Mandria

[Mihailc]

Păcatele noastre nu sunt o noutate pentru Domnul, iar noi la spovedanie nu ne limităm în a-L informa pe Dumnezeu asupra dimensiunilor ticăloşiei noastre. Taina aceasta poate fi numită şi o anticipare la scară redusă a Judecăţii de Apoi, cu deosebirea că până suntem în trup mai avem o şansă la pocăinţă şi îndreptare. Nici nu se compară impactul psihologic şi duhovnicesc al mărturisirii în faţa unei persoane, cu monologul fariseic în faţa unui perete. Pentru că ruşinea resimţită în faţa duhovnicului este aproape zero faţă de aia de la Judecată, unde vom fi transparenţi ca nişte cristale în privinţa mizeriilor pe care acum le ascundem cu mare grijă ca nu cumva idolul imaginii noastre publice să sufere vreo vătămare.

[rim5431]

În prealabil postat de Mihailc

Păcatele noastre nu sunt o noutate pentru Domnul, iar noi la spovedanie nu ne limităm în a-L informa pe Dumnezeu asupra dimensiunilor ticăloşiei noastre. Taina aceasta poate fi numită şi o anticipare la scară redusă a Judecăţii de Apoi, cu deosebirea că până suntem în trup mai avem o şansă la pocăinţă şi îndreptare. Nici nu se compară impactul psihologic şi duhovnicesc al mărturisirii în faţa unei persoane, cu monologul fariseic în faţa unui perete. Pentru că ruşinea resimţită în faţa duhovnicului este aproape zero faţă de aia de la Judecată, unde vom fi transparenţi ca nişte cristale în privinţa mizeriilor pe care acum le ascundem cu mare grijă ca nu cumva idolul imaginii noastre publice să sufere vreo vătămare.

Taina spovedaniei este importanta.
Insa nu se compara cu relatia directa cu Dumnezeu. Ce ai scris tu, daca aceea este cu adevarat gandirea ta, te-ai departat de Iisus. Dumnezeu e Tatal, orice copil are dreptul sa vorbeasca cu El, sa-i spuna despre greselile sale, de parca materialul ar conta cand El este mereu cu noi. Asa s-a departat multimea, din cauza unor farisei cu gandirea aceasta, atunci cand L-ati pus pe Dumnezeu ca un fel de Stapan la care trebuie sa ajungi la El prin cai mijlocitoare. Voi i-ati departat pe credinciosi facandu-i sa uite ca au un Tata.
Iar in fata judecatii tale personale ti se va spune si despre gandirea ta gresita.
Si voi repeta ani intregi atat cat imi va permite Domnul si mi-a dat voie sa stiu, si va voi spune ca Judecata finala vine in mai putin de trei decenii si mai multe decat li se va permite unui alt popor sa stie.
Asa cum spunea parintele Arsenie Boca, lumea se va uita din senin la Romania.

În prealabil postat de rim5431

Si voi repeta ani intregi atat cat imi va permite Domnul si mi-a dat voie sa stiu, si va voi spune ca Judecata finala vine in mai putin de trei decenii si mai multe decat li se va permite unui alt popor sa stie.

Ignori un aspect foarte important menţionat în NT:
11. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. Matei (24, 11)
24. Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi. (Matei 24, 24)
36. "Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl". (Matei 24, 36)

Ia aminte la aceste cuvinte ale Mântuitorului şi lasă proorociile astea de doi bani, să ştii că nu vei impresiona pe nimeni pe aici.

În prealabil postat de rim5431

Asa cum spunea parintele Arsenie Boca, lumea se va uita din senin la Romania.

De unde le-ai mai scos şi pe astea, din senin cumva? Şi dacă tot ai pomenit de părintele bine ţi-ar şade să-i citeşti sfaturile care spun cam aşa: "Păcatele trebuie ispăşite după spovedanie aici (în viaţa aceasta), prin canon şi prin suferinţe purtate cu răbdare, ca să scăpăm de ispăşirea de dincolo" sau "Spovedania deasă la Preot, postul trupului şi al minţii, rugăciunea şi pocăinţa sunt cele mai puternice arme în lupta împotriva desfrânării".

