Adventistii neaga viata sufletului dupa moarte

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ovidiu-s

Textul de mai sus, pe care l-ai copiat dintr-o publicaţie a adventiştilor sau martorilor lui Iehova

Nici una, nici alta Faptul că dvs. copiaţi la infinit aceleaşi argumente de doi bani nu vă dă dreptul să generalizaţi...

În prealabil postat de ovidiu-s

nu are nici o legătură cu ce se discută aici.

Are legătură, deoarece pasajul acesta face parte din "argumentele" invocate pe acest topic.

În prealabil postat de ovidiu-s

Şi în patristica ortodoxă în Omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur se afirmă acelaşi lucru: anume că profetul împăratul Saul nu a vorbit cu duhul real a lui Samuel, ci cu un duh necurat.

Un motiv în plus pentru a renunţa la acest argument fragil.

În prealabil postat de ovidiu-s

Dar problemele noastre sunt cu totul altele. În Biblie se vorbeste clar despre existenţa sufletului dincolo de moartea trupului. De ce nu te apuci să le comentezi? Succes!

1. Petru 3.18 „Pentru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar VIU FĂCUT CU DUHUL, CU CARE S-A COBORÂT ŞI A PROPOVĂDUIT ŞI DUHURILOR ŢINUTE ÎN ÎNCHISOAREcare fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă”.
Am încercat să dau citatul complet. Sf. Petru se referă clar la cele trei zile ale Mântuitorului în care a fost mort cu trupul (pentru că spune clar “omorât cu trupul”) şi la pogorârea Sa în Iad unde erau duhurile unor oameni care trăiseră demult pentru că face şi precizarea „în zilele lui Noe”
Apoi în aceaşi carte biblică şi referindu-se la acelaşi episod sf. Petru face precizarea :
1 Petru 4.5-6 „Ei îşi vor da seama înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii. Că spre aceasta S-A BINEVESTIT MORŢILOR, CA SĂ FIE JUDECAŢI CA OAMENI DUPĂ TRUP, DAR SĂ VIEZE DUPĂ DUMNEZEU CU DUHUL. “ În Biblia tradusă de B. Anania scrie “s-a bivestit CHIAR ŞI morţilor” iar în Biblia Cornilescu: “ŞI CELOR morţi”. Adică sensul e clar: pe lângă cei vii cărora le-a propovăduit Mântuitorul în timpul vieţii pământeşti le-a propovăduit ŞI CELOR MORŢI în timpul coborârii în Iad.
4 Regi 13.21 (sau 2 Imp.13.21-biblia sectantilor) “Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.CĂZÂND ACELA, S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ŞI A ÎNVIAT ŞI S-A SCULAT PE PICIOARELE SALE”.
Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?
De asemenea nu aţi dat niciodată nici un răspuns plauzibil nici la citatele:
Marcu 9.43-48 „Şi de te sminteşte mâna ta, tai-o că mai bine îţi este să intri ciung în viaţă, decât, amândouă mâinile având, să te duci în gheena, în focul cel nestins. UNDE VIERMELE LOR NU MOARE ŞI FOCUL NU SE STINGE Şi de te sminteşte ochiul tău, scoate-l, că mai bine îţi este ţie cu un singur ochi în împărăţia lui Dumnezeu, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului. UNDE VIERMELE LOR NU MOARE ŞI FOCUL NU SE STINGE.”
Despre ce foc care nu se stinge şi despre ce vierme e vorba aici, dacă voi adventiştii negaţi existenţa Iadului?
Să ne oprim şi la citatul din Apocalipsa 20.7-10 :
„Şi către sfârşitul miilor de ani, satana va fi dezlegat din închisoarea lui, Şi va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la război; iar numărul lor este ca nisipul mării. Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, ŞI VOR FI CHINUIŢI ACOLO ÎN VECII VECILOR”.
Aici Biblia susţine clar existenţa veşnică a sufletelor şi existenţa Iadului, referindu-se la pedeapsa antihriştilor şi a celorlalţi oameni amăgiţi de diavol. Sunt curios să văd cum veti ocoli răspunsul la problema asta!
Să ne oprim şi la definiţia pe care o dă însăşi Mântuitorul termenului de Înviere:
Ioan 5.28-29 “vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui. Şi vor ieşi, CEI CE AU FĂCUT LUCRURI BUNE SPRE ÎNVIEREA VIEŢII ŞI CEI CE AU FĂCUT CELE RELE SPRE ÎNVIEREA OSÂNDIRII”.
Acesta e un alt citat pe care adventiştii îl ocolesc, pentru că argumentează existenţa Iadului.
Să ne referim şi la Schimbarea la Faţă a Domnului:
Luca 9. 28-31“luând cu Sine pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov, S-a suit pe munte ca să Se roage. Şi pe când se ruga El, chipul feţei Sale s-a făcut altul şi îmbrăcămintea Lui albă strălucind.ŞI IATĂ DOI BĂRBAŢI VORBEAU CU EL, CARE ERAU MOISE ŞI ILIE Şi care, arătându-se întru slavă, vorbeau despre sfârşitul Lui”
Evangheliile arată că Hristos a vorbit cu două personae care trăiseră demult. Ilie s-a înălţat la cer, dar Moise era mort. (Deut 24.5 “Şi a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, în pământul Moabului, după Cuvântul Domnului”) Cu cine a vorbit Hristos acolo la Schimbarea la faţă, dacă sufletul lui Moise nu mai exista conştient?
Apoi, in epistola catre Evrei 12 ;22 "Ne-am apropiat de muntele Sion si cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc si de zeci de mii de ingeri in adunare sarbatoreasca si de BISERICA CELOR INTAI NASCUTI care sunt injscrisi in ceruri si de DUHURILE DREPTILOR CELOR DESAVARSITI si de Iisus Mijlocitorul Noului testament"
Se vede clar din acest pasaj in primul rand, timpul trecut "ne-am apropiat de Muntele Sion, deci nu ne v-om apropia intr-o epoca viitoare, si duhurile dreptilor celor desavarsiti care-l lauda pe Dumnezeu, deci e clar ca cineva intr-o stare de inconstienta nici nu poate avea inca aceste calitati de dasavarsiti ci le-ar primi atunci cand ar invia la a doua venire, si nici nu-l pot lăuda pe Dumnezeu.
2 Cronici 33.6 “ Manase a adus oameni care chemau duhurile morţilor şi fermecători; şi a înmulţit relele împotriva Domnului, mâniindu-L.”
Lev 20.27 “Bărbatul sau femeia, de vor chema morţi sau de vor vrăji, să moară neapărat”
Dacă vechii evrei nu credeau în existenţa sufletelor după moarte, atunci de ce le interzice D-zeu sub pedeapsa morţii, spiritismul? Nu era mai simplu sa le spuna D-zeu ca sufletul nu mai exista pur si simplu?
(Apoc. 6, 9-11). Si cand a deschis pecetea a cincea, am vazut, sub jertfelnic, sufletele celor injunghiati pentru cuvantul lui Dumnezeu si pentru marturia pe care au dat-o.
Si strigau cu glas mare si ziceau: Pana cand, Stapane sfinte si adevarate, nu vei judeca si nu vei razbuna sangele nostru, fata de cei ce locuiesc pe pamant? Si fiecaruia dintre ei i s-a dat cate un vesmant alb si li s-a spus ca sa stea in tihna, inca putina vreme, pana cand vor implini numarul si cei impreuna-slujitori cu ei si fratii lor, cei ce aveau sa fie omorati ca si ei.”

Eu am renunţat să mai comentez aceste versete. Am făcut-o până acum de 3 sau 4 ori, vasinec de mai multe ori... ce sens are? Când veniţi cu argumente în plus, dar solide, mai discutăm. Până atunci... succes!

[ovidiu-s]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Eu am renunţat să mai comentez aceste versete. Am făcut-o până acum de 3 sau 4 ori, vasinec de mai multe ori... ce sens are? Când veniţi cu argumente în plus, dar solide, mai discutăm. Până atunci... succes!

Imi pare rău, eu nu îmi amintesc să îmi fi explicat nici dvs, nici vasinec/litanu/mariann, aceste versete. Poate că am uitat eu. Dar ştiu sigur că obligaţia dvs ca "creştin" adventist este aceiaşi care o spune Biblia: de a vă smeri şi de a explica Adevărul. Hristos spune:

Luca 7. 27 "Iar Eu, în mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujeşte".
Filipeni 2.3 "Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi."

