Biserica si Psihologia

[dobrin7m]

Cunoasterea de sine implica in primul rand stapanirea de sine. Stapanirea nervilor, a maniei, stapanirea impulsurilor ce vin din simtiri.
Un om care riposteaza usor si violent atunci cand este certat sau jignit acela nu se cunoaste pe sine insusi si nu se poate stapani.
Cunoasterea de sine inseamna rabdarea in astfel de incercari in primul rand. Cunoasterea de sine inseamna intoarcerea primelor impulsuri ale firii in matca si preschimbarea lor in atitudini de iubire, de blandete si de afectiune indiferent cum este celalalt si indiferent ce spune celalalt.

Ioan Cezar intrebarea mea este: dupa toate jignirile pe care consideri ca ti le-am adus, ai fost in stare, prin stapanirea propriei tale firi sa schimbi impulsurile tale de riposta in cuvinte de blandete? ai fost in stare , in clipele cele mai jignitoare, simtite de tine, sa uiti imediat si sa nu ripostezi violent? Ai fost capabil sa simti mila si iubire pentru celalalt care te jigneste? si sa si arati aceasta? Poti spune am gresit reciproc, te iert, ma iarta?
Daca nu poti, nu te cunosti pe tine insuti si nici nu poti sa iti stapanesti simturile tale.

[dobrin7m]

"[29 Septembrie 2012] Azi-noapte s-a intors si barbatul meu din Sfantul Munte. A fost plecat toata saptamana cu un grup de cunoscuti. O intamplare minunata pe care mi-a povestit-o m-a ajutat mult la reimprospatarea evlaviei mele fata de ierarhii bisericii, care este cam “ofilita” din cauza multor clevetiri pe care le aud vrand-nevrand.

Printre pelerinii cu care a fost se numara si baiatul care vinde lumanari la parohia de care apartinem. Acesta este bolnav psihic. E vorba despre o schizofrenie pe care o tine sub control cu medicatia pe care o are. Nu face fata insa prea bine la eforturi fizice si nesomn, ambele fiind nevointe obisnuite la care trebuie sa se astepte cei care viziteaza muntele Athos. Asa se face ca dupa o slujba de noapte la Vatopedi, apoi drum cu autobuzul pana la Kareia, urmate de inchinare la Protaton si mers pe jos pana la Panaguda vocile dracesti au inceput sa-i sopteasca insistent sa-l omoare pe unul din preotii cu care erau (chiar finul nostru). S-a luptat saracutul cu aceasta ispita infricosata rugandu-se la Domnul sa-l izbaveasca.

Dumnezeu a randuit sa se intalneasca in drumul lor cu IPS Serafim Joanta care era si el la inchinare cu un grup de romani din Germania. Au intrat in vorba mai intai preotii cu Inaltul. La un moment dat el a intrebat, ca din intamplare:
” E vreunul Mihai intre voi?”

Initial ei s-au gandit ca se refera la ei, clericii, si i-au spus ca nu e nici un Mihai preot, dupa care sotul meu l-a chemat pe bolnav (fara sa stie ce ganduri il chinuiau):
” Ba avem un Mihai! Hei, Mihai, vino si tu sa iei binecuvantare!”

IPS Serafim i-a zis baiatului cateva cuvinte de parca ar fi stiut ce se petrece cu el (o fi stiut sau nu?) si apoi i-a dat o binecuvantare care l-a eliberat pur si simplu de toata povara lui interioara.

De bucurie ca a scapat, a avut curajul sa spuna si celorlalti minunea care s-a lucrat cu el, ca marturie a puterii harice a arhiereilor nostri (pe care ii iubim si pentru care ne rugam sincer atat de putin)."

http://sfantulmunteathos.wordpress.c...rari-athonite/

[Florin-Ionut]

Alin,

În prealabil postat de AlinB

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nia-82066.html

-Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept

Dacă două persoane nu cad de acord asupra unei idei, pot apela la un juriu profesionist - Sfinții, verdictul final fiind dat de cel mai drept Judecător Care știe absolut toate detaliile problemei. Vom vedea la sfîrșit ce va zice Hristos.

Presupunînd că ai dreptate și am păcătuit, să-mi fie cu iertare. Și promit înaintea Bisericii să nu repet vorbirea negativă gratuită la adresa clericilor, ca să nu mai cauzez discuții smintitoare pe tema asta.

Dacă am păcătuit, acest gen de cădere este într-adevăr subtil, cum zici, dar nu este unul atît de grav ca să mă oprească să merg duminică să mă împărtășesc fără spovedanie. Nu e vorba de o patimă a cuvintelor grele cum ar fi de exemplu minciuna intenționată cauzatoare de mult rău (mărturiile false), cu consecințe urîte de tot sau batjocura repetată la adresa oricui sau ereziile.

