Impotriva razboaielor si uciderilor

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Minunat ai vorbit, surioară Nastya.

Să stai ortodoxă, draga mea, că e singura Biserică Creştină rămasă pe pămînt. Iar dacă nu eşti, să devii, şi să ai inimă curată, ca să poţi vedea pe Dumnezeu şi cele la care mintea nu s-a suit.
Cu adevărat, spurcăciunea pămîntului, şi şarpele cel vechi, leagă minţile oamenilor la ucidere, în ultima sută de ani din 1900 anul mîntuirii, ne-am ucis între noi, toţi oamenii, mai mult decît toate uciderile de la întemeierea lumii de 8000 de ani. Şi cele ce vor fi în vremurile din urmă, va fi cea mai mare prigoană a Bisericii Creştine, cum nu a mai fost şi nu va mai fi. Semnele sfîrşitului.

Aşa, şi ce vrei să arăţi frate "antiecumenism"?
Că părintele Dumitru Stăniloaie, în cartea sa, creştinism şi naţionalism îndeamnă creştinul la uciderea altor oameni pentru a "apăra" o bucată de pămînt? Să-şi dea viaţa nu pentru Hristos, ci pentru a ucide alte vieţi, apărînd nişte graniţe teritoriale? Te înseli amarnic, dragul meu. Amarnic. Reconsideră cuvintele părintelui Dumitru Stăniloaie.

Da, creştinul, iubitor de Hristos trebuie (!) să-şi iubească neamul, pentru că neamul e compus din oameni, deci iubeşte oamenii, mîntuirea e împreună şi prin oameni, prin celălalt, prin aproapele gol şi flămînd. Deci, iubim neamul, dar pînă la o limită. Cînd neamul se ridică împotriva cuvintelor, poruncilor lui Dumnezeu, ca şi Israel, de nenumărate ori, acel neam NU mai trebuie iubit, (în sensul păcatului neamului, că chiar şi oamenii răi trebi iubiţi) pînă leapădă nebunia în care vrea să intre sau a intrat. Păcatul NU trebuie iubit. Patima NU trebuie iubită. Dacă neamul te obligă să-l aperi, ucigînd alt om, îţi faci băgăjelul şi ai plecat din acel neam, ca să încalci cuvîntul lui Dumnezeu, ca să nu ucizi un alt om.
Deci mai citeşte odată, cu multă atenţie, multă, ce spune părintele Dumitru Stăniloaie acolo.

Bucurii.

[catalin2]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Cătăline, susţii prostii. Şi le susţii încă. Cred că nu este dogmă, dar mă interesez la profesorul de dogmatică, dacă mîntuirea necredincioşilor, a păgînilor dacă e dogmă. Că dacă e dogmă, eşti eretic.
Am să-ţi răspund scurt şi concis. Să citeşti tot.

Daniel, evident ca spun prostii si e erezie ce spun, dar nu fata de invatatura ortodoxa, ci fata de invatatura ta. Vad ca ai facut-o si dogma, iar cei ce nu o recunosc sunt eretici. Nu doar ca ai ceva neintelegeri, dar nici nu doresti sa afli adevarul, esti impotriva lui cand iti este aratat, iar cel ce ti-l arata e eretic sau in inselare. Desigur ca e catehismul incomplet, pentru ca trebuie completat cu invatatura ta. Toti spun gresit cand te contrazic, sfintii, catehismul, invatatura Bisericii, doar tu ai intelegerea corecta. Eu ti-am scris sperand ca vrei sa aflii adevarul, dar nu te intereseaza decat adevarul tau, spus cu multa siguranta, pentru ca nu te poti insela. Desi am vazut ce lucruri complet gresite sustii eu ti-am scris frumos, cu intelegere. Tu insa nu, un contrast foarte mare intre ceea ce afirmi din scris si felul cum te comporti.
Am citit aproape tot, doua mesaje mari in care e doar invatatura lui Daniel. Eventual talcuiesti si cate un pasaj din Sfanta Scriptura, ca asa fac si neoprotestantii. Cand vei dori sa vorbim si despre invatatura ortodoxa, nu numai despre a ta, sunt deschis la dialog. Adica sfantul spune, doua puncte, citat. Catehismul spune, doua puncte citat. Pana acum ai scris doar Daniel spune, daniel talcuieste Sfanta Scriptura asa, catehismul si sfintii se insala, pentru ca il contrazic pe Daniel. Daca aveai smerenie te intrebai macar daca e posibil sa nu se fi inselat toti si numai tu sa ai dreptate.
Dar ai scris si un lucru bun, ca iti vei intreba duhovnicul. Sper sa faci asta.
Nu cred ca are rost sa iti raspund la mesaj, pentru ca oricum nu vei dori sa accepti nimic, as scrie doar pierzand timpul. Raspund doar la cateva neintelegeri, pentru ca am vazut ca nu ai citit cu atentie mesajul meu.
Eu am scris ca exista botezul dorintei, nu ca nu exista.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Conditiile mantuirii sunt: harul dumnezeiesc, credinta si faptele bune.
Da! Dar e de ajuns să fie UNA, numai una din cele 3, nu obligatoriu şi automat toate 3 împreună. Asta spusesem eu şi în postul anterior. Că vorbeşti prostii de toate 3.