Adică esti dator să fii răbdător şi să îi explici fiecăruia, fie că este mai isteţ şi pricepe repede, fie că este mai greu de cap cum este cazul meu, care este optica adventistă referitoare la aceste versete, optică argumentată cu Scriptura. Haideţi. Abia aştept. Reiau aceste versete mai jos. Succes!

1. Petru 3.18 „Pentru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar VIU FĂCUT CU DUHUL, CU CARE S-A COBORÂT ŞI A PROPOVĂDUIT ŞI DUHURILOR ŢINUTE ÎN ÎNCHISOAREcare fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă”.
Am încercat să dau citatul complet. Sf. Petru se referă clar la cele trei zile ale Mântuitorului în care a fost mort cu trupul (pentru că spune clar “omorât cu trupul”) şi la pogorârea Sa în Iad unde erau duhurile unor oameni care trăiseră demult pentru că face şi precizarea „în zilele lui Noe”
Apoi în aceaşi carte biblică şi referindu-se la acelaşi episod sf. Petru face precizarea :
1 Petru 4.5-6 „Ei îşi vor da seama înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii. Că spre aceasta S-A BINEVESTIT MORŢILOR, CA SĂ FIE JUDECAŢI CA OAMENI DUPĂ TRUP, DAR SĂ VIEZE DUPĂ DUMNEZEU CU DUHUL. “ În Biblia tradusă de B. Anania scrie “s-a bivestit CHIAR ŞI morţilor” iar în Biblia Cornilescu: “ŞI CELOR morţi”. Adică sensul e clar: pe lângă cei vii cărora le-a propovăduit Mântuitorul în timpul vieţii pământeşti le-a propovăduit ŞI CELOR MORŢI în timpul coborârii în Iad.
4 Regi 13.21 (sau 2 Imp.13.21-biblia sectantilor) “Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.CĂZÂND ACELA, S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ŞI A ÎNVIAT ŞI S-A SCULAT PE PICIOARELE SALE”.
Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?
De asemenea nu aţi dat niciodată nici un răspuns plauzibil nici la citatele:
Marcu 9.43-48 „Şi de te sminteşte mâna ta, tai-o că mai bine îţi este să intri ciung în viaţă, decât, amândouă mâinile având, să te duci în gheena, în focul cel nestins. UNDE VIERMELE LOR NU MOARE ŞI FOCUL NU SE STINGE Şi de te sminteşte ochiul tău, scoate-l, că mai bine îţi este ţie cu un singur ochi în împărăţia lui Dumnezeu, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului. UNDE VIERMELE LOR NU MOARE ŞI FOCUL NU SE STINGE.”
Despre ce foc care nu se stinge şi despre ce vierme e vorba aici, dacă voi adventiştii negaţi existenţa Iadului?
Să ne oprim şi la citatul din Apocalipsa 20.7-10 :
„Şi către sfârşitul miilor de ani, satana va fi dezlegat din închisoarea lui, Şi va ieşi să amăgească neamurile, care sunt în cele patru unghiuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, şi să le adune la război; iar numărul lor este ca nisipul mării. Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, ŞI VOR FI CHINUIŢI ACOLO ÎN VECII VECILOR”.
Aici Biblia susţine clar existenţa veşnică a sufletelor şi existenţa Iadului, referindu-se la pedeapsa antihriştilor şi a celorlalţi oameni amăgiţi de diavol. Sunt curios să văd cum veti ocoli răspunsul la problema asta!
Să ne oprim şi la definiţia pe care o dă însăşi Mântuitorul termenului de Înviere:
Ioan 5.28-29 “vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui. Şi vor ieşi, CEI CE AU FĂCUT LUCRURI BUNE SPRE ÎNVIEREA VIEŢII ŞI CEI CE AU FĂCUT CELE RELE SPRE ÎNVIEREA OSÂNDIRII”.
Acesta e un alt citat pe care adventiştii îl ocolesc, pentru că argumentează existenţa Iadului.
Să ne referim şi la Schimbarea la Faţă a Domnului:
Luca 9. 28-31“luând cu Sine pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov, S-a suit pe munte ca să Se roage. Şi pe când se ruga El, chipul feţei Sale s-a făcut altul şi îmbrăcămintea Lui albă strălucind.ŞI IATĂ DOI BĂRBAŢI VORBEAU CU EL, CARE ERAU MOISE ŞI ILIE Şi care, arătându-se întru slavă, vorbeau despre sfârşitul Lui”
Evangheliile arată că Hristos a vorbit cu două personae care trăiseră demult. Ilie s-a înălţat la cer, dar Moise era mort. (Deut 24.5 “Şi a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, în pământul Moabului, după Cuvântul Domnului”) Cu cine a vorbit Hristos acolo la Schimbarea la faţă, dacă sufletul lui Moise nu mai exista conştient?
Apoi, in epistola catre Evrei 12 ;22 "Ne-am apropiat de muntele Sion si cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul cel ceresc si de zeci de mii de ingeri in adunare sarbatoreasca si de BISERICA CELOR INTAI NASCUTI care sunt injscrisi in ceruri si de DUHURILE DREPTILOR CELOR DESAVARSITI si de Iisus Mijlocitorul Noului testament"
Se vede clar din acest pasaj in primul rand, timpul trecut "ne-am apropiat de Muntele Sion, deci nu ne v-om apropia intr-o epoca viitoare, si duhurile dreptilor celor desavarsiti care-l lauda pe Dumnezeu, deci e clar ca cineva intr-o stare de inconstienta nici nu poate avea inca aceste calitati de dasavarsiti ci le-ar primi atunci cand ar invia la a doua venire, si nici nu-l pot lăuda pe Dumnezeu.
2 Cronici 33.6 “ Manase a adus oameni care chemau duhurile morţilor şi fermecători; şi a înmulţit relele împotriva Domnului, mâniindu-L.”
Lev 20.27 “Bărbatul sau femeia, de vor chema morţi sau de vor vrăji, să moară neapărat”
Dacă vechii evrei nu credeau în existenţa sufletelor după moarte, atunci de ce le interzice D-zeu sub pedeapsa morţii, spiritismul? Nu era mai simplu sa le spuna D-zeu ca sufletul nu mai exista pur si simplu?
(Apoc. 6, 9-11). Si cand a deschis pecetea a cincea, am vazut, sub jertfelnic, sufletele celor injunghiati pentru cuvantul lui Dumnezeu si pentru marturia pe care au dat-o.
Si strigau cu glas mare si ziceau: Pana cand, Stapane sfinte si adevarate, nu vei judeca si nu vei razbuna sangele nostru, fata de cei ce locuiesc pe pamant? Si fiecaruia dintre ei i s-a dat cate un vesmant alb si li s-a spus ca sa stea in tihna, inca putina vreme, pana cand vor implini numarul si cei impreuna-slujitori cu ei si fratii lor, cei ce aveau sa fie omorati ca si ei.”