Deci voinice, mai uşor cu ideile propii. La fel şi cu epitetele pe aici! Vezi că corniţele nu pot sta mult timp ascunse, la fel şi codiţa. Ai intrat pe forum dându-te drept miluşel care vrea să înveţe ceva şi dintr-o dată brusc ai devenit învăţător şi chiar prooroc. Dacă eşti vreun sectar care se plictiseşte, ia aminte că ceea ce semeni vei secera!

ps: mie îmi miroase a troll

[rim5431]

În prealabil postat de ioan cezar

Ba da, spovedania este mai directa si mai adevarata cand e adresata direct Tatalui nostru. Problema e ca de obicei, cand facem aceasta, noi nu suntem nici directi nici adevarati. Pentru ca nu ne costa, de fapt, nimic sa ne imaginam ca vorbim cu Dumnezeu. In schimb, cand suntem sub epitrahil, desi ne aflam in fata unui pacatos, poate mai mare decat noi, avem macar stanjeneala ca ne aude in sfarsit, pe bune, cineva. Acolo nu mai e loc de imaginatii ci totul e concret, sesizabil cu simturile.
Dar cand ne aflam cu totul inchisi in turnul de fildes al mintii (eventual betonat cu niste studii oarecare in marea Britanie sau de-a dreptul in Manciuria), ne inaltam nu stiu cum atat de mult incat vorbim direct cu Unul pe masura noastra (inchipuita), in sfarsit cu Unul Dumnezeu (iar nu cu un prapadit de om care se intampla ca e preot).

Uite, eu cred ca daca mergi macar o data si te spovedesti pe bune la un preot, cresc sansele sa te intorci aici si sa ne scrii altceva.
Sau poate nu, nu vei spune altceva... nu stiu... Mergi, insa, si incearca.

Nu am zis ca nu m-as duce la niciun preot, ba din contra, Taina Spovedaniei este foarte importanta dar nu intr-atat incat sa pui parintii duhovnici inaintea Lui Dumnezeu.
Ce-ai scris tu mai sus Il coboara pe Dumnezeu la nivelul lor, ba mai jos. Asa cum tu ii vorbesti preotului de problemele tale, el nu poate avea solutii, nu este omniscient, in schimb te asculta, pentru ca prin el se savarseste iertarea pacatelor prin pocainta.
Acelasi lucru se intampla si vorbindu-i direct Tatalui, fiind constient de existenta Lui, nu-i ceri iertare unei figuri imaginare, relatia ta e cu tine si El, de copil si parinte, un mijlocitor nu se compara. Ba mai mult, El te va ierta si iti va da ajutorul necesar in functie de vointa Lui.
Tu suni a fariseu, nu a ca cineva care stie despre Iisus.

În prealabil postat de rim5431

Nu am zis ca nu m-as duce la niciun preot, ba din contra, Taina Spovedaniei este foarte importanta dar nu intr-atat incat sa pui parintii duhovnici inaintea Lui Dumnezeu.
Ce-ai scris tu mai sus Il coboara pe Dumnezeu la nivelul lor, ba mai jos. Asa cum tu ii vorbesti preotului de problemele tale, el nu poate avea solutii, nu este omniscient, in schimb te asculta, pentru ca prin el se savarseste iertarea pacatelor prin pocainta.
Acelasi lucru se intampla si vorbindu-i direct Tatalui, fiind constient de existenta Lui, nu-i ceri iertare unei figuri imaginare, relatia ta e cu tine si El, de copil si parinte, un mijlocitor nu se compara. Ba mai mult, El te va ierta si iti va da ajutorul necesar in functie de vointa Lui.
Tu suni a fariseu, nu a ca cineva care stie despre Iisus.

Eu, fariseu?
Ma magulesti...
Sunt doar un prost care si-a inchipuit, in prostia lui, ca ai vreun dram de buna-vointa in tine. Vezi cat de prost sunt eu, sarmanul? Roaga-te asadar pentru mine (desigur, dupa ce te spovedesti...).

[dobrin7m]

În prealabil postat de rim5431

Ai scris numai adevaruri, unii socot ca faptele bune sunt indeajuns sa intre in Imparatia cerurilor, altii ca simpla credinta ca Iisus este Dumnezeu, altii prin asceza, samd.
Si as vrea sa stiu, "spovedania", marturisirea pacatelor, nu este mai directa si adevarata cand este adresata direct Tatalui nostru? Decat unui parinte duhovnic.
Nu este El o autoritate mai mare decat sfintii parinti?