Sincer sa fiu asta m-a facut sa rad cand am citit-o. Tu negi si ce scrie negru pe alb daca e nevoie, doar ca te contrazice pe tine, pentru ca tu nu poti gresi. Nici nu stiu de ce mai crezi sau mergi la Biserica, faci cateva fapte bune si te-ai mantuit. Eventual o donatie mai consistenta si ai rezolvat pe toata viata. Tu nu ai vazut ca scria in continuarea citatului si de ce e nevoie de fiecare dintre cele trei? Sau nu se potrivea cu invatatura ta si trebuia scos? Inteleg ca ai facut facultatea de teologie, ai lipsit la majoritatea orelor?
Eu la inceput am crezut ca tu spui invatatura ortodoxa, parca dupa ce ai revenit ai inceput sa spui tot felul de alte invataturi, in contrast cu ce spuneai la inceput. Acum ai o imbinare intre zelotism si ecumenism.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Spui: "Drepţii Vechiului Testament nu au suferit de chinurile iadului (înţelese ca stare de întristare, de singurătate), dar nu s-au împărtăşit de lumină, în schimb, s-au împărtăşit de o pace, de o linişte sufletească". COMPLET GREŞIT. Erezie chiar. Pacea şi liniştea sufletească sunt specifice Raiului. Nicidecum iadului. Nu au dobîndit nici o pace şi linişte sufletească pînă la Hristos. Acea pace şi linişte sufletească este o răsplătire a Raiului, pentru cei nebotezaţi, deci pentru necreştini.

Daca citeai cu atentie vedeai ca l-am citat pe Episcopul Buzaului. Bineinteles ca si el e eretic, nu are invatatura lui Daniel. N-ai vazut ca nu il mai faceai eretic. Ar fi fost interesant sa dau citate din sfinti fara sa spun ca aprtin unor sfinti, sa vedem atunci cum ii faceai pe sfinti eretici. De asta am spus de zelotism, pentru ca acestia vad erezie peste tot, mai ales acolo unde nu e.
Am scris un mesaj mai aspru pentru ca celelalte nu au avut efect. Dar sa nu crezi ca am ceva cu tine sau as pastra vreun resentiment maine. Doar ca astept sa scrii si ceva din invatatura ortodoxa ca sa mai raspund la mesaje.
Ca o completare, desi nu cred ca te va interesa pentru ca e vorba de invatatura ortodoxa, hotararea unui Sfant Sinod. Si vei vedea numite acolo cateva erezii, ca sa vezi care sunt de fapt ereziile in cazul acesta: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=14964

[catalin2]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Da frate, "Theodore_of_Mopsuestia", aşteaptă tu să vezi pe Dumnezeu dacă mai stai în erezie şi în înşelare. Aşteaptă. Dacă o să ai parte de nişte liniştire în Rai, să spui mulţumesc Doamne. Că cu atît rămîi, dacă stai înafara adevărului creştin, ortodox.

De ce sa vina, ca tu spui ca tot in Rai ajunge. Ca n-o sa aiba slava unui sfant e normal, nici noi n-o sa avem toti, ci mai jos.

@Cezar

1. Crestinii au uitat un lucru esential: rugaciunea.
2. Si au mai uitat un cuvant al Mantuitorului Hristos: <<Aşadar, mergeţi şi învăţaţi-vă ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n'am venit să-i chem pe cei drepţi la pocăinţă, ci pe cei păcătoşi“.>>(Matei 9,13)

3. <<Şi să-L iubeşti pe El din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul şi din toată puterea şi să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile-de-tot şi decât toate jertfele“.>> (Matei 12,33)
4. <<Porunca noua dau voua, sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu" >> (Ioan 13, 34)
<<A face ce e drept şi a vorbi adevăr Îi sunt mai plăcute lui Dumnezeu
decât sângele jertfelor>> (Proverbe 21,3)

