiva...( acestia trebuie sa aba mereu grija ca in ceea ce mananca pe langa calorii sa fie si nutrientii esentiali, nu numai sa fie mult sau putin, dar ma tem ca omul simplu decat sa calculeze calorii sau sa studieze nutrienti prefera sa se orienteze dupa volum si dupa senzatia de satietate...)

Puteti da si copiilor cate o cescuta de suc, alaturi de mancare, desigur, nu sa le saturati foamea ci sa le adaugati un supliment de vitamine si fibre ( ma tem ca in zilua de azi si copii au probleme cu tranzitul, iar parintii se feresc sa le ofere sucuri si fructe tocmai ca sa nu-i apuce la scoala sau gradinita, din motive de igiena, si nu cred ca e tocmai bine...), ca sa nu zic ca poate sunt si oameni mari care se feresc sa consume asa ceva dimineata pt ca au drumuri lungi de facut si specificul muncii nu le permite intreruperi...
Din pacate oarte multa lume cred ca se hranete nesanatos, cand ma mai opresc si eu la covrigarie, destul de rar, nu ca nu mi,ar placea si mie covrigii, dar ii consider calorii moarte, e mereu coada si sunt oameni care-si iau cate 2 covrigi si 2 merdenele, sau cate 4 produse de patiserie, ceea ce ma face sa ma gandesc ca oamenii aia mananca si la micul dejun si la pranz asa ceva....la noi in statie s-a deschis de curand un chiosc cu legume fructe, dar a sucombat curand pt ca nu a dat nimeni cafeaua calda si covrigii pe fructe.. e drept ca era iarna si frig si nu prea te inspira sa mananici mere si banane reci...si apoi, am observat ca romanii nici nu prea tin la calitate; la pizeeria care s-a deschis langa noi preturile sunt intre 15-22 lei si zic ca e scump, in alte parti ar fi 12-13 lei mai mare; acum ma gandesc ca se poate reduce pretul, dar si calitatea ingredientelor, pana la urma, se poate pune o sunca mai ieftina si mai putina pe ele...ca sa nu mai zic ca si la mine la magazin sunttendinte asemanatoare : unii cumpara de 5 lei hrana uscata, zice ca le ajunge o luna, si de 15 lei recompense, le ajung cateva zile; altii mai saraci cumpara hrana cea mai ieftina la 4-6 lei/kg si acum ca producatorul s-a gasit sa diversifice gama si sa sporeasca calitatea, a crescut proteina cu 1-2. %, a crescut si pretul de la 4 la 5- 6la7 lei/kg, si sunt destul de consternati ca de aceasi suma le intra cateva zeci de grame mai putin...nu-i pasa nimanui ca ar putea fi oarecum de calitate mai buna...acum ca sa nu mai vorbim ca % de proteina e cam asemanator intre hrana economica si cea de calitate superioara adica intre 20 si 30 %, dar difera foarte mult sursa de proteina respectiv % de digestbilitate... nu toate speciile asimileaza la fel de bine proteina vegetala ca pe cea animala, depinde in primul rand cum le-a lasat natura, ierbivore, omnivore sau carnivore, si apoi cum au fost obisnuite de noi ( care totusi nu putem modifica radical natura firii, cel mult in cazul omnivorelor le putem adapta cat d cat sa manance ce vrem noi); din fericire noi oamenii le putem digera si asimila pe toate, la noi depinde cel mai mult de cum ne-am obisnuit noi insine...

[fallen]

Am avut din nou o revelatie trista . In urma cu cateva zile ( de Rusalii mai exact) a zis sotul ca de cand merg la biserica parca avem numai ghinioane si certuri, neintelegeri...acum daca e sa disec aceasta constatare, pot spune ca nu eu vin de acolo cu chef de cearta, ci asa il gasesc pe el , cateodata; iar ghinioane chiar dacaam mai avut,totusi am avut si mari impliniri, cel putin in ultima vreme ( ne-am luat casa, o sa avem copil)...dar aici el ar putea argumenta ca toate astea au fost numai meritul trudei lui, si nu al rugaciunilor mele si nici al ajutorului divin, caci eu personal am avut mai mult esecuri si pagube in ultimii ani ( am pierdut un serviciu, am gasit altul mai rau, am castigat bani dar am si cheltuit, etc)... si analizand mai bine, am ajuns la concluzia ca:1) daca ma luam fie dupa reprezentantii bisericii ( popi) fie dupa multi dintre voi credinciosii, acum eram singura, fara familie si copil, si , mai dureros, 2), daca in duminica aceia as fi pkecat de acasa, fie seara la Paraclisul Maicii Domnului, fie chiar de dimineata, mai mult ca sigur nu ar mai fi venit fata mea, fie ca nu eram acasa,'fie ca era taica-su suparat pe mine....desi eu initial m-am grabit sa multumesc lui Dumnezeu si Maicii Domnului ca mi-au trimis-o....