Acum văd bine că manifești o grijă datorită hotărîrii de a mă împărtăși sistematic. Da, cunosc textul la care m-ai trimis pe care dacă l-am citi separat de orice alt citat din N.T. și comentariu din S. Tradiție referitor la Împărtășire, s-ar părea că numai Sfinții ar avea voie să se apropie de Potir. Nu e așa deoarece:

1. Împărtășania ni se dă chiar spre iertarea păcatelor. Care dintre ele? Sfîntul Apostol Ioan ne zice că păcatele sînt de moarte și celelalte. Nu ne dă o listă însă. Înțelegem totuși că există păcate grave și comune, cotidiene, obișnuite. Primele se pot deduce din textele Sfinților Părinți cum ar fi povățuirile de la sfîrșitul Liturghierului sau cele date în Molitfelnic sau alte scrieri asemenea. Sînt lucruri josnice pe care un creștin obișnuit nu le comite cu ușurință. Celelalte mai ușoare rămîn tot în clasa păcatelor împotriva cărora trebuie să luptăm constant, dar în care cădem relativ des. Oricărora dintre ele, cum ar fi de exemplu minciunii sau lăcomiei la mîncare sau mîndriei trebuie să le stăm împotrivă și, dacă păcătuim, prin rugăciunea cu credință ne sînt iertate. Dacă le acceptăm însă ca fiind cumva ”normale”, ele devin repede patimi care cer neapărat intervenția duhovnicului prin Spovedanie.

2. Vrednicia care ni se cere aici bate: să ne străduim să ducem o viață curată de infracțiunile din seria celor cauzatoare de moarte, ca să putem cuteza în primul rînd să ne numim creștini ortodocși și apoi să îndrăznim a ne apropia cu conștiința curată de Biserică - Trupul Lui Hristos. Dacă vom identifica vrednicia cu sfințenia, comitem una greșealile:

- ori ne considerăm Sfinți care nu au păcate, deci cumva demni de părtășia cu Hristos - ceea ce e mîndria sub forma ei cea mai de urîtă Lui Dumnezeu
- ori credem că după Spovedanie sîntem 100% puri de orice păcățel, deci ”vrednici”, și iată cum cu ”vrednicie” îndrăznim de cîteva ori pe an să ne împărtășim.

3. Creștinii primelor veacuri s-au împărtășit de fiecare dată. Au fost ei cu toții vrednici, adică au dus o viață perfectă, lipsită de orice păcat? Sau s-au spovedit ei înainte de fiecare Împărtășire?

4. Toți Sfinții care au scris pe acest subiect au recomandat Împărtășirea cît mai deasă. Puțini vorbesc și despre Spovedania obligatorie înainte, înainte de secolul 19. Oricum, ideea este că nimeni dintre ei nu face diferența dintre preoți, mireni, călugări sau pustnici cînd se pronunță cu recomandări sau cînd poruncesc chiar să ne împărtășim, indiferent de condiții. Deci ceea ce e valabil pentru preoți e valabil și pentru simplii credincioși.

5. Sfînta Liturghie are ca obiect prefacerea Darurilor și ca scop Împărtășirea creștinilor. Rugăciunile, citirile, predicile au rolul de a curăți și de a încuraja creștinii, da, dar nu de asta Se jertfește Hristos nevăzut pe Altar, ca noi să cîntăm și să ne rugăm în jurul acestui eveniment, ci pentru ca noi toți să ne cuminecăm cu El. Toți, nu doar clericii și vreo cîțiva copii.

6. Canoanele Sfinților Apostoli afirisesc pe oricine participă la Liturghie și refuză Împărtășania fără să aibă motiv serios de a nu se apropia la invitația preotului. Oricît ar încerca să răstălmăcească o serie de teologi sau comentatori Canonul 9 Apostolic, el ne obligă pe toți să ne cuminecăm, cu foarte mici excepții.

Ar mai fi și altele de zis, dar mai avem timp și altădată.

Ne consideram vrednici a fi premianti la matematici speciale si ratam tabla inmultirii.

Înainte de tabla înmulțirii se învață adunarea. Adunarea noastră întru Hristos, într-un singur Trup care formează Biserica. Și condițiile ca s-o facem sistematic, săptămînal nu sînt practic imposibile, cum am fost învățați.

Și să ne fie clar: nimeni nu e vrednic, căci dacă se consideră așa, atunci nu are ce căuta la Potir. Toți sîntem păcătoși și nevrednici, indiferent cu cît timp ne-am mărturisit înainte.

[Decebal]

În prealabil postat de AlinB

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nia-82066.html

-Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept

Ne consideram vrednici a fi premianti la matematici speciale si ratam tabla inmultirii.

Ce mai faci, domnu Alin? Ai venit iar să ne arăţi cât eşti matale de "specialist"? În canoane, aşa cum ţi se pare. Păi ia să vedem mai bine ce scrie acolo, domnu Alin, aşa ca să vedem încă o dată cam cât eşti de "specialist" matale (în cazul ăsta văd că te lansezi cu privire la păcate opritoare de la Împărtăşanie).