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ovidiu-s

Imi pare rău, eu nu îmi amintesc să îmi fi explicat nici dvs, nici vasinec/litanu/mariann, aceste versete. Poate că am uitat eu. Dar ştiu sigur că obligaţia dvs ca "creştin" adventist este aceiaşi care o spune Biblia: de a vă smeri şi de a explica Adevărul.

Compasiunea creştină faţă de scurta dvs. memorie mă obligă într-adevăr să încerc din nou o explicaţie, însă asupra unui singur pasaj despre care am pomenit doar o singură dată:

În prealabil postat de ovidiu-s

4 Regi 13.21 (sau 2 Imp.13.21-biblia sectantilor) “Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.CĂZÂND ACELA, S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ŞI A ÎNVIAT ŞI S-A SCULAT PE PICIOARELE SALE”.
Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?

Minunea făcută de oasele lui Elisei este răspunsul lui Dumnezeu la atitudinea batjocoritoare a contemporanilor. Nu este nici o urmă de cult a moaştelor acolo ori vreo fantomă de-a lui Elisei. Totul se petrece în grabă, intervine panica generată de invadatori, mortul s-a atins de oasele lui Elisei din întâmplare, miracolul nu se datorează credinţei nimănui, fiindcă niciunul din cei prezenţi nu se aşteptaseră la aşa-ceva. Ceea ce este însă mai interesant, şi pentru mine este normal, minunea nu este exploatată altfel decât menţionată ca o notă de subsol într-o cronică naţională. Nu s-a fixat locul acela ca loc sacru, de pelerinaj, nu s-a construit acolo un mic templu, nu au fost transportate oasele profetului prin toată ţara, nu s-au închinat la ele, nu le-au pupat, etc.