<<Nu ţi s'a spus, o, omule, ce este bun?
sau ce anume cere Domnul de la tine,
decât să faci dreptate
şi mila s'o iubeşti
şi să fii gata să ţii pasul
cu Domnul, Dumnezeul tău?>> (Mi 6,8)


<<Se cunosc mai multe minuni înfaptuite de moaștele Sfântului Ioan cel nou de la Suceava. Una dintre ele este amintită de Petru Movilă al Kievului: La 2 iunie 1622 Suceava era amenințată să fie cotropită de tătari. Locuitorii se refugiau în toate părțile. Preoții slujitori la biserica în care erau adăpostite moșstele au voit să ia racla să o ducă în cetatea Suceava, dar n-au putut să o ridice. Au ințeles că Sfântul nu voia să fie dus în altă parte și că-i va ocroti, încât au continuat să se roage ca orașul să nu cadă în mâna cotropitorilor. Într-adevar, o ploaie torențiala a împiedicat pe tătari să mai asedieze orașul.>>
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ioan_cel_Nou


<<"Precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi asemenea" (Luca 6, 31). Iata ceea ce toti comentatorii Noului Testament au numit "Legea de aur a moralei crestine". Textul este inclus in "Predica de pe munte" — ea insasi un rezumat mai larg al invataturii Sale si se afla exact asa si in Evanghelia dupa Matei (7, 12).

Vrem sa ne urasca? Vrem sa ne faca rau? Vrem sa ne vorbeasca de rau? Vrem sa ne parasca? Vrem sa ne tarasca prin tribunale? Niciodata! Toti vrem ca oamenii sa ne faca numai bine. Vrem sa fim iubiti. Vrem sa fim ajutati. Cuvantul Mantuitorului are in vedere atat de mult interesele noastre, incat nu e posibil sa nu le intelegem si pe ale altora, asa cum le intelegem pe ale noastre. Ne ia pe noi insine drept masura a modului cum trebuie sa ne purtam cu altul. Cum vrem sa se poarte altii cu noi, asa sa ne purtam si noi cu dansii.

Mantuitorul a adus in lume noutatea iubirii. Sfatul acesta e de fapt o alta forma de exprimare a unui alt principiu: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti" (Matei 19, 19; 22, 39; Romani 13, 9; Gal. 5, 14). De aceea a zis: "Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unii pe altii, precum V-am iubit si Eu pe voi" (Ioan 13, 34).

Dar de ce era porunca aceasta noua? Era noua fiindca in Vechiul Testament nu era tot asa. Mantuitorul insusi precizeaza: "Ati auzit ca s-a zis: sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau" (Matei 5, 43). Mantuitorul face un pas mai departe decat preceptul din Vechiul Testament, ridicandu-l cu o treapta mai sus, caci zice: nu numai sa iubiti pe cei ce va iubesc, dar "sa iubiti chiar pe vrajmasii vostri, sa binecuvantati pe cei ce va blestema, sa faceti bine celor ce va urasc, si sa va rugati pentru cei ce va nedreptatesc si va prigonesc" (Matei 5, 44).>>


<<Se povesteste ca unul din marii presedinti ai Statelor Unite, Abraham Lincoln, in momentul cand trebuia sa fie ales presedinte, avea un opozant foarte puternic care mergea din oras in oras si tinea cuvantari impotriva lui, vorbindu-l de rau, asa cum se obisnuieste in confruntarile electorale. Lincoln a reusit totusi sa capete cele mai multe voturi si sa fie ales presedinte. Cand si-a alcatuit guvernul, pe cine credeti ca a ales ministru de razboi in cabinetul sau? Tocmai pe acest om care il blamase in chip infam in tot timpul campaniei electorale. Prietenii l-au intrebat: "De ce ai facut aceasta?" El a raspuns: "Cum poti sa-ti biruiesti un dusman altfel, decat facandu-l prieten?"

Intr-adevar, daca stam si ne gandim bine, cea mai mare biruinta pe care poate s-o obtina cineva in relatiile cu oamenii, e ca dintr-un dusman sa-si faca un prieten. Incercati! Nu e usor, dar e cu adevarat o mare victorie. Acum stim care e mijlocul prin care poti face dintr-un dusman prieten. Nu e altul, decat tralandu-l cu iubire, cu iertare, cu intelegere, cu speranta ca se va indrepta, acordandu-i un avans de incredere. Caci dragostea pe care o investim in altii, si mai ales in cei care ne voiesc si ne fac raul, nu este altceva decat o investitie de speranta, ca vom transforma sufletul facatorului de rau intr-un suflet facator de bine.>>


IPS Antonie Plamadeala
http://www.crestinortodox.ro/predici...or-121389.html

[catalin2]

În prealabil postat de Nastya

Chiar m-a mirat (si ma mir in continuare) ca Sfintele Canoane sunt aproape permisive cand e vorba de ucidere in razboi.

