|
#121
|
|||
|
|||
|
#122
|
|||
|
|||
Ma mira si ma mahneste ca azi vorbim in acest mod detasat si cinic despre oamenii care au ales riscul de a plati cu viata indrazneala nobila de a trai omeneste, liberi de neomenescul dictaturii ceausiste.
Ma mira si uitarea senina, oh inocenta, a faptului ca la Timisoara oamenii s-au refugiat pe treptele Catedralei, unde au fost impuscati. Nu are nici o relevanta acest episod? * A gandi ca oamenii aceia care au murit pentru Hristos si pentru semenii lor sunt nu martiri, nu eroi, ci naivi si prosti - iata semnul adevaratei impietriri a inimii si caderi a mintii in deznadejde, in ordinar, in rautatea cea mai plicticoasa. Cum puteti trai asa, oameni buni, in camasa de forta a mintii lipsite de mangaierea compasionala a inimii? Probabil anii de schilodire la care ne-a supus experimentul comunist au rodit mai mult decat credeam... A-ti lua de prosti, de naivi, de nebuni proprii eroi - ce jalnica pustiire... Ce neam schilodit a ajuns acesta... Ce mediocritate sterila, ce lipsa de apa vie, ce intuneric gros si mucegait roade ultimele ceasuri ale unei natii candva roditoare. Luati aminte, fratilor, ca jertfa acelor oameni nu se evalueaza doar prin succesul economic si politic al tarii. Ci, inainte de toate, prin sporul de curaj si speranta carora martirii nostri le-au fost seminte. Ei s-au asezat in lutul gliei ca seminte. Au udat propria asezare cu sange. E randul nostru, acum, sa cultivam ceea ce ei cu generozitate, dincolo de facaturile mintii egoiste, au oferit din preaplinul inimii si din dorul de Dumnezeu Cel interzis si ascuns noua, pe atunci... |
#123
|
|||
|
|||
1. nu se stie cati din ei efectiv "au ales" sa-si riste viata in zilele alea.
Daca ar fi fost in cunostinta de cauza, s-au unora li s-ar fi dat sa aleaga (militari in termen) cred ca ar fi ramas in casele lor. 2. "indrazneala nobila" a fost mai degraba un ideal decat o idee practica, evident, putini si-au dat seama la ce se inhama de fapt iar aia au stat cuminti in casele lor. 3. nu s-a pus problema in termeni de "naivi, prosti, nebuni" dar daca tie iti face placere.. 4. daca e sa admitem ideea unui soi de martiraj, fara indoiala a fost mai degraba cel a unui ideal politic care acum, privind retrospeectiv, s-a dovedit falimentar de la bun inceput, fiind de fapt cu totul altul decat s-a aratat a fi.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#124
|
||||||||
|
||||||||
Citat:
dinainte de 15 ani , insa le mai trebuiau victimile. Citat:
* Citat:
doreau accesul la cele lumesti.Cum ar fi mai multe baruri de curve, casete porno, etc. Citat:
Adevarul este ca tie nu-ti vine a crede cum ai fost dus de nas. Citat:
de forta a mintii.Practic i-ati omorat a doua oara. Citat:
in '14 despre ce s-a intamplat la Cotul Donului. Citat:
Citat:
un Alexandru Bratescu Voinestii II , Puiul sau Puii ? :D Ca eu asa stiu ca daca cineva isi da viata pt Hristos atunci el este martir/marturisitor intru Hristos si mucenic al acestuia. Deci ? arata-mi. Rezumand: au fost victimele noului regim.Trebuiesc facute parastase pomenite numele lor cinstite crestineste, dar hai sa nu ne lasam lasati dusi de valul emotional si sa mergem cu pianul pe scarii in numele creditinei.Da ? Ok |
#125
|
||||
|
||||
Citat:
„Tinerii din decembrie nu au cerut, pe strada, nici paine, nici salarii, ci libertate. Au fost credinciosi; stim cu certitudine ca pe strazi s'a strigat "exista Dumnezeu", ca s'a rostit, deseori in genunchi, Tatal nostru in fata tancurilor, ca s'au rostit cuvintele: "Voi cu arme, noi cu flori", si stim ca nu armele au invins, ci florile. Dar mai stim ca tot atunci s'a strigat o zicere cutremuratoare, care ar trebui sa fie scrisa in enciclopedia mondiala: "Vom muri si vom fi liberi!". Faptul acesta mi se pare extraordinar. „Vom muri si vom fi liberi". Si revin la ideea aceasta: disponibilitatea de a muri, de a-ti asuma moartea, pentru ca prin ea sa-ti capeti libertatea. Nu este vorba de libertatea aceea simpla de care se vorbeste in Cartea lui Iov: cel din mormant este liber, robul care a murit nu mai este supusul stapanului sau, si nici cel care a fost in temnita nu mai aude vocea temnicerului. In acest "Vom muri si vom fi liberi" este strigatul si afirmarea libertatii despre care imi propun sa va vorbesc in cele ce urmeaza. Tinerii au cerut libertate si au murit pentru libertate. Au murit fiind liberi, pentru ca prin moartea si libertatea lor sa asigure libertatea celorlalti. Daca ei au murit si sunt liberi, noi speram sa traim si sa fim liberi intru aceasta libertate.”
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
#126
|
|||
|
|||
Citat:
De asemeni te rog sa-mi dezvolti urmatoarea afirmatie: Citat:
Last edited by Copacel; 28.12.2015 at 18:15:08. |
#127
|
||||
|
||||
Citat:
Dacă va socoti vreodată de cuviință să-i canonizeze, îi vom cinsti și noi cum o face ea. Iar în afirmația cu pricina nu știu ce să dezvolt. O explică fraza ce-i urmează în discursul citat. Probabil astăzi n-am fi fost liberi dacă ei n-ar fi murit.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
#128
|
||||
|
||||
Acum am citit mai cu atenție fraza. Dacă te referi la „prin moartea și libertatea lor”, cred că înseamnă „prin moartea lor liber asumată”.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
#129
|
|||
|
|||
One of those things...
"Eu te recunosc ca fiul meu dar n-are sens sa-ti schimbi certificatul de nastere, adica o hartie sa fie mai importanta ?..." Citat:
Adica din 89 incoace in Romania tot ar fi trebuit sa vina marile firme sa-si faca piatza de desfacere doarece cand si-au facut bugetul de afaceri pe anul fiscal respectiv au luat in considere si puterea de cumparare a romanului intr-o tzara lipsita de orice datorii, adica un adevarat El-Dorado pt orice firma care sa faca megaprofituri. Deci, cum ramane cu afirmatia ? |
#130
|
||||
|
||||
Pe de o parte, nu mă grăbesc să iau de bune afirmațiile tale. Poate e cum spui sau poate nu.
Dar chiar dacă așa ar sta lucrurile, nici părintele Anania și cu atât mai puțin tinerii de atunci nu puteau ști. Sacrificiul lor rămâne la fel de valabil.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
|