Cum va explicati fenomenul ? Cum e posibil totusi sa vina un copil pe lume daca Dumnezeu nu vrea acest lucru ??? Poate sa vina din alta sursa, ca sa zic asa, sa fie exclusiv produsul trupului omenesc? De c vin copii atunci cand se spune ( spun unii popi) ca nu ar trebui sa vina,adica sa fie chemati de parintii lor ( duminca, in posturi, in zii de sarbatoare) pt ca vor deveni la randul lor rai si pacatosi?

(Oricum m-a intristat foarte tare constatarea ca e posibil ca Dumnezeu sa nu o vrea pe fata mea, sau sa nu fie trimisa de el ; eu chiar voiam sa o invat sa fie credinciosa, chiar daca se pare ca taica-su vrea altceva; deci in concluzie e posibil ca acest copil sa fie doar al lui taica-su, si nu si al lui Dumnezeu???
Pana acum pare sa-i fi placut la biserica, la slujbe, chiarsi la tv cand ne-am uitat putin duminica la slujba, in schimb pare ca e foartr trista de cateva zile de cand am avut " revelatia " care am avut-o ...... desi acum nu sunt sigura daca ea e vesela sau trista, ci eu sunt, iar ea se manifesta doar in conformitate cu emotiile mele, pozitive sau negative, indiferent ce le cauzeaza...adica as putea-o " invata" sa se bucure si de alte activitati mai firesti pt un copil....si chiar ma intreb daca n-ar fi mai bine sa n-o mai duc deloc la biserica daca nu o voi mai putea duce si pe viitor, ci sa o duc in alte locuri si la alte activitati unde se duc si alti copii, in parcuri la joaca, sau in casa la tv la desene animate si alte programe pt copii...)

( bine oricm stiu ca parerea multora dintre voi e ca nu trebuia sa am acest copil, ca va fi un copil rau si pacatos sau ca va fi chinuit, va avaea o soarta rea, dar atunci dece mi la- dat Dumnezeu, ca sa se razbune pe noi, c al-am sfidat si l-am fact in ciuda dorintei lui, sau de ce, cum va explicati, ca n e trimis de el ci de cel rau, doamne fereste ??? Sau sa ma asteot sami spuneti sa ma stept ca Dumnezeu sa mil ia inapoi, ca sami arate puterea lui????)

Sa e posibil sa fie cum spune sotul, ca Dmnezeu e undeva acolo sus in univers si a faut lumea si pamantul si cosmosul, dar nu se mai implica in vietile oamenilor ( pare ferm convins de acasta teorie, nustiu dc a conceput-o sau i s-a revelat lui sau a auzit-o ,a altcineva si l-a convins), iar soarta noastra nu e influentata de cat suntem de credinciosi sau nu, dc mergem la biserica,ascultam de popi, ne cununam, botezam, facem sfestanii, etc, dc muncim sau desfranam duminca, daca tnem sarbatorile sau nu, etc ( dc suntem rai sau buni asta intradevar ne influenteaza pt ca interactionam cu ceilalti si...consecintele se rasfrang asupra noastra, dc facem rau cuiva devenim victima razbunarii aceluia...), sau,
2) este posibil cum spun unii ca Dumnezeu sa nu aiba nicio treaba cu biserica si popii, cu nicio biserica dupa unii, sau sa fii parasit harul lui biserica ortodoxa si pe cea catolica, si sa se fi " relocat" in celelate organizatii si culte ( protestante, neoprotestante, adventiste, mormone, etc)..???

[sophia]

La postarile mai vechi:

1. Eu nu inteleg si poate imi explica cineva, care este principiul acestei metode de reductie gastrica.
Adica omul mananca pentru ca are stomacul prea mare? Sau daca isi taie din stomac nu mai are foame, ii este mai bine?