Mi-ai atras atentia in primul rand pentru ca spui ca esti in Marea Britanie. Cu voia Domnului am ajuns si eu pe taram britanic.
In prima luna am crezut ca am aterizat exact in iad. Nu puteam accepta atata destrabalare in jur, atata apostazie provenita dintr-un amestec de culturi , religii , credinte, dar care de fapt la baza lor, au o nemarginita mandrie. Fiecare natie sau popor reprezantat aici prin acesti oameni ce traiesc laolalta isi etaleaza cu mandrie - o mandrie ucigatoare , cultura, credinta, religia, inclusiv rasa. Negrese cu mese impletite in par, multicolore, si fete pictate, musulmani cu portul lor, musulmance invelite complet , din care se vad clar doi ochi foarte frumos machiati, negrii cu pantalonii purtati pe sub fese aratandu-si ostentativ desuurile multicolore,tineri accesorizati cu cercei metalici in urechi uneori ca niste piroane si nelipsitele casti de diverse marimi purtate mereu, oriunde, Oamenii care parca vorbesc singuri, sau tipa in diverse limbi - de fapt avand convorbiri telefonice , cu telefonul in buzunar, etc. Aceasta este Londra. Aici fara duhovnic si un pic de izolare nu scapi neatins.

Insasi gandul ca putem sa ne spovedim direct Tatalui nostru arata mandrie si lipsa smereniei. Cum ne smerim noi cand ne rusinam in fata duhovnicului de pacatele facute!

daca ne-am duce pe malul apei, sau nu stiu la un copac, sau in camera noastra cu ochii spre cer si incercam sa ne spovedim atingem smerenia ce vine din rusine pentru cele savarsite? Mai ales ca cine a vazut fata Domnului? Cine sta fata catre fata cu Dumnezeu? sa se smereasca spovedindu-se?
Smerenia inseamna duhul umilit si inima infranta. cat de umilit e duhul nostru si cat de infranta e inima noastra daca nu putem sa spunem greselile noastre in spovedanie la duhovnic? Si mai suntem noi smeriti daca singuri ne spovedim si singuri ne dam canoanele? Oare nu cumva ne punem firea noastra mai presus decat a unui preot de pilda? Mai suntem noi smeriti atunci?

Fara smerenie nu stam de vorba cu Dumnezeu, iar de credem cumva asta cu siguranta ca stam de vorba cu dracii.

Iarta cuvantul cam lung si pun acum un mic fragment din viata Sf. Nifon.

"Intr-o zi, vorbea despre slava desarta si de smerenie, unor credinciosi care venisera la dansul. Cand a terminat, acestia i-au facut metanie si au plecat, dupa care, eu l-am intrebat:
- De ce, parinte, cand cineva iti face metanie, te uiti tinta la pamant?
- Fiule, mi-a raspuns el, cand un frate mi se inchina, cand cade la picioarele mele, eu in mintea mea ma cobor mai jos, pana la iad si stau acolo, pana cand omul se ridica. Atunci si eu ma ridic din iad si-i raspund. Pentru ca nu sunt vrednic eu, necuratul, ca fiii lui Dumnezeu sa cada la picioarele mele.
Am ramas uimit de aceste cuvinte ale lui si suspinand din adanc am exclamat: "Doamne miluieste!"
- Nu te mira, fiule, mi-a zis, ci mai bine straduieste-te sa faci si tu la fel.
- Dar cum cobori in iad? l-am intrebat eu cu nedumerire.
- Daca nu poti cobora in iad, intra cu mintea ta sub picioarele fratelui. Daca nici aceasta nu o poti face, zi, macar: "Eu sunt mai pacatos decat toti oamenii!" Si, daca nici aceasta nu poti s-o faci, atunci pleaca-ti capul spre pamant, zicand: "Pamant sunt si in pamant ma voi intoarce". Si daca-ti vine greu, zi mereu acest dumnezeiesc cuvant: Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma mantuieste!"

Cred ca noi pe acolo suntem la Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma mantuieste!

