despre familia numeroasa si eticheta de "pocaiti"

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Parascheva16

Sau inaintasii nostrii faceau toti copiii ptr. ca erau mai credinciosi, iubeau mai mult, aveau incredere mai mare in Dumnezeu decat in oameni, sacrificiul si munca era o cinste etc.

da, ce spuneam cu salariul flexibil.

În prealabil postat de Parascheva16

Consider ca este gresit sa spunem ca inainte romanii faceau atatia copii doar ptr. a avea ajutor in gospodarie.

nici eu nu am zis asta, am zis doar ca e mai usor economic sa faci copii daca Gheorghita de 10 ani prasea alaturi de tine in loc sa cheltui bani cu el cu scoala in loc.

În prealabil postat de Parascheva16

Inainte de comunism, scolarizarea acasa era legala si vazuta ca o alternativa la scoala de stat. Scolirea era facuta de parinti sau de un profesor.

parinti plecati la camp, iar profesorii erau asa numitele Fräulein, daca aveai bani, adica profesorii privati de acum, doar ca din nou, era o fita pt bogatani.

În prealabil postat de Parascheva16

Multe scoli inainte erau in curtea Bisericilor. Sa nu credeti ca toti de atunci erau analfabeti. Comparand nivelul de invatamant din perioada interbelica cu cel de acum, am dat inapoi destul de mult.

eu am o bunica. nascuta la tara si fosta invatatoare. nu i-a suportat niciodata pe comunisti, dar a zis ca un lucru au facut bine. au facut invatamantul obligatoriu si economic posibil pt toti, ca inainte lumea saraca nu isi trimitea copii la scoala, ci ii ajutau in gospodarie. cel mult faceau o scoala de ucenici. am povestit cum bunica mea facea cursuri de alfabetizare la destul de multi adulti?
vreau statisticile apropo.

În prealabil postat de Parascheva16

(mortalitate infantila mica in ce tara?)

nu conteaza, erau conditii si timpuri diferite

[Ekaterina]

În prealabil postat de AlinB

Era un astfel de caz relatat in "Familia Ortodoxa", despre o femeie care n-a vrut sa avorteze nici un copil, chiar sarcini riscante.
Pana aici bine, dar nici n-a vrut sa se opreasca din ........procreere, chit ca nici unul nu avea/are vreun venit si biserica le-a facut casa.

Nu stiu daca asta e tocmai modelul de familie crestina, sub toate aspectele

Am citit si eu in revista Familia Ortodoxa despre aceasta familie. Sotul muncea dar nu avea carte de munca, muncea cu ziua unde era nevoie (locuiau intr-un sat). Sotia la cati copii avea, nu cred ca mai avea cum sa aiba serviciu. Important este ca nu stateau cu mana intinsa, faceau si ei ce puteau, dar ca sa stranga bani sa faca casa, nu aveau cum. I-a ajutat daca imi amintesc, Parintele Mihoc, cara a muncit efectiv la ridicarea casei. Si femeie cu toate ca avea mari probleme de sanatate, facea de dimineata pana seara mancare, cara, facea treaba, ajuta cum putea. Nu vezi asa ceva decat la oameni de omenie, astfel de oameni merita ajutati.

Un alt aspect de retinut, toti copiii erau sanatosi. Asta da minune! Copiii erau bine ingrijiti, mergeau la scoala, erau foarte curati, bine hraniti si educati, aici trebuie sa vedem si purtarea de grija a lui Dumnezeu.

Eu sunt de parere ca Biserica trebuie sa se implice mai mult, credinciosii trebuie sa se ajute mai mult, sa fie o mai buna intelegere si colaborare. Unde este nevoie de ajutor sa puna toti mana, fiecare cum poate. Dar din pacate domneste o amorteala si o comoditate molipsitoare.

[sophia]

În prealabil postat de Ekaterina

Am citit si eu in revista Familia Ortodoxa despre aceasta familie. Sotul muncea dar nu avea carte de munca, muncea cu ziua unde era nevoie (locuiau intr-un sat). Sotia la cati copii avea, nu cred ca mai avea cum sa aiba serviciu. Important este ca nu stateau cu mana intinsa, faceau si ei ce puteau, dar ca sa stranga bani sa faca casa, nu aveau cum. I-a ajutat daca imi amintesc, Parintele Mihoc, cara a muncit efectiv la ridicarea casei. Si femeie cu toate ca avea mari probleme de sanatate, facea de dimineata pana seara mancare, cara, facea treaba, ajuta cum putea. Nu vezi asa ceva decat la oameni de omenie, astfel de oameni merita ajutati.