Mi se pare o solutie bizara, pentru ca nu se doreste sa se caute si elimine cauzele adevarate.
Exista probleme de metabolism, probleme genetice. Astea nu se rezolva cu inelul gastric.
Este ca si cum la oamenii cu anorexie le-ai mai pune o bucata de stomac in ideea ca o sa se mai ingrase. Cand anorexia este ceva total psihic.

Ma tot uit (citesc, aud in jur, cunosc chiar personal cazuri si cazuri): unii nu resusesc sa se ingrase, altii nu reusesc sa slabeasca.

Trebuie facute investigatii si vazut concret de la ce se perturba organismul (ingrasat sau slabit pre mult).
Am citit ca au descoperit gene care influenteaza foamea. Sunt si oameni care nu-si pot controla mancatul. Nu au senzatie de satietate, ca orice om normal care zice:"gata, nu mai pot".
Nu e totul chiar atat de simplu.

Zilele trecute mi-a picat in mana un articol in care se explica si efectul stresului asupra greutatii organismului. Acesta ajunge sa depuna (mai ales in jurul abdomenului un strat de grasime).
In plus in conditii de stres omul are tendinta sa manance: ori din frustrare, ori din depresie, ori pentru linistire. Unii mananca dulciuri, altii produse sarate.
Sunt produse care iti dau stare de bine.

Ce vreau sa spun este ca trebuie facut un control ca lumea si vazut de ce se ingrasa/sau slabeste omul in mod exagerat. Nu asa, gata taiem stomacul si slabeste.

La o emisiune a vorbit o tanara despre problema ei. Avusese peste 300 de kg.
A incercat o gramada de diete si de nemancat. Nu a functionat si se simtea si rau.
Si atunci a luat-o pe calea inversa. A mancat. Dar in mod echilibrat, dupa anumit plan. Si a dat jos foarte mult.
Si ea avea planuri de viata marete. Si a reusit: mai intai sa se poata misca, sa iasa din casa, apoi sa arate mai bine si sa se simta bine, s-a maritat, apoi si-a gasit si o profesie: dupa experienta ei da consultanta in alimentatie. Aici am unele dubii, dar poate ca ceea cea functionat la ea se poate aplica si la altii.

2. La partea cu postul negru - daca omul ala a pierdut atatea kilograme intr-un an, atunci ma intreb ce face unul ca Florin care este si asa slab. Cat mai pierde il in greutate la fiecare astfel de post repetat, din ce anume se hraneste? Si cum se mai reface totusi organismul?
Banuiesc eu ca omul acela a fost hranit cu lichide totusi. In rest nu stiu cum a facut. Si cum a rezistat.
A fost activ? Sau doar a vegetat in pat? Un an de zile sa nu mananci este dur. Cum rezisti totusi si de unde ai si energie? Eu tot nu inteleg.

Si nu numai la munci fizice grele este greu postul. Si creierul are nevoie de o anumita alimentatie. Munca intelectuala este foarte consumanta si ea si creierul are nevoie sa fie hranit.

Da, si eu cred ca cel mai greu este sa te mentii dupa dieta. Mai ales ca sunt atatea ispite in jur. Trebuie multa vointa. Mai ales ca sa si socializezi, sa iesi in lume. Daca esti invitat undeva la masa ce faci? In afara de a tot refuza si a-ti lua doar cat mai putin.
Pe mine ma deranjeaza de exemplu sistemul acela ca inviti oameni si esti obligat sa tii seama de unul sau altul care este vegan si aia nu mananca, aia nu mananca. Trebuie sa-i pui mereu ceva separat, special. Este un efort in plus.
Oare ei realizeaza asta?

3. Fallen, ai nascut deja? Ma abtin sa raspund la intrebarile tale si sunt curioasa de ceea ce-ti vor raspunde altii.
As vrea sa-ti spun doua lucruri totusi:
Tu n-ar trebui de fapt sa (-ti) pui aceasta intrebare. Dumnezeu vad ca a vrut in cazul tau si ti-a daruit un copil.
De ce ti l-a daruit totusi? Nu stiu. A avut El un motiv.
Gandeste-te totusi ca sunt oamenii multi carora chiar nu le daruieste copil, desi ar merita. Aia atunci ce-ar trebui sa gandeasca?