<<2008. -"Cel ce va ucide in razboi sau aparandu-se de talhari, trei ani sa nu se impartaseasca daca vor fi venit asupra lui cu arme ucigase. Daca talharii n-au venit asupra lui sa-l ucida, ci numai sa fure, iar el putea sa fuga, dar a scos arma si a ucis pe talhar, acela se canoniseste ca un ucigas". -ILT, 335.>>
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...rea-82080.html

Asta am sustinut si eu, fara sa stiu canonul, omorul in acest caz e tot un pacat, dar e mai putin grav pedepsit fata de omorul obisnuit.

În prealabil postat de cezar_ioan

Naţionalismul e una, datoria de apărare a ţării şi patriotismul sunt altceva.

Patriotismul nu poate fi pus în ton minor decât de duşmanii ţării şi ai neamului.
Modalităţile de a făptui ca patriot sunt numeroase, inclusiv cărturăreşte, inclusiv bisericeşte. Una dintre aceste modalităţi, la limita extremă, este apărarea ţării cu arma în mână. Când nici o altă cale nu merge, singura rămâne intrarea în război împotriva celor care vor să stăpânescă şi să mutileze ţara, oamenii, tradiţia.
Mă întreb câţi dintre voi aţi făcut armata, câţi dintre voi aţi participat cu riscul de a vă pierde viaţa în Decembrie, câţi aveţi familie şi copii de crescut, de educat, de apărat. Mă tem că deocamdată faceţi literatură ieftină, sentimentală, de oameni rupţi din ţesătura neamului românesc.
Poate vă veţi schimba atitudinea atunci când veţi deveni taţi, soţi, români, bărbaţi, creştini ai acestei patrii mult schingiuite şi batjocorite. Deocamdată îmi e greu să cred că mergem mâine împreună în aceeaşi Biserică Română unde s-au închinat patrioţii neamului nostru.
Îmi e ruşine că sunt frate de neam şi de credinţă cu voi. Vai de copiii copiilor noştri!
Dumnezeu să ne ocrotească şi să ne lumineze!

1. Rusinea e un sentiment omenesc. Deci: inca n-ati pierdut nimic.

2. Aveati acelasi sentiment de rusine si atunci cand pe topicul „Sa ramane ortodocsi pana la capat..” vorbeati in termeni neortodocsi (ca sa nu spun altfel; dar puteti sa recititi si poate va mai indulciti putin tonul)despre Biserica Ortodxa Romana? Era vorba despre aceeasi credinta la care va referiti acum?

3. Cred ca trebuie sa fiti ceva mai atent cand vorbiti despre dusmanii tarii si ai neamului. Poate reformulati. Sa analizam mai atent cam cine ar putea fi dusmanii despre care vorbiti?
Sa va amintesc cam ce spunea parintele Gheorghe Calciu despre Biserica lui Hristos si cand ne aflam in Biserica lui Hristos? (Va dau citatul in postarea urmatoare).

4. Eu am facut „armata” (pregatire militara) ca studenta, in anul IV si V de facultate. Mi s-a parut o mare tampenie si o uriasa pierdere de timp.

5. N-am fost participant la Revolutie; am mai spus: n-am veleitati de erou, martir sau mucenic. Dar stiu cum a fost; si stiu numele a 4 persoane care au murit atunci; pe unul dintre ei l-am vazut cand a fost impuscat in strada, in plina zi.
Si aveam si o mare responsabilitate: eram(sunt) mama a doi copii. Cred ca o dovada a patriotsimului despre care faceti parada (pentru ca acum nimeni nu va/ne cere sa trecem la arme) este sa-ti cresti copiii crestineste si sa devina oameni de folos tarii lor. Nu neaparat cu pusca de gat. Cred ca ar trebui sa revedeti (acum e simplu, va ajuta Google) diferenta dintre patriot si patriotard.