Un alt aspect de retinut, toti copiii erau sanatosi. Asta da minune! Copiii erau bine ingrijiti, mergeau la scoala, erau foarte curati, bine hraniti si educati, aici trebuie sa vedem si purtarea de grija a lui Dumnezeu.

Eu sunt de parere ca Biserica trebuie sa se implice mai mult, credinciosii trebuie sa se ajute mai mult, sa fie o mai buna intelegere si colaborare. Unde este nevoie de ajutor sa puna toti mana, fiecare cum poate. Dar din pacate domneste o amorteala si o comoditate molipsitoare.

Sunt de acord cu AlinB aici. Intrebarea pe care o pun mereu si mereu este de ce nu se opresc oamenii? De ce nu se abtin, mai ales daca nu au cu ce creste copii si au probleme de sanatate?
Eu asta nu inteleg.
Sau daca ii faca, sa-i dea in crestere la altii care nu au.

[Parascheva16]

În prealabil postat de sophia

Sunt de acord cu AlinB aici. Intrebarea pe care o pun mereu si mereu este de ce nu se opresc oamenii? De ce nu se abtin, mai ales daca nu au cu ce creste copii si au probleme de sanatate?
Eu asta nu inteleg.
Sau daca ii faca, sa-i dea in crestere la altii care nu au.

Cine suntem noi sa le punem robinete la fericire?(familia ortodoxa)
Cine suntem noi sa ii tot judecam, cand nici macar nu ii cunoastem personal?
Stim noi mai bine decat Dumnezeu ce e cu ei?
Cei care nu au copii, sa caute la orfelinat, caci sunt pline, nu sa ia copii oamenilor mai saraci decat ei. Asta e culmea.

[Yasmina]

În prealabil postat de sophia

Sunt de acord cu AlinB aici. Intrebarea pe care o pun mereu si mereu este de ce nu se opresc oamenii? De ce nu se abtin, mai ales daca nu au cu ce creste copii si au probleme de sanatate?
Eu asta nu inteleg.
Sau daca ii faca, sa-i dea in crestere la altii care nu au.

Adica ce sunt acestia un fel de soi de prasila :) ?

Pai intr-un fel sau altul asta fac-ii dau altora sa-i creasca punandu-i in orfelinate sau mai rau asezandu-i la rascruce de drumuri.Poti lua cu incredere de acolo caci nu cred ca va veni nimeni sa-ti faca o oferta la usa.
Sau poti incerca sa intrebi din sat in sat daca sunt familii sarace cu copii multi,le-ai face o vizita si i-ai intreba direct.
Este o modalitate mult mai putin probabila,urmata poate si de intregi hartuiri din partea familiei copilului,neplaceri ,time consuming etc.
Mult mai simplu este calea legala,parerea mea.

[AlinB]

În prealabil postat de Ekaterina

Am citit si eu in revista Familia Ortodoxa despre aceasta familie. Sotul muncea dar nu avea carte de munca, muncea cu ziua unde era nevoie (locuiau intr-un sat). Sotia la cati copii avea, nu cred ca mai avea cum sa aiba serviciu. Important este ca nu stateau cu mana intinsa, faceau si ei ce puteau, dar ca sa stranga bani sa faca casa, nu aveau cum.

Pai cum asa, locuiau la sat si nu au nici macar o gospodarie a lor, sotul muncind prin vecini?
Nu e vorba doar sa ai ce sa le pui pe masa, ci sa te ocupi si de educatia lor.
Avand o gospodarie si o bucata de pamat care sa o lucreze, numarul copiilor ar fi fost de inteles (si ocupatia lor) dar asa?

I-a ajutat daca imi amintesc, Parintele Mihoc, cara a muncit efectiv la ridicarea casei.

Foarte frumos din partea lui, daca e vorba de cel cu 11 copii, profesor universitar - ei bine, in ceea ce il priveste sunt sigur ca nu ii intretin altii copii.

Un alt aspect de retinut, toti copiii erau sanatosi. Asta da minune! Copiii erau bine ingrijiti, mergeau la scoala, erau foarte curati, bine hraniti si educati, aici trebuie sa vedem si purtarea de grija a lui Dumnezeu.

Ar fi trebuit sa fie bolnavi copiii ca sa ne punem intrebarea daca este ok sa procedezi astfel?

Eu sunt de parere ca Biserica trebuie sa se implice mai mult, credinciosii trebuie sa se ajute mai mult, sa fie o mai buna intelegere si colaborare. Unde este nevoie de ajutor sa puna toti mana, fiecare cum poate. Dar din pacate domneste o amorteala si o comoditate molipsitoare.