S-ar putea ca tocmai prin acest copil daruit, Dumnezeu sa te traga de maneca si sa-ti arate drumul spre mantuire. Sa ti-l fi dat tocmai ca sa te scoata din pacat. Zic si eu. Dar tie inca nu-ti este clar...

Daca ascultai pe preoti si altii care te-au sfatuit nu stiu daca era mai rau. Nu stiu daca ramaneai singura sau fara sot si copii. Nu poate nimeni sa faca predictii, desi multi si-ar dori.
Si eu ma intreb adeseori cum mi-ar fi fost daca as fi ales alt drum decat cel pe care l-am ales. Nu stiu.
Poate ca ti-ar fi fost mai bine. Poate ti-ai fi gasit omul potrivit, mai bun, copii cu el, in conditii mai bune.

Ajungem mereu al un punct unde ni se pare ca trebuie sa luam o anumita decizie pentru ca altfel am pierde. Indiferent de consecinte. "Daca nu-l iau pe ala, nu o sa ma mai marit, nu mai gasesc altul". Greu de spus. Asa vedem insa in situatia respectiva. Nu mai vedem alte drumuri, alte solutii. Uneori ele chiar nu exista, alteori ele sunt doar nestiute inca.

In rest eu una spun ca totusi nimic nu se face fara voia lui Dumnezeu.

[fallen]

Cu reductia gastrica intr-adevar e o oarecare pacaleala...ai manca dar nu mai ai unde sa bagi asa ca esti nevoit sa te opresti...si poate in felul asta constati ca nici nu voiai defapt, nu aveai nevoie de mai mult. Te saturi cu doua guri, numai ai senzatia aia ca ai gaura in stomac si tot nu se umple...desi am auzit ca pt unii poate fi frustrant ca tot ar vrea sa mai manance si nu mai pot, chiar ajung sa verse, sau ajung sa se pacaleasca cu lichide sau semilichide, eventual dulci, care traverseaza repede stomacul, si care tot ingrase. Frustrant e insa ca unii saracii au exact aceleasi simptome ( ar manca, chiar au nevoie) dar nu pot pt ca lims-a " micsorat" stomacul din cauza unor afectiuni uneori grave, iremediabile ( obstructii, tumori) si chiar ajung la inanitie si mor...

Si 2), da, cred ca intr-adevar e frustrant si ca Dumnezeu a dat copii unora care nu meritau si l.au necinstit,'nu l-au ascultat, chiar l-au sfidat ( n-au mers la biserica, au muncit duminca sau au facut desfranare), in timp ce altora care au ascultat de el si de biserica nu au fost fericiti cu acest dar...imi pare rau rau pt acestia, , dar nici nu poate sa imi para rau pt mine, adica...intr-adevar pt multa lume era mai bine daca nu se intampla, si pt copilul meu era muuult mai bine daca se nastea in alta familie, insa cu toate astea daca s-ar intampla cva cu el si mi l-ar lua Dumnezeu inapoi cu certitudine as fi distrusa iremediabil ( nustiu pe cine as fi mai furioasa, pe el sau pe mine, ca din vina mea s-ar fi intamplat, dar probabil cam pe toata lumea in egala masura mias revarsa furia), chiar daca crudul adevar ar fi ca asa s-ar fi facut dreptate...
( si daca s-ar naste cu probleme de sanatate as fi furioasa atat pe noi, ca am fost pacatosi, cat si pe dumnezeu in egala masura, chiar daca ar fi actionat conform dreptatii sale divine supreme...)

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Si 2), da, cred ca intr-adevar e frustrant si ca Dumnezeu a dat copii unora care nu meritau si l.au necinstit,'nu l-au ascultat, chiar l-au sfidat ( n-au mers la biserica, au muncit duminca sau au facut desfranare), in timp ce altora care au ascultat de el si de biserica nu au fost fericiti cu acest dar...imi pare rau rau pt acestia, , dar nici nu poate sa imi para rau pt mine, adica...intr-adevar pt multa lume era mai bine daca nu se intampla, si pt copilul meu era muuult mai bine daca se nastea in alta familie, insa cu toate astea daca s-ar intampla cva cu el si mi l-ar lua Dumnezeu inapoi cu certitudine as fi distrusa iremediabil ( nustiu pe cine as fi mai furioasa, pe el sau pe mine, ca din vina mea s-ar fi intamplat, dar probabil cam pe toata lumea in egala masura mias revarsa furia), chiar daca crudul adevar ar fi ca asa s-ar fi facut dreptate...
( si daca s-ar naste cu probleme de sanatate as fi furioasa atat pe noi, ca am fost pacatosi, cat si pe dumnezeu in egala masura, chiar daca ar fi actionat conform dreptatii sale divine supreme...)