6. Stiu ce inseamna razboiul din ce mi-au povestit parintii mei si alti oameni pe care i-am cunoscut si au trait aceasta experienta cumplita. Nu va doresc sa aveti prilejul sa va dovediti curajul si patriotismul despre care e usor sa vorbiti. Dar daca ar trebui sa-l si probati?
Sora mea s-a nascut in anul 1942; la razboi avea doi ani. Casa noastra era in Bucuresti (spun era pentru ca ne-au demolat-o comunistii in anul 1980) in cartierul Ghencea unde, pe atunci, era cea mai mare unitate militara anti-aeriana din Bucuresti. Stiti ce insemna asta?
Ca de fiecare data cand se anunta la Radio:”avioane americane se indreapta spre Serbia>>” mama, femeie tanara, trebuia sa-si ia copilul de doi ani in brate, si o geanta cu o sticla de lapte, paine si biscuiti si actele si sa plece cu niste camioane care ii evacuau pe oameni in afara Bucurestiului, mai sus de linia de centura, la Domnesti. Asta pentru ca, aproape sistematic, unitatea anti-aeriana cu pricina (cu care ne invecinam) era bombardata.
Tata era pe front; intr-un razboi pe care nu si l-a dorit. Dar l-au dorit altii. Poate tot patrioti ca dvs. V-a povestit cineva ce inseamna sa stai cu un copil de doi ani in brate cand zboara si suiera pe langa tine gloantele si schijele? Daca nu, lasati parada cu dragostea de tara. Sa va spuna aceia care au trait razboiul. Din fata calculatorului poti sa te aventurezi si pe Luna. Asta seara e chiar mai aproape. Poate incercati!

7. Tata a venit din razboi; dar a fost ranit; avea diabet si rana nu i s-a mai vindecat niciodata. Comunistii il chemau la comisariat sa-l intrebe de ce a luptat DOAR in razboiul criminal anti- sovietic. De ce n-a luptat si impotriva nemtilor. N-a mai avut serviciu pana a trecut la Domnul(in anul 1953). Nu l-a mai angajat nimeni. In schimb, le intocmea rapoartele si tot felul de acte unor ofiteri, ridicati”pe puncte” care nici macar nu stiau sa scrie si sa citeasca, dar luptasera doar in partea de vest, sa-i duca pe nemti acasa. Aceiasi militari care acum, sunt mari eroi. Si asa se mai fac eroii, domnule. De-asta nu cred ca eroismul este o rezolvare. O mama care a simtit pulsand viata in trupul ei, nu poate sa fie de acord cu razboiul si tot ce decurge din asta.

8. Acum vad ca iar vorbiti despre Biserica. De cand accesul in Biserica lui Hristos se face pe baza faptelor de eroism? Oare nu ati auzit ca Mantuitorul Hristos ne spune: <<Mila voiesc, nu jertfa?>> Noi trebuie sa ne jertfim doar pacatele; aici cred ca trebuie sa mai lucrati.

9. Cine schingiuieste patria noastra domnule si cine o batjocoreste? Dvs. cum o onorati? In afara de supararea din timp in timp pe forum, cum se reflecta in viata noastra de zi cu zi patriotismul dvs. despre care vorbiti?

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de cezar_ioan

Naţionalismul e una, datoria de apărare a ţării şi patriotismul sunt altceva.

Patriotismul nu poate fi pus în ton minor decât de duşmanii ţării şi ai neamului.
Modalităţile de a făptui ca patriot sunt numeroase, inclusiv cărturăreşte, inclusiv bisericeşte. Una dintre aceste modalităţi, la limita extremă, este apărarea ţării cu arma în mână. Când nici o altă cale nu merge, singura rămâne intrarea în război împotriva celor care vor să stăpânescă şi să mutileze ţara, oamenii, tradiţia.
Mă întreb câţi dintre voi aţi făcut armata, câţi dintre voi aţi participat cu riscul de a vă pierde viaţa în Decembrie, câţi aveţi familie şi copii de crescut, de educat, de apărat. Mă tem că deocamdată faceţi literatură ieftină, sentimentală, de oameni rupţi din ţesătura neamului românesc.
Poate vă veţi schimba atitudinea atunci când veţi deveni taţi, soţi, români, bărbaţi, creştini ai acestei patrii mult schingiuite şi batjocorite. Deocamdată îmi e greu să cred că mergem mâine împreună în aceeaşi Biserică Română unde s-au închinat patrioţii neamului nostru.
Îmi e ruşine că sunt frate de neam şi de credinţă cu voi. Vai de copiii copiilor noştri!
Dumnezeu să ne ocrotească şi să ne lumineze!

Doamne ajută.

Duşmanii oricărui neam sunt demonii şi lucrările lor, împotriva cărora orice creştin trebuie să lupte. Nicidecum oamenii. "Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." (Efeseni 6, 12)

Că şi minţile acelor oameni, tot întunericul le luptă. Nu ei sunt atît de vinovaţi, cît e diavolul.
Spun Părinţii, cînd te superi pe un om, nu uita că diavolul e cel care l-a făcut să te supere şi nu uita că în el, acel om, trebuie să vezi pe Hristos. Cum şi Hristos a iubit pe cei ce Îl răstigneau, aşa şi noi să iubim şi pe vrăjmaşii noştrii, chiar şi pe diavoli, de ajungem la măsura aia.