Nici nu a spus cineva ca nu meritau.
Se punea in discutie gradul lor de responsabilitate, facand copii stiind ca nu au cu ce sa-i intretina.

Stiu un caz asemenator, o familie cu 4-5 copii, parintii ambii cu probleme de sanatate, aproape ca nu mai puteau munci, au primit si niste bani de aici de pe forum ei bine..dupa cca. un an ..inca un copil.
Problemele lor de sanatate exista in continuare, am inteles ca si un copil ar fi destul de bolnav..asta inseamna ca in cazul lor nu le-ar fi fost permis sa faca atatia copii?

Si atentie, nu vorbim de oameni care s-au angajat pe drumul asta (cu primii copii) stiind ca nu au resurse, ci problemele au aparut pe parcurs, o data ce capul familiei s-a imbolnavit si nu a mai fost capabil sa munceasca, el fiind si cel care sustinea material familia.
Insa o data ce stiau ca au astfel de probleme, ma intreb daca sa mai aduci pe lume un copil nu este o problema serioasa de responsabilitate.

Asta nu inseamna ca in vreo unul din cazuri trebuiau sa renunte la vreo sarcina, ci doar sa se gandeasca bine la ce fac cand intra in acelasi pat.

Oare in cazul lor, propaganda "ortodoxa" de tipul "faceti cati copii puteti ca are pe urma grija Dumnezeu" nu si-a spus cuvantul?

Inca o data: nu-i sustin nici pe cei care raman la 1-2 copii motivand resursele sau alte probleme materiale si de fapt o duc mai bine decat altii care au 4-5, avand bani si de tigari si de vacante costisitoare si mai stiu eu ce extrencitati.

[Yasmina]

Din aceste discutii reiese ca familiile mai instarite sau care isi permit sa aibe aibe copii multi li se ingaduie sa fie active sexual;cele care nu au de nici unele ar trebui sa se abtina si sa faca mai putini copii...


Realitatea este exact pe dos,saracii se reproduc fara grija zilei de maine,punandu-si nadejdea in ajutorul societatii iar cei instariti si educati se rezuma la 0-2 copii.
Nu stiu care este nivelul celor care nu au nici de lucru,nici casa,nici economii dar au 5-7 copii dar banuiesc ca nu sunt foarte educati,adica nu stiu sa faca nimic pt existenta lor si a urmasilor.

Nu stiu care este pozitia lui Dumnezeu in aceasta problema,daca oamenii totusi trebuiesc adusi pe lume ca si" pasarile cerului" fara nici o grija?Daca este asa de ce sunt atatea campanii umanitare de a ajuta familiile mari?
Este crestineasca o astfel de atitudine?Este placuta lui Dumnezeu?

Se spune undeva ca abstinenta este condamnata daca simti ca nu mai faci fata provocarilor unei familii cu 4 copii,sa zicem?

Pozitia mea este pro familii mari acolo unde se permite dar sunt impotriva lipsei de educatie si a traiului arhaic cand ne referim la generatiile tinere.
Este suparator sa vezi oameni pe la 30, 40 de ani care nu stiu sa faca nimic,au o diploma de Bac'cu chiu cu vai sau nici pe aia,nu stiu o meserie,nu au urmat nici o scoala,nu au lucrat decat ocazional fara calificare.
Astia abia se pot intretine pe ei,dar sa mai faca si un cird de copii?

Ma afecteaza problemele acestea deoarece am cazuri in familie si este foarte separator sa vezi cum acestor specimene le este draga lenea si delasarea in schimb vin cu cersitul pe la usi si te seaca emotional cu dramele lor de fiecare data.
Te lasa inima sa nu le dai?Dar daca noi gresim si-i mentinem in aceasta stare bolnavicioasa?Dar daca ai fii ferm si le-ai spune sa-si faca un rost caci pomana nu este vesnica?

Este cumplit sa vezi oameni atat de neputinciosi cu propria lor viata,care nu au nici o grija,nici un interes,insa au nevoi,oh cate nevoi...

[Ekaterina]

În prealabil postat de AlinB

Intr-adevar, sunt detalii care nu le stim, dar nu putem sa nu observam ca e mai usor sa faci copii pe banda cand altii iti fac casa si eventual ii intretin.