Din pacate te inchinui unui Dumnezeu mercantil, un soi de Zeul al Norocului caruia ai pretentia sa-i oferi o satisfactie limitata prin sacrificii simbolice (mers la biserica, fara munca duminica, fara desfranarea alta data) si el iti bifeaza ce ai pus pe "bucket list".

Ei bine, lucrurile nu merg chiar asa, nu poti fenta la greu chestiile care tin de esenta, sa faci singura nistea alegeri proaste si in acelasi timp sa ai prentetii de satisfactie la toate capitolele, iar daca nu o optii, vina a cui este? A lui Dumnezeu, binenteles.

Adica stii, sunt fumator, dar daca merg la biserica si nu muncesc duminica, vreau sa nu mor de cancer, cei din jur sa nu se imbolnaveasca si mai mult, sa admita ca miros a trandafiri, iar daca nu se intampla asta, ma supar tare pe Dumnezeu, da?

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Am avut din nou o revelatie trista . In urma cu cateva zile ( de Rusalii mai exact) a zis sotul ca de cand merg la biserica parca avem numai ghinioane si certuri, neintelegeri...acum daca e sa disec aceasta constatare, pot spune ca nu eu vin de acolo cu chef de cearta, ci asa il gasesc pe el , cateodata; iar ghinioane chiar dacaam mai avut,totusi am avut si mari impliniri, cel putin in ultima vreme ( ne-am luat casa, o sa avem copil)...dar aici el ar putea argumenta ca toate astea au fost numai meritul trudei lui, si nu al rugaciunilor mele si nici al ajutorului divin, caci eu personal am avut mai mult esecuri si pagube in ultimii ani ( am pierdut un serviciu, am gasit altul mai rau, am castigat bani dar am si cheltuit, etc)... si analizand mai bine, am ajuns la concluzia ca:1) daca ma luam fie dupa reprezentantii bisericii ( popi) fie dupa multi dintre voi credinciosii, acum eram singura, fara familie si copil, si , mai dureros, 2), daca in duminica aceia as fi pkecat de acasa, fie seara la Paraclisul Maicii Domnului, fie chiar de dimineata, mai mult ca sigur nu ar mai fi venit fata mea, fie ca nu eram acasa,'fie ca era taica-su suparat pe mine....desi eu initial m-am grabit sa multumesc lui Dumnezeu si Maicii Domnului ca mi-au trimis-o....

Da mai, daca te luai dupa astia care au zis si ei, din nestiinta, ca e pacat concubinajul, pierdeai o asa minunatie de barbat ateu care nici acum cand ai un copil cu el, nu te ia de nevasta de frica sa nu ajungi la divort si sa ai si tu ceva pe numele tau.
Care sa-ti spuna ce minunata esti, ca tot ce ai facut de ceva ani incoace e doar esec si ratare, ca ceea ce crezi nu valoreaza doi bani ba mai mult, e spre paguba, nu folos.

Doamne fereste sa fi riscat sa pierzi asa minune de barbat pentru niste principii atat de abstracte sau poate pentru unul credincios, ca doar e mai bine cu cioara din mana decat cu porumbelul de pe gard.

Da mai, era un mare ghinion, sa fi avut o viata virtuoasa si impacata, nu mai aveai un copil fara familie, la care sa stai in dilema daca e mai bine sa-l cresti ca si credincios, sau mai bine ca ateu sa-i faci taticului genetic pe plac, sa nu cumva sa aiba indoieli si zbuciium sufletesc mai tarziu, ca ar putea totusi exista un dumnezeu?

Cum va explicati fenomenul ? Cum e posibil totusi sa vina un copil pe lume daca Dumnezeu nu vrea acest lucru ??? Poate sa vina din alta sursa, ca sa zic asa, sa fie exclusiv produsul trupului omenesc? De c vin copii atunci cand se spune ( spun unii popi) ca nu ar trebui sa vina,adica sa fie chemati de parintii lor ( duminca, in posturi, in zii de sarbatoare) pt ca vor deveni la randul lor rai si pacatosi?