Dacă eram în locul lor (!), îmi aduceam şi eu morţii să se atingă de Elisei. Aş fi cumpărat toate grotele mortuare din zonă, ca să mă asigur că am monopol asupra profetului şi că nimeni nu ia o aşchie din oasele lui, pentru concurenţă. Ar fi fost o mare afacere, şi ca evreu m-aş fi priceput de minune. S-ar fi format cozi până în India... că doar toţi oamenii mor şi ar dori să trăiască şi după. Dar n-a fost nimic de acest gen. La drept vorbind, dacă puterea de viaţă ar fi fost în oasele bunului profet, întrebarea este de ce n-a înviat el însuşi? Sau, mai degrabă, de ce s-a îmbolnăvit şi de ce a murit? Şi de ce a trebuit îngropat, aşa cum se face cu orice cadavru al oricărei fiinţe de carne? Nu se spune că oasele îi erau parfumate, diferite de ale altora. Când Iisus vorbeşte despre religia fariseilor, le reproşează tocmai preocuparea pentru mormintele profeţilor, în timp ce ei suceau învăţăturile lor (Mat. 23:29-32; Luca 11:47-48), iar oasele morţilor, fără distincţie, Iisus le numeşte ca orice evreu: „oase spurcate”:

Matei 23:27 „Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de toată spurcăciunea.” (conf. Lev. 22:4)

[ovidiu-s]

Păi ce faci domnule Tricesimusseptimus? Te apuci să povesteşti cu cuvintele tale pasajul respectiv? Asta li se cere copiilor de clasa a treia.

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Minunea făcută de oasele lui Elisei este răspunsul lui Dumnezeu la atitudinea batjocoritoare a contemporanilor. Nu este nici o urmă de cult a moaştelor acolo ori vreo fantomă de-a lui Elisei. Totul se petrece în grabă, intervine panica generată de invadatori, mortul s-a atins de oasele lui Elisei din întâmplare, miracolul nu se datorează credinţei nimănui, fiindcă niciunul din cei prezenţi nu se aşteptaseră la aşa-ceva. Ceea ce este însă mai interesant, şi pentru mine este normal, minunea nu este exploatată altfel decât menţionată ca o notă de subsol într-o cronică naţională. Nu s-a fixat locul acela ca loc sacru, de pelerinaj, nu s-a construit acolo un mic templu, nu au fost transportate oasele profetului prin toată ţara, nu s-au închinat la ele, nu le-au pupat, etc....
Când Iisus vorbeşte despre religia fariseilor, le reproşează tocmai preocuparea pentru mormintele profeţilor, în timp ce ei suceau învăţăturile lor (Mat. 23:29-32; Luca 11:47-48), iar oasele morţilor, fără distincţie, Iisus le numeşte ca orice evreu: „oase spurcate”:

Matei 23:27 „Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de toată spurcăciunea.” (conf. Lev. 22:4)

da, dar nu spune să nu ne preocupăm de grija pentru cei răposaţi. De fapt mormintele adventiştilor tăi sunt la fel de bine îngrijite, chiar mai bine îngrijite (sunteţi în medie mai înstăriţi), decât ale altora.

Grija şi respectul pentru cei decedaţi a existat întotdeauna şi în timpul VT şi în Noul Testament

3 Impăraţi 13.30-31 "Şi i-a pus trupul lui într-un mormânt al său şi l-a plâns, zicând: "Vai, vai, fratele meu!" 31.Iar după ce l-a înmormântat, a zis el fiilor săi: "Când eu voi muri, să mă înmormântaţi şi pe mine tot în mormântul în care este înmormântat omul lui Dumnezeu; să puneţi oasele mele lângă oasele lui"

ca să nu mai vorbim de faptul că femeile mironosiţe s-au dus la mormântul lui Isus în prima zi a săptămânii ca să ţină o datină locală, întâlnită frecvent în Orientul Antic, datină ce nu este nicăieri cerută în Biblie: Aceea de a îngriji şi unge cu miresme şi miruri, trupul unui mort. În acest fel îşi exprimau oamenii acelor vremuri, dragostea faţă de cel decedat. Acest aspect e atestat de toate cele 4 evanghelii.