Nu cred ca trebuie sa privim aceste familii cu multi copii caracterizate de nesimtire si lene, ci sa intelegem contextul in care traim. Crezi ca Dumnezeu nu le poarta de grija? Este obligat pentru ca a trimis acolo multi copii, iar sotii au mainile curate si napatate de sange. Sa ceri la altul nu este o bucurie, oamenii cu bun simt fac asta cu mare greutate. De cele mai multe ori nu cer, dar oamenii cu suflet bun inteleg ce implica aceasta cruce (caci mai mult decat bucurie este cruce) si ajuta de bunavoie. Prin acest ajutor, atrag si harul lui Dumnezeu. Daca te duci cu o punga de alimente la o familie cu multi copii, si aceasta a fost primita cu recunostinta si pentru acest gest toti de la mic la mare te vor pomeni in rugaciune, cred ca tu esti cel mai castigat. Familiile cu multi copii (crestine si cu frica de Dumnezeu) nu baga mana in portofelul nimanui, nu cersesc, primesc cu recunostinta. Dumnezeu mai trimite oameni buni sa ii ajute. Dar omul inainte de a vedea partile bune (ca parintii nu au omorat copii, ca traiesc in mare simplitate si buna cuviinta, copiii sunt bine educati, etc) are o mare frica ca trebuie sa dea el bani sau altii ca sa creasca acesti copii. De unde aceasta teama?

În prealabil postat de AlinB

Am putea fi mai multi asa, intrebarea este - cine ne face case la toti?

Daca o sa ajungem si noi in situatia lor, Dumnezeu o sa ne lumineze intr-un fel si o sa avem ceea ce ne este imperios necesar. Este crestineste sa ajuti, asa cum poti, material, cu o vorba buna, cu o zi de munca etc. Daca si Catedrala Mantuirii Neamului se face cu donatii, dar o casa pentru cativa copii? Este rusinos sa apelezi la ajutor atunci cand tu traiesti in lene, nesimtire, nepasare.

În prealabil postat de AlinB

Pai cum asa, locuiau la sat si nu au nici macar o gospodarie a lor, sotul muncind prin vecini?
Nu e vorba doar sa ai ce sa le pui pe masa, ci sa te ocupi si de educatia lor.
Avand o gospodarie si o bucata de pamat care sa o lucreze, numarul copiilor ar fi fost de inteles (si ocupatia lor) dar asa?

Nu imi aminteasc bine, dar parca aveau o casuta veche care devenise neincapatoare. La sat stim ca este mai greu cu locurile de munca, nu este rau ca lucra prin vecini, mai grav era daca nu voia sa faca acest lucru. Dar omul era muncitor si facea tot ce putea pentru familie. Copiii mergeau la scoala, nu erau tinuti acasa, se ocupau de educatia lor.

În prealabil postat de AlinB

Foarte frumos din partea lui, daca e vorba de cel cu 11 copii, profesor universitar - ei bine, in ceea ce il priveste sunt sigur ca nu ii intretin altii copii.

Dar preotul nu este ajutat? Cati crestini nu se gandesc si la preot cu toata bunatatea, il respecta si il remunereaza generos.

În prealabil postat de AlinB

Ar fi trebuit sa fie bolnavi copiii ca sa ne punem intrebarea daca este ok sa procedezi astfel?

Nu era asta ideea. Ci faptul ca in ziua de astazi foarte multi copii sunt bolnavi: autism, cancer, sindrom down, etc., chiar este o mare binecuvantare sa ai copii sanatosi. Altfel cheltuiesti cu unul cat pentru toti.

În prealabil postat de AlinB

Si atentie, nu vorbim de oameni care s-au angajat pe drumul asta (cu primii copii) stiind ca nu au resurse, ci problemele au aparut pe parcurs, o data ce capul familiei s-a imbolnavit si nu a mai fost capabil sa munceasca, el fiind si cel care sustinea material familia.
Insa o data ce stiau ca au astfel de probleme, ma intreb daca sa mai aduci pe lume un copil nu este o problema serioasa de responsabilitate.

Asta nu inseamna ca in vreo unul din cazuri trebuiau sa renunte la vreo sarcina, ci doar sa se gandeasca bine la ce fac cand intra in acelasi pat.

Nu este bine sa-i judecam. Nici Biserica nu se baga in patul sotilor, nu stim noi care a fost nevointa lor, cat timp s-au abstinut si cat au rezistat.

În prealabil postat de AlinB

Oare in cazul lor, propaganda "ortodoxa" de tipul "faceti cati copii puteti ca are pe urma grija Dumnezeu" nu si-a spus cuvantul?

Si crezi ca Dumnezeu nu are grija? Dar noi vrem sa avem singuri grija, sa nu ne punem in situatii neplacute (cred ca cea mai neplacuta situatie este atunci cand apelezi la altul). Poate grija lui Dumnezeu se reflecta si prin bunatatea oamenilor care au grija si de semenii aflati in nevoi. Daca nu ar exista acesti oameni cum am mai face milostenie?