CE E GREŞIT AICI, sufletelor înşelate ?

Modalităţile de făptui ca patriot, trebuie să fie toate, DAR pînă acolo cînd trebuie, ca patriot, să încalci porunca lui Dumnezeu. Aici, porunca să nu ucizi, să-ţi iubeşti aproapele, să-ţi iubeşti vrăjmaşii. Nu există limită extremă pentru un creştin. limită extremă a ce? A încălcării lui poruncii lui Dumnezeu? Să nu fie!

Trebui să urîm păcatul şi pricina care aduce păcatul. Aici, armata. Armata nu e creştinească. Îndeamnă la ucidere. Instigă la ură. Încalcă cuvîntul lui Dumnezeu. Trebuie să urmezi ordinele unor oameni care îţi spun să omori un alt om. Să nu fie !
Personal, nu m-am dus în armată, n-aveau decît să mă şi aresteze, să mă şi omoare, mîna pe armă nu o pun, decît la vînătoarea unei căprioare poate, peste care Dumnezeu m-a pus stăpîn. Atît. În rest, e nebunie.

Ţesătura neamului romînesc, atunci cînd se face superioară şi întunecă ţesătura neamului creştinesc, ţesătura neamului romînesc devine o ţesătură putrezită, schimonosită de demoni şi lucrările lor vîscoase. Să nu fie. SĂ NU FIE !

Şi cînd eşti tată şi soţ, dacă a fi tată şi soţ, este înainte de a fi creştin, numai suntem demni de Domnul. Cum El însuţi spune: " Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. " Matei 10, 37

"Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă." Matei 5, 21

Ioane, numeşti aceste cuvinte ale lui Dumnezeu "literatură ieftină, sentimentală" ???

Atunci cu durere şi spre a mea osîndă îţi spun că eşti nebun, eşti în înşelare şi pierzanie. Şi Cuvîntul lui Dumnezeu nu se află întru tine, te împărtăşeşti cu nevrednicie la fiecare Sfîntă Euharistie, cînd te împărtăşeşti, şi Domnul Dumnezeu va cerceta cu încercări familia ta, după cuvîntul Său.

NU e Biserică Romînă, înainte de-a fi Biserică Creştină a lui Hristos ! Ţine minte asta, Ioane ! Teme-te de asta, Ioane. Să-ţi fie ruşine că te numeşti creştin şi spui că vrei să aperi o bucată de pămînt. Să-ţi fie ! Mare ruşine să-ţi fie.

Iertare. Bucurii.

@Cezar si altor colegi forumisti care au dat navala sa traga concluzii: adventisti etc.

Credeti ca si Parintele Gheorghe Calciu o fi trecut la adventisti?
A uitat Parintele sa ne aduca aminte ca suntem in Biserica lui Hristos doar daca mergem la razboi?
A uitat Parintele Serphim Rose, care-l citeaza pe Parintele Calciu, sa vorbeasca despre eroismul crestinului cu arma la piept?

<<Biserica lui Hristos traieste si este libera. In ea ne miscam si vietuim, intru Hristos Cel care este Capul ei. In El avem libertate deplina. In Biserica cunoastem adevarul si adevarul ne va face liberi (Ioan 8:32).

Esti in Biserica lui Hristos de fiecare data cand il ridici pe cel cazut in intristare, ori cand faci milostenie celui sarac, si il vizitezi pe cel bolnav.

Esti in Biserica lui Hristos cand esti bun si intelegator, cand refuzi sa te manii pe fratele tau, chiar si atunci cand ti-a ranit sentimentele.

Esti in Biserica lui Hristos cand te rogi: <<Doamne, iarta-l.>> Cand muncesti cinstit la slujba ta, intorcandu-te obosit seara acasa, dar cu zambetul pe buze; cand rasplatesti raul cu dragostea - esti in Biserica lui Hristos.

Nu vezi, asadar, tinere prieten, cat de aproape este Biserica lui Hristos? Tu esti Petru si Dumnezeu si-a cladit Biserica Sa pe tine. Tu esti piatra Bisericii Sale impotriva careia nimic nu poate izbandi...