În fine, iarăşi deviem de la subiect, intrebarea mea era cu totul alta şi se referea la existenţa sau inexistenţa sufletului după moartea trupului.
Reiau citatul:

4 Regi 13.21 (sau 2 Imp.13.21-biblia sectantilor) “Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.CĂZÂND ACELA, S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ŞI A ÎNVIAT ŞI S-A SCULAT PE PICIOARELE SALE”.

Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?
Asta era întrebarea.
De ce a ales Dumnezeu să facă minuni prin rămăşiţele pământeşti ale unui om, dacă sufletul acelui bărbat nu mai exista şi erau nişte rămăşite la fel ca ale oricărui om sau animal care a trăit cândva pe pământ?

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ovidiu-s

da, dar nu spune să nu ne preocupăm de grija pentru cei răposaţi. De fapt mormintele adventiştilor tăi sunt la fel de bine îngrijite, chiar mai bine îngrijite (sunteţi în medie mai înstăriţi), decât ale altora.

Poate da, poate nu. Însă în cimitirele adventiste nu ai să întâlneşti mausolee, cavouri de marmură cu aer condiţionat şi termopane sau alte dotări absurde (cum am văzut pe la ortodocşi), lumânări, candele, slujbe de pomenire, etc. Noi nu avem cultul morţilor (acesta e diferit de "grija şi respectul pentru cei decedaţi").

În prealabil postat de ovidiu-s

Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?
Asta era întrebarea.

Dumnezeu poate face minuni şi prin intermediul lucrurilor "însufleţite" şi prin cele neînsufleţite. El poate face chiar pietrele să strige. Aceasta nu are absolut nici o legătură cu pretinsa viaţă a sufletului în moarte. Este doar o jalnică încercare de acreditare a unui cult păgân: cultul moaştelor.

[Totpeetor]

tricesimusseptimus,vad ca in sfarsit ai explicat ce inseamna in viziunea ta cuvantul "suflet" din Apocalipsa 6:9-11.
Ai spus ca e la figurat,chiar si asa sa fie,eu tot nu inteleg de ce se vorbeste despre suflete dupa moarte,daca tu ai zis ca sufletul nu este o entitate ce se desprinde de trup.Daca ai avea dreptate,cum ai spus ca pasajul este la figurat,atunci nu se schimba nimic daca se utiliza direct cuvantul om sau persoane.Ar fi sunat cam asa:"am vazut sub altar oamenii ce fusesera junghiati(a se intelege omorati) din pricina Cuvantului Lui Dumnezeu...".Ar fi schimbat sensul pasajului dupa interpretarea ta?Nu ar fi schimbat.Dar aici se vorbeste totusi de suflete,deci se intelege ca sufletul este ceva distinct de trup fara sa mai "filosofam" noi inutil asupra a ceea ce ar fi.Nu conteaza daca era o viziune sau ceva la figurat,Ioan vorbeste aici de ceva ce face parte din om,dar care poate exista distinct de trup.Asta mi se pare mie revelator.Daca sufletul nu exista ca entitate distincta atunci nu s-ar fi vorbit despre el in mod separat,nu conteaza in ce context.Ar fi de neconceput sa se vorbeasca astfel.Totusi se vorbeste.Eu zic sa fim rationali si sa luam lucrurile asa cum apar in biblie fara sa le trecem prin dogme.Asa e corect si asa este cel mai bine.
Tu spui ca este la figurat,ce iti garanteaza tie ca acele versete aduse de tine care chipurile demonstreaza ca sufletul nu este o entitate distincta si nu exista dupa moartea trupeasca nu sunt la figurat?Tu pe ce criterii interpretezi biblia?Cred ca pe criteriile care iti convin.Sa lasam sa vorbeasca mai mult biblia.Asa este cel mai bine.

[ovidiu-s]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Noi nu avem cultul morţilor (acesta e diferit de "grija şi respectul pentru cei decedaţi").

Adică, ce inseamna una? Ce inseamna alta in viziunea voastra?

