|
|
|
|
|
|
|
#1
13.10.2014, 15:13:24
|
|||
|
|||
Citat:
Daca ne nastem buni si devenim rai, sau ne nastem rai si eventual devenim buni, prin educatie, asta m-a framantat si pe mine. Daca am gandi strict ateu, am putea spune ca ne nastem asemanatori cu regnul animal, iar judecata, ratiunea, depasirea conditiei animalicd, sunt rodul evolutiei filogenetice ( a speciei), care este urmata intocmai de evolutia ontogenetica (,a individului). Insa Biblia ne spune oarecem invers, ca am fost facuti oarecum superiori, " dupa chipul" lui Dumnezeu, dar am decazut si am ramas asemeni animalelor din cauza neascultarii, nesupunerii. Am fi putut fi desavarsiti daca nu am fi facut acea greseala, daca am fi respectat acel unic indemn de a nu face ceva care ne-ar fi putut face rau...si de atunici continuam sa ne facem rau, nu atat noua ca indiviza, ci intregii specii si intregii creatii a lui Dumnezeu. Multi dintre noi nu realizam ca daca facem altora rau ca sa ne fie noua bine, tot raul se va intoarce ulterior impotriva noastra, si aceia vor raspunde tot facandu-ne rau, e o lege a fizicii, se nmeste interactiune :). Unde anume in cadrul evolutiei individuale, ontogenetice, se repeta greseala protoparintilor, zau ca nu imi dau seama, probabil difera de la un individ la altul. Dvs va referiti la perioada cand inca copill nu asculta, nu econstient nici macar de dvs ca parinte ( desi se spune ca educatia unui copil incepe undeva foarte devreme) ;cine stie, poate si Dumnezeu o fi avut o perioada in care ne-a asteptam sa ne dezvoltam suficient pana sa-l intelegem; insa greseala, caderea noastra in pacat a avut loc dupa ce am fost capabili sa o constientizam si sa ne-o asumam voluntar; nu neaparat ca diavolul nu ar fi incercat sa ne influenteze si inainte, insa, probabil, nu a avut ingaduinta de la Dumnezeu sa ne corupa. Asa cum noi suntem responsabili sa corectam greselile copiilor nostri ( nici un pui de animal nu e lasat de izbeliste, ci corectat, educat de parintii lui, ce e bine sa faca si ce nu, lucru pe care am observat ca noi oamneii nu-l facem la fel de bine daca adoptam un pui orfan de alta specie :)), pana la o varsta, si ii lasam sa aleaga abia cand consideram ca sunt pregatiti sa o faca, ca stiu ce e bine si ce e rau, pesemne asa a facut si Dumnezeu cu noi, in cursul evolutiei filogenetice. 
|
|
#2
13.10.2014, 20:09:15
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#3
14.10.2014, 11:05:18
|
|||
|
|||
|
Nu ne-a facut gresit sau imperfect, doar ca probabil nu ne-am nascut nici ca specie gata dezvoltati,maturi, asa cum nu se nasc nici copii nostri... iar porunca ascultarii ne-a fost data cand am fost suficient de maturi, de evoluati ca specie, cat sa o intelegem. Pana atunci a hotarat El pentu noi, asa cum hotaraste pentru toate celealte fapturi, si asa cum hotaram si noi pt copii nostri, pana se fac mari...
De ce i-a lasat pe unii si pe altii sa ajunga in iad, asta multa lume sea intreaba, inclusiv eu. Poate era mai bine daca hotara in continuare El pt noi ce e bine si ce nu, si ne oprea in vreun fel sa ascultam pe diavol si sa ( ne) facem rau. Multi se intreaba de ce l-a facut si pe diavol, sau de ce a ingaduit ca o faptura care era perfecta sa devina rea; si apoi de ce l-a lat sa faca rau si altora, sa-i corupa, de ce nu l-a distrus din prima? Noi daca avem mai multi copii, si se fac mari si nu ne mai asculta, putem incerca sa ii oprim sa faca rau, dar la un moment dat nu mai avem nici o putere asupra lor, pt ca fie pleacade langa noi si nu mai stim nimic de ei, fie se fac mai rai, mai puternici ca noi, si ne infrunta. Despre Dumnezeu se spune nu ca nu ar putea sa ne opreasca de la a face rau, dar nu vrea pentru ca ne-a data cest drept, al liberei alegeri, si nu mai poate sa ni-l ia inapoi. Cu riscul sa ne piarda, ne-a oferit aceasta libertate...asa cum mai devreme sau mai tarziu facem si noi cu copiii nostri, ii lasam sa ia decizii singuri chiar daca gresesc si apoi sufera, trebuie sa treaca si prin asta pt a se maturiza pe deplin. Insa multa lume se intreaba, inclusiv eu, mai ales cand ne apuca cate un puseu de necredinta, de ce i-a lasat in viata si liberi pe aceia care sunt in stare, si vor, sa faca rau si la altii... Last edited by fallen; 14.10.2014 at 11:19:41.
|
|
#4
17.10.2014, 00:41:17
|
|||
|
|||
|
Citat:
Daca mustru,sa nu o fac ca sa imi afirm ideile mele geniale si adanca mea spiritualitate . Sigur aceasta mustrare va parea ca superioritate si va rani pe celalalt. Mustrarea utila apare doar cand te ai framantat sa intelegi postura celuilalt,variantele care le are.,motivele care l-au dus la cadere ,neputinta de a se indrepta. Doar atunci vei sti sa identifici exact golul de care sufera ,si sa ii completezi nevoia care o are de un sfat . Mustrarea trebuie sa fie o continuare a nevoii celuilalt,nu o afirmre a desteptaciunii (neprihanirii,iata mandria !) tale Uite,incerc sa aplic la un caz,sper sa nu dau cu bata in balta :) Iisus mustra pe vanzatorii de animale de sacrificiu din templu, ba chiar le rastoarna mesele. Supara El pe acei oameni ,le face bine ? Aparent nu caci le strica jobul,si chiar increderea lor ca aveau o misiune sfanta,de a servi opamenii cu animale de jertfa ,pe care aceia,sositi la templu, nu ar fi avut de unde sa le ia Dar ,acesti oameni,sau unii din ei, nu se limiteaza la a fii vanzatori . Traind linga Templu ,ei iubesc pe Dumnezeu ,si vad cat de relativa ajunsese credinta vechii legi,astfel ca Templul ajunsese ca o piata,si iertarea pacatelor se cumpara prin animale Astfel in ei era nevoia de Cineva care sa indrepte lucrurile , sa aduca credinta cea dreapta ,care vechea Lege nu o putea satisfice. Probabil ca unii dintre ei se vor fi bucurat vazandu-si mesele rasturnate ,caci mai rau decat pierderea unor bunuri,ii durea lipsa de sens a vietii lor . Vor zice,iata Imparatul cel asteptat,care vine sa indrepte lucrurile ,si sa deschida usa Templului tuturor Iata ca Iisus ,desi ii mustra , le indpelineste prin aceasta o nevoie a sufletului ,nevoia de a gasi o cale directa catre Dumnezeu,nu prin intermediul animalelor,care le vindeau Last edited by iustin10; 17.10.2014 at 00:43:26.
|
|
|
Mod hibrid