Sa cladim biserici cu credinta noastra, biserici pe care nici o putere omeneasca nu le poate dobori, o biserica a carei temelie este Hristos... Simte-l pe fratele tau langa tine. Nu intreba niciodata: „Cine e el?” Mai degraba zi: „Nu e un strain; este fratele meu. Este Biserica lui Hristos la fel ca si mine”. >>

(Parintele Gheorghe Calciu, citat de Serafim Rose in conferinta cu tema: "Perspectiva ortodoxa asupra lumii"Aparut in „The Orthodox Word”
Vol. 18, Nr. 4 (105) iulie-august, 1982 (Traducerea: Radu Hagiu)
http://www.apologeticum.ro/2012/09/3...ilele-noastre/

Domnule Cezar,


Cand va spune Parintele Calciu <<Simte-l pe fratele tau langa tine. Nu intreba niciodata: „Cine e el?” Mai degraba zi: „Nu e un strain; este fratele meu. Este Biserica lui Hristos la fel ca si mine”. >> Va mai rusinati ca aveti ghinionul sa convietuiti cu niste oameni, poate tradatori de neam si de tara?

Credeti ca Mantuitorul Hristos S-a rusinat cand a intrat in casa Vamesului?
Credeti ca Mantuitorul Hristos S-a rusinat cand femeia pacatoasa i-a spalat picioarele cu lacrimile ei si cu parul ei le-a sters?

Ati citit undeva ca Mantuitorul Hristos a venit in lume doar pentru o Elita?
Daca nu, cum de v-a apucat rusinea doar privind la pacatele altora? La pacatele dvs. cand o sa priviti?

Vedeti ca astazi acum suntem deja in Marea Sarbatoare a Pogorarii Duhului Sfant peste Apostoli sub chipul unor limbi de foc. Ziua intemeierii Bisericii lui Hristos.
Maine, cand o sa spuneti Crezul, o sa va mai fie rusine ca nu traiti intr-u neam perfect?
Poate ati uitat ca doar un singur Om este Om Adevarat, Desavarsit: Mantuitorul Hristos.
Dumnezeu sa ne ierte pe toti!

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de catalin2

Daniel, ti-am mai scris de cateva ori, dar nu cred ca o sa poti intelege deocamdata, pentru ca tu chiar crezi ca nu poti gresi si ai ajuns la masura sfintilor sau duhovnicilor. Cea mai simpla cale sa iti dai seama de falsa smerenie este cand cineva spune tot timpul ca e pacatos, fara sa aiba si masura celor induhovniciti. Tu oricine te contrazice spui ca gresetse, indiferent daca e sfant, catehism sau altceva, doar tu ai dreptate. Ti-am mai spus, daca vrei roaga duhovnicul sa te sfatuiasca. Iata cateva randuri despre falsa smerenie: http://carteromaneasca.wordpress.com...xiev-smerenia/
"Pe langa adevarata smerenie exista si o falsa smerenie. Pe cand falsul smerit cauta, printr-o paruta evlavie, slava omeneasca. Un astfel de om arata ca nu a inteles nimic din esenta smereniei. Lui ii place sa spuna despre sine: Oh, eu pacatosul, oh, eu nevrednicul! O astfel de smerenie nu este mantuitoare, ci fatarnica si de aceea este socotita a fi o smerenie mai rea decat mandria. Nu cel ce se huleste pe sine da dovada de smerita cugetare, spune Sfantul Ioan Scararul ci acela care vazandu-se hulit de altul, dragostea lui fata de acesta nu se micsoreaza.
Dar poate ma insel si tu ai smerenia cea adevarata.

Doamne ajută.

Nu am spus şi nu cred că nu pot greşi. Greşesc. Dar nu aici, cînd spun să nu ucizi nici un om şi cînd spun că şi păgînii "din fire făcînd ale legii" se vor mîntui, prin harul şi milostivirea lui Dumnezeu. Asta este învăţătura creştină. Nicidecum părerile tale teologice.
După cuvîntul Scripturii, nu este om care să fie viu şi să nu greşească. Şi după cuvîntul că suntem supuşi păcatului.
Nu cred că am ajuns la măsura sfinţilor şi a părinţilor. Am ajuns la măsura care mi-a dat-o Dumnezeu, care mi-o poate lua oricînd voieşte. Slavă lui pentru toate. El dă şi El ia, după mare mila Lui.

Pardon? Să spui mereu că eşti păcătos e falsă smerenie ??? NU frate. Greşit! E rugăciunea inimii.
DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIEŞTE-MĂ PE MINE -PĂCĂTOSUL-.

Pare-se că arhimandritul Serafim Alexiev, de unde ai dat citatul, e greşit. Nu-i bai îl iartă Domnul, dar mai grav că sminteşte şi pe alţii, căci a publicat o carte cu o opinie teologică greşită, ce contrazice pe Sfinţii Părinţi. Uite aşa ia dracu minţile chiar şi celor aleşi, cum spune Scriptura.
Şi o susţine cu inovaţii, ca fratele Cătălin. Of, vai.