Mai departe.
Intrebare, referitoare la subiectul aflat in discutie, adică faptul că adventiştii neagă viaţa sufletului după moarte:

În prealabil postat de ovidiu-s

4 Regi 13.21 (sau 2 Imp.13.21-biblia sectantilor) “Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei.CĂZÂND ACELA, S-A ATINS DE OASELE LUI ELISEI ŞI A ÎNVIAT ŞI S-A SCULAT PE PICIOARELE SALE”.
Puteau oasele unui sfânt decedat să facă minuni dacă sufletul acelui sfânt nu mai exista?

Iată unde s-a ajuns.
Răspuns adventist:

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Dumnezeu poate face minuni şi prin intermediul lucrurilor "însufleţite" şi prin cele neînsufleţite. El poate face chiar pietrele să strige. Aceasta nu are absolut nici o legătură cu pretinsa viaţă a sufletului în moarte. Este doar o jalnică încercare de acreditare a unui cult păgân: cultul moaştelor.

Si totusi explicatia du ati dat-o, ci aţi deviat la cultul moaştelor.

De ce a ales Dumnezeu să facă minuni prin rămăşiţele pământeşti ale unui om (lucruri- cum le spuneti dvs), dacă sufletul acelui bărbat nu mai exista şi erau nişte rămăşite la fel ca ale oricărui om sau animal care a trăit cândva pe pământ? Asta era întrebarea.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Poate da, poate nu. Însă în cimitirele adventiste nu ai să întâlneşti mausolee, cavouri de marmură cu aer condiţionat şi termopane sau alte dotări absurde (cum am văzut pe la ortodocşi), lumânări, candele, slujbe de pomenire, etc. Noi nu avem cultul morţilor (acesta e diferit de "grija şi respectul pentru cei decedaţi").



Dumnezeu poate face minuni şi prin intermediul lucrurilor "însufleţite" şi prin cele neînsufleţite. El poate face chiar pietrele să strige. Aceasta nu are absolut nici o legătură cu pretinsa viaţă a sufletului în moarte. Este doar o jalnică încercare de acreditare a unui cult păgân: cultul moaştelor.

Poate ne si spui unde este talharul de pe cruce, caruia Iisus i-a zis "Astazi vei fi cu Mine in Rai".

Apoi scris este ca Dumnezeu este Duh , si ca este Domnul duhurilor si a tot trupul.Iar cand omul moare trupul merge in pamant, iar sufletul la Dumnezeu.Acestea doua se despart si o iau in directii separate, cum e aceasta, ce se intampla cu duhul?

[Geony]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Poate da, poate nu. Însă în cimitirele adventiste nu ai să întâlneşti mausolee, cavouri de marmură cu aer condiţionat şi termopane sau alte dotări absurde (cum am văzut pe la ortodocşi), lumânări, candele, slujbe de pomenire, etc. Noi nu avem cultul morţilor (acesta e diferit de "grija şi respectul pentru cei decedaţi").

Ai vazut cum se inmormanteaza un caine?

[Iustin45]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Poate da, poate nu. Însă în cimitirele adventiste nu ai să întâlneşti mausolee, cavouri de marmură cu aer condiţionat şi termopane sau alte dotări absurde (cum am văzut pe la ortodocşi), lumânări, candele, slujbe de pomenire, etc. Noi nu avem cultul morţilor (acesta e diferit de "grija şi respectul pentru cei decedaţi").

Dumnezeu poate face minuni şi prin intermediul lucrurilor "însufleţite" şi prin cele neînsufleţite. El poate face chiar pietrele să strige. Aceasta nu are absolut nici o legătură cu pretinsa viaţă a sufletului în moarte. Este doar o jalnică încercare de acreditare a unui cult păgân: cultul moaştelor.

Daca Dumnezeu face minuni si cu lucruri neinsufletite, de ce nu ar face cu coroana creatiei, omul ,,minunea,, de a-i da un suflet nemuritor ,,... ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi.,, spune Hristos Apostolilor.

Daca tu dai dupa capul tau interpretari simbolice unor versete dupa criterii necunoscute, de ce noi n-am putea sa dam interpretari la fel de simbolice versetelor din VT aratate de tine cu cei morti?!