Exista atomi, celule, microbi?

[calator]

ma indoiesc ca ar fi vorba de calitatea creatiei atunci cand parintele spune ca iadul incepe aici. Cred ca mai degraba este calitatea alegerilor noastre, spre pacat sau spre sfintenie ( la fel de bine si raiul ar putea incepe de aici ).

[cristiboss56]

În prealabil postat de calator

ma indoiesc ca ar fi vorba de calitatea creatiei atunci cand parintele spune ca iadul incepe aici. Cred ca mai degraba este calitatea alegerilor noastre, spre pacat sau spre sfintenie ( la fel de bine si raiul ar putea incepe de aici ).

Intru totul deacord. Depinde de noi si numai de noi cum ne organizam viata si spre ce valori tindem. DUMNEZEU ne-a dat libertate deplina, depinde de noi cum o folosim. Iadul si Raiul pot avea inceput ca aspect si ca traire, chiar aici in asta lume. Mult mai dureroasa sau mai luminoasa este continuarea drumului ales !

[calator]

este totusi interesanta punerea sub semnul intrebarii a relatitatii, ideea iluziei si a desertaciunii acestei lumi.

de fapt realitatea nu paote fi cunoscuta la modul fundamental. Este atomul si insusirile sale real sau e doar un raspuns la perceptia noastra. Analizand particula subatomica cercetatorii au observat ca aceasta era uneori particula uneori unda ( ceea ce in fapt ar fi imposibil caci o particula nu paote avea particularitatile undei si nici invers cele doua fiind opuse. Interesant este ca ceea ce a facut ca aceste particule cuante sa indice uneori proprietatile particulei alteori a undei a fost echipamentul de masurare utilizat de cercetatori. Deci cine a determinat si poate determina ce anume sa fie cuanta? Cercetatorul

Si mai interesant este ca analizand atomul si particulele subatomoce s-a constat c anu au nimic material Sunt doar impulsuri de energie si spatiul dintre ele De fapt moleculele sunt 99,99999... spatiu gol. De fapt ce este realitatea?

Daca evolutionismul il scoate pe Dumnezeu din ecuatia cratiei fizica cuantica vine cu alt gen de ispite ( daca e sa le numim asa) in sensul ca ne transforma pe noi in Dumnezeu Noi suntem cei care creeam lumea/ realitatea Totul este vibratie care prinde forma datorita gandirii noastre. Noi suntem cratorul lumii

[Traditie]

Realitatea este Dumnezeu si treaba noastra este pocainta. Daca sunt si altele necesare, ni le va da Dumnezeu, nu trebuie noi sa le cautam.

[calator]

asta -i c ain bancul ala cu biletul de la loto Dumnezeu nu ti baga in traista Poate ca tocmai asta face ne da ceea ce avem nevoie

[sofiaiuga]

voi cita din cartea EP.DANIIL STOENESCU -MISTAGOGIA VOL 2-LA PAG.92 subcapTEOLOGIA STIINTEI-o viziune ortodoxa:"Teologul descopera ratiunile Scripturii si ale Traditiei mergind pe urmele sfintilor Parinti,iar omul de stiinta,fizician sau biolog,matematician sau astronom,medic sau psiholog,descopera si redescopera legile dumnezeiesti din cartea Creatiei si din natura omului,de la galaxiile cele mai indepartate,care spun slava lui Dumnezeu[Ps.18,1]la miscarile cele mai ascunse ale moleculelor,celulelor si structurii corpului si sufletului uman si al tuturor fapturilor si vietuitoarelor,facindu-ne sa exclamamCit de minunate sint lucrurile Tale Doamne,toate intru intelepciune le-ai facut[Ps.103,25].De aceea laboratorul si catedra omului de stiinta trebuie situate in vecinatatea altarului si amvonului omului si slujitorului Bisericii.
Luca ,doctorul preaiubit[Coloseni4,14]este un astfel de exemplu.Am incheiat citatul.De altfel tot subcapitolul si toata cartea ,ambele volume ,sint superbe.

[Traditie]

Doctorii acelor vremuri erau un fel de vrajitori. În Traditia Bisericii se spune ca Sf. Luca s-a lasat de meseria sa la convertire:

Acesta aflându-se în Teba Beotiei si doctorind pe vremea împaratului Tit Claudie, a aflat pe Sfântul Apostol Pavel si crezând în Hristos, a parasit ratacirea cea parinteasca, si lasându-se de tamaduirea cea trupeasca, s-a apucat de cea sufleteasca.

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie18.htm

Esentialul ramâne ca cine crede în teoriile stiintifice nu se poate ruga si pocai cu adevarat, deoarece rugaciunea cu mintea curata presupune renuntarea la idei preconcepute de orice fel. Acesta e motivul pentru care nu o sa vedeti vreodata un om de stiinta sau medic plângându-si pacatele sau traind evanghelic.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Traditie

Doctorii acelor vremuri erau un fel de vrajitori. În Traditia Bisericii se spune ca Sf. Luca s-a lasat de meseria sa la convertire:

Acesta aflându-se în Teba Beotiei si doctorind pe vremea împaratului Tit Claudie, a aflat pe Sfântul Apostol Pavel si crezând în Hristos, a parasit ratacirea cea parinteasca, si lasându-se de tamaduirea cea trupeasca, s-a apucat de cea sufleteasca.

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie18.htm

Esentialul ramâne ca cine crede în teoriile stiintifice nu se poate ruga si pocai cu adevarat, deoarece rugaciunea cu mintea curata presupune renuntarea la idei preconcepute de orice fel. Acesta e motivul pentru care nu o sa vedeti vreodata un om de stiinta sau medic plângându-si pacatele sau traind evanghelic.

Despre Sfantul Pantelimon, totusi este considerat doctor al trupurilor noastre.

[calator]

pai asta e o idee preconceputa sa crezi ca un om de stiinta / medic nu se poate ruga cu adevarat sau pocai cu adevarat ca si cum ai putea tu sti cine se pocaieste sau nu cu adevarat

[Traditie]

Cristian, documenteaza-te în ce consta medicina antica.

Calator, toti oamenii au aceeasi natura si sunt niste conditii pentru adevarata rugaciune/pocainta:

-totala desprindere de materie si lume, rastignirea fata de orice preocupare lumeasca
-încetarea lucrarilor mintii

În asemenea conditii, diversele credinte, înclusiv credinta în materialism (inclusiv medicina) apare ca un balast celui ce vrea sa se roage.


De fapt asta înseamna credinta în atomi, celule etc: materialism.

MATERIALÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conştiinţa factorul derivat; spec. filozofie marxistă. ♢ Materialism dialectic = ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre legile cele mai generale ale mişcării şi dezvoltării naturii, societăţii şi cunoaşterii, care este în acelaşi timp baza filozofică a marxism-leninismului.