Nu am spus tot timpul că sunt păcătos, şi chiar de aş spune Sfinţii Părinţi spun că e bine pururea să avem în faţă neputinţa noastră. Dar aşa este precum spui, am o falsă smerenie, roagă pe Domnul pentru mine şi neputinţa mea. Dar să ţinem cont, dragul meu, că Sfîntul Apostol Pavel s-a numit pe sine cel mai mic, ce suntem noi? Să nu spunem că suntem păcătoşi? Cine spune asta? Serafim Alexiev? Smereşte-te, frate.
Nu căuta să răspunzi împotriva Adevărului. Împotriva mea poţi răspunde, dar nu împotriva Adevărului, că va da Domnul cu tine de pămînt. Să nu te miri de ce îţi merge rău în viaţă. Tot ce ţi-am scris e Adevărul. Spre a ta îndreptare. Nu eu să mă îndrept. Că eu îţi mărturisesc Adevărul, ci tu să te îndrepţi din exclusivităţi şi înşelări. Of, vai nouă, creştini cu numele.

Nu caut slava omenească. Mă lepăd de toată slava omenească. N-am nevoie de aşa ceva. Da, spun eu nevrednicul. Dacă nu mă mîntuiesc, să te rogi şi pentru sufletul meu din iad, cînd vei merge în Rai. Nu ştiu ce smerenie am, nici nu vreau să aflu, ca nu cumva să fiu ispitit cu mîndria, îmi ştiu doar neputinţele şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate. Nici iubire nu am. Nimic nu am. Vai şi-amar sunt. Dar vreau să se mîntuiască cît mai mulţi. Toţi!
Nu oricine mă contrazice spun că greşeşte, atîta vreme cît spune şi învaţă Adevărul, în învăţătura creştinească, a Iubirii lui Dumnezeu, mă înclin în faţa lui şi îi spăl şi picioarele şi i le sărut apoi, cu sărutare sfîntă, cum spune Sfîntul Apostol Pavel.

Iar în legătură cu mîntuirea celor ce nu sunt ortodocşi.

Cătăline, nu frate. Să fi deschis la dialog, cînd ai să vrei să iubeşti. Şi cînd ai să ieşi din carapacea de broască ţestoasă, de mîntuire exclusivistă şi egoistă doar pentru ortodocşi. Aşteaptă. Deşi sunt singurii creştini de pe pămînt, mîntuirea nu e doar a lor. Cum Dumnezeu a arătat că nu e doar a lui Israel, ci a tuturor. Iar dacă tu ai înţeles că noi, cei ce vrem să nu ucidem şi credem în Iubirea lui Dumnezeu, suntem luptători împotriva Adevărului, fie ca Domnul Dumnezeu să te ierte pentru neputinţa ta. Multe prostii ai scris frate, multe prostii. Şi mai şi crezi că ai scris bine, şi eu sunt eretic şi sperie-ciori şi etc. Of, măi suflete, of.

Să ştii! Nu voi lăsa Adevărul să fie călcat în picioare pentru nimic în lume ! De ideile tale sau a nimănui, că tu susţii că spui părerea bisericii şi eu sunt nu ştiu cum. Sunt, eu sunt în orice fel vrei tu să mă numeşti, dar Adevărul nu e, pentru El îmi dau şi viaţa. Pentru Iubire. Părerea ta NU e părerea Bisericii Creştine. Şi ce am vorbit pînă acum, NU este învăţătura mea, ci a Bisericii lui Hristos.
Nu a nebuniei în care te aflii tu şi ce e mai grav mai şi crezi că spui bine. Fi mai atent la ce am spus, că e plin de citate în ce am spus. Nu frate drag, să nu răspunzi la mesaj, că numai prostii spui.
Mergi tu cu a ta şi nu mă judeca prea aspru pentru că eu merg cu a mea şi Judecata lui Dumnezeu ne va arăta frate, că Dumnezeu este Iubire. Să nu uiţi asta.

Şi voi toţi, care susţineţi că e bine să ucizi un alt om, pentru apărarea unei bucăţi de pămînt, vă spun cu durere, aveţi toate şansele, să NU măşteniţi Împărăţia Cerurilor. E suficient că gîndeşti numai să ucizi un alt om, că ţi-e socotit drept păcat. "Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui." Matei 5, 28.

SĂ NU UCIDEŢI, fraţilor pe nimeni, niciodată. Niciodată. Şi nici în gînd să nu aveţi aşa ceva.

Bucurii.

[cezar_ioan]

Iată o alternativă la dilema noastră: http://www.youtube.com/watch?v=g-7jdbj0Lgg
Teribil personaj!