1902. Formular de marturisire pentru iertarea pacatelor usoare, lesne iertatoare care izvorasc din firescul pacatos al omului facute fara stiinta si vointa care servesc ca un inceput si introducere la pacatele de moarte.

Acest formular il citeste penitentul in fata duhovnicului zicand:

(...) - Am vorbit de rau pe mai marii mei si pe drept si pe nedrept. Am defaimat pe altii...

Ăstea sunt păcate opritoare de la Împărtăşire? Dar, în sfârşit, pare-se că ne considerăm vrednici a fi premianţi la matematici speciale, dar ratăm tabla înmulţirii, de prea mari "specialişti" ce suntem.

Dar hai să îţi dau mai mult că poate nu eşti convins, deşi vedem toţi ce ai făcut, cum ai decupat textul din context şi ai venit să pretinzi că altul ar fi adevărul, nu cel pe care însuşi contextul îl sugerează. Ce zici de sfinţii profeţi ai vechiului testament care îi cam vorbeau de rău, este drept că pe drept şi inspiraţi de Duhul Sfânt, pe preoţi şi pe conducătorii politici? Aveau ei "păcate opritoare" aşa cum ţi se pare dumitale, sau îi împingea Dumnezeu, îi forţa Duhul Sfânt la "păcate opritoare"? Dar ce zici de sfântul Ioan Botezătorul? Şi el făcea "păcate opritoare"? Aşa după părerea dumitale de "specialist" ... Nu mă apuc acum să dau citate din vechiul testament, dar te asigur că sunt multe, "prietene".

[cezar_ioan]

Vă las acum şi vă spun: lepăda-ţi-vă de Miţa, că vă face mintea Baston.
Dacă vreţi să mă ascultaţi!
Bagaboanta asta e dată dracului, la modul cel mai concret şi mai direct,
mă aude careva?

De fapt, guguştiucilor, o meritaţi!
Cu tot cu plămânul ei drept bolnav de tuberculoză.

[dobrin7m]

În prealabil postat de cezar_ioan

Vă las acum şi vă spun: lepăda-ţi-vă de Miţa, că vă face mintea Baston.
Dacă vreţi să mă ascultaţi!
Bagaboanta asta e dată dracului, la modul cel mai concret şi mai direct,
mă aude careva?

De fapt, guguştiucilor, o meritaţi!
Cu tot cu plămânul ei drept bolnav de tuberculoză.

Multumesc pentru cuvintele adresate.

PS>
Pacat ca nu poti avea o atitudine normala de crestin adevarat. Imi pare tare rau pentru tine mai ales ca pentru mine iti vinzi atat de usor sufletul celui rau.

In cateva cuvinte mai sus ai spus cateva minciuni , bine nu tu insuti ci cel care te inseala, caci nu porti tu vina ci cel rau care te inseala. prima: nu am fost niciodata bagaboanda, am fost si sunt respectata, din familie respectabila de oameni educati (tata profesor la universitate); a doua: nu am nimic cu mintile oamenilor , nu spun decat adevarul cu sinceritate, nu induc nimanui idei mincinoase; a treia: nu am tuberculoza si nici nu a avut nimeni din familia mea asa ceva vreodata.

Inca odata imi pare rau pentru atitudinea ce o adopti. Nu vei putea niciodata sa alini suflete, sa indrepti, sa ajuti astfel. Niciodata. Si niciodata nu vei invata smerenia si iubirea de oameni astfel. Niciodata.

[dobrin7m]

Stie cineva pe acest forum cum se poate face ca administratorul sa ia masuri in cazuri in care sunt useri care au atitudini jignitoare fata de alti useri? pentru ca degeaba reportez postarile in cauza caci nu se ia nici o masura.

[dobrin7m]

Editez acest mesaj pentru ca poate am fost interpretata gresit.
Cezar, cred ca din cauza ca nu ne cunosti nici pe mine, nici pe sotul meu, poti sa iti imaginezi multe lucruri gresite despre noi. daca voiesti , cand venim in tara , poate ne vom cunoaste, sa vezi ca suntem oameni normali, educati, pasnici si cu bun simt. Avem copii mari , suntem oameni maturi, trecuti prin viata, oameni albiti de vreme.

[AlinB]

În prealabil postat de dobrin7m

Ca sa inchei toata aceasta mizerabila tevatura, Ioan Cezar, nu iti port nici cea mai mica suparare pentru toate invectivele, jignirile si cuvintele urate pe care mi le-ai adresat, esti asa cum esti, te inteleg asa cum esti, si pentru ca stiu ca Dumnezeu priveste si la tine si la mine , si pentru ca Il iubesc nespus am puterea de la Domnul sa iti spun pentru ultima data sa te opresti din jigniri iar pentru jignirile pe care si eu ti le-am adus, caci recunosc ca am ripostat la jignirile tale, te rog sa ma ierti.

Foarte frumos mesaj, se vede pentru cine crestinismul e filosofie si pentru cine este practica.

[AlinB]

..............