Dumnezeu a facut pe om cu vointa libera, si l-a inzestrat cu multe daruri, ce face cu ele e treba exclusiva si responsabilitatea omului.

Daca dai cu masina in gard, nu Dumnezeu e de vina, ci cheful nebun si paharul inainte de drum.

Maturizeaza-te, asuma-ti responsabilitati pentru ceea ce faci, nu incerca sa-l faci pe Dumnezeu vinovat pentru deciziile tale proaste.

Copilul nu ajunge ateu pentru ca a fost conceput in nu stiu ce zi de sarbatoare cum prost ti-a placut sa intelegi sau prost si-a dat cineva cu parerea. Momentul propriuzis al conceptiei de altfel nu se cunoaste, ca poti face sex marti si ramane insarcinata duminica.

Si e asa o mare minune ca in ziua de azi mai sunt parinti care isi doresc copii, ca Dumnezeu ar da binecuvantare in orice zi, numai sa vrea parintii sa-i aduca pe lume iar de ferit poti sa te feresti in fiecare zi sa faci copii, asta nu inseamna ca daca o faci marti nu e pacat dar duminca este.

Iar daca sunt copii care desi au primit botezul crestin dar isi rateaza vocatia crestina, asta este pentru ca parintii sunt atei, sau daca sunt credinciosi, nu sunt in sensul autentic al cuvantului, pentru ca poti sa faci si o scoala de pedagogie si psihologie si tot sa nu fii bun parinte, daca nu ai simtire de parinte si vointa de parinte care iubeste pe copilul sau ca pe un om cu viitor, nu doar ca pe un animalut care sa-i ofere satisfactie afectiva.

(Oricum m-a intristat foarte tare constatarea ca e posibil ca Dumnezeu sa nu o vrea pe fata mea, sau sa nu fie trimisa de el ; eu chiar voiam sa o invat sa fie credinciosa, chiar daca se pare ca taica-su vrea altceva; deci in concluzie e posibil ca acest copil sa fie doar al lui taica-su, si nu si al lui Dumnezeu???
(...)
( bine oricm stiu ca parerea multora dintre voi e ca nu trebuia sa am acest copil, ca va fi un copil rau si pacatos sau ca va fi chinuit, va avaea o soarta rea, dar atunci dece mi la- dat Dumnezeu, ca sa se razbune pe noi, c al-am sfidat si l-am fact in ciuda dorintei lui, sau de ce, cum va explicati, ca n e trimis de el ci de cel rau, doamne fereste ??? Sau sa ma asteot sami spuneti sa ma stept ca Dumnezeu sa mil ia inapoi, ca sami arate puterea lui????)

Spui niste prostii mai mari decat tine si esti destul de mare.

Dumnzeu nu ti l-a trimis la pachet cu fundita si garantii, tu l-ai obtinut cum l-ai obtinut, ignorand "calea cea buna" si e numai si numai raspunderea ta ce faci mai departe cu el (dar poti sa-I ceri ajjutorul) insa pana una alta mai ai mult de lucru la tine, singurul mod prin care iti schimbi "soarta" este acela prin care te schimbi TU.

[Corinusha]

Cam dur in expimare, Alin, dar cam ai dreptate si aici si la topicul cu impartasania copilului.

Fallen, at trebui sa iti faci putina ordine in ganduri, sa te gandesti serios ca, copilul va veni (nu ai nascut inca, nu) si ca vei avea o responsabilitate enorma fata de copil in primul rand. El va trebui pus pe primul loc, nu barbatul, nu tu... asa ca practic, voi, ca parinti, ar trebui sa faceti ce e mai bine pentru copil, inclusiv sa va casatoriti cu acte sau sa va despartiti. Copilul vostru cand va creste, daca voi ramaneti tot necununati, va crede ca e perfect in regula sa faca la fel; doar v-ar avea pe voi ca exemplu, iar de acolo alte greseli pot sa apara, pana inr-acolo unde isi poate rata viata, pentru ca au vazut la voi un exemplu prost, pe care l-a luat de bun.
Si nu ma refer acum neaparat la o viata crestina; ma refer la o viata morala; nu este neaparat o diferenta intre cele doua, dar ideea e ca poti avea o viata morala si daca nu esti credincios; iar al tau barbat nu prea se incadreaza pe-acolo din unelepuncte de vedere (atat cat il cunosc din relatarile tale).