[rim5431]

În prealabil postat de dobrin7m

Mi-ai atras atentia in primul rand pentru ca spui ca esti in Marea Britanie. Cu voia Domnului am ajuns si eu pe taram britanic.
In prima luna am crezut ca am aterizat exact in iad. Nu puteam accepta atata destrabalare in jur, atata apostazie provenita dintr-un amestec de culturi , religii , credinte, dar care de fapt la baza lor, au o nemarginita mandrie. Fiecare natie sau popor reprezantat aici prin acesti oameni ce traiesc laolalta isi etaleaza cu mandrie - o mandrie ucigatoare , cultura, credinta, religia, inclusiv rasa. Negrese cu mese impletite in par, multicolore, si fete pictate, musulmani cu portul lor, musulmance invelite complet , din care se vad clar doi ochi foarte frumos machiati, negrii cu pantalonii purtati pe sub fese aratandu-si ostentativ desuurile multicolore,tineri accesorizati cu cercei metalici in urechi uneori ca niste piroane si nelipsitele casti de diverse marimi purtate mereu, oriunde, Oamenii care parca vorbesc singuri, sau tipa in diverse limbi - de fapt avand convorbiri telefonice , cu telefonul in buzunar, etc. Aceasta este Londra. Aici fara duhovnic si un pic de izolare nu scapi neatins.

Insasi gandul ca putem sa ne spovedim direct Tatalui nostru arata mandrie si lipsa smereniei. Cum ne smerim noi cand ne rusinam in fata duhovnicului de pacatele facute!

daca ne-am duce pe malul apei, sau nu stiu la un copac, sau in camera noastra cu ochii spre cer si incercam sa ne spovedim atingem smerenia ce vine din rusine pentru cele savarsite? Mai ales ca cine a vazut fata Domnului? Cine sta fata catre fata cu Dumnezeu? sa se smereasca spovedindu-se?
Smerenia inseamna duhul umilit si inima infranta. cat de umilit e duhul nostru si cat de infranta e inima noastra daca nu putem sa spunem greselile noastre in spovedanie la duhovnic? Si mai suntem noi smeriti daca singuri ne spovedim si singuri ne dam canoanele? Oare nu cumva ne punem firea noastra mai presus decat a unui preot de pilda? Mai suntem noi smeriti atunci?

Fara smerenie nu stam de vorba cu Dumnezeu, iar de credem cumva asta cu siguranta ca stam de vorba cu dracii.

Iarta cuvantul cam lung si pun acum un mic fragment din viata Sf. Nifon.

"Intr-o zi, vorbea despre slava desarta si de smerenie, unor credinciosi care venisera la dansul. Cand a terminat, acestia i-au facut metanie si au plecat, dupa care, eu l-am intrebat:
- De ce, parinte, cand cineva iti face metanie, te uiti tinta la pamant?
- Fiule, mi-a raspuns el, cand un frate mi se inchina, cand cade la picioarele mele, eu in mintea mea ma cobor mai jos, pana la iad si stau acolo, pana cand omul se ridica. Atunci si eu ma ridic din iad si-i raspund. Pentru ca nu sunt vrednic eu, necuratul, ca fiii lui Dumnezeu sa cada la picioarele mele.
Am ramas uimit de aceste cuvinte ale lui si suspinand din adanc am exclamat: "Doamne miluieste!"
- Nu te mira, fiule, mi-a zis, ci mai bine straduieste-te sa faci si tu la fel.
- Dar cum cobori in iad? l-am intrebat eu cu nedumerire.
- Daca nu poti cobora in iad, intra cu mintea ta sub picioarele fratelui. Daca nici aceasta nu o poti face, zi, macar: "Eu sunt mai pacatos decat toti oamenii!" Si, daca nici aceasta nu poti s-o faci, atunci pleaca-ti capul spre pamant, zicand: "Pamant sunt si in pamant ma voi intoarce". Si daca-ti vine greu, zi mereu acest dumnezeiesc cuvant: Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma mantuieste!"

Cred ca noi pe acolo suntem la Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma mantuieste!

Imi place mult ce mi-ati dat. Rezoneaza, imi explica durerea si iadul in timpul revelatiei.
V-a trimis Dumnezeu sa ma ajutati, toate zilele acestea numai asta a facut Dreptul Dumnezeu. Nu ma lasa El in iad, macar jumatate de viata pana acum, cat sa stiu ca exista, iar aceea e departarea de legile Lui.

Nu va faceti griji pentru fiinta mea, pentru ca asta releva toate informatiile voastre. Sunt chiar acolo unde ar trebui sa fiu, unde a dorit bunul Dumnezeu sa fiu.

Dar duhovnicul, nu este mai mare ca Dumnezeu. Eu plang si simt dureri incoprehensibile cand adresez iertare Lui. Nu presupun ca ma iarta, asta as face la popa.
Dar imi releva asta dandu-mi suferinte dupa. Le accept, ma chinui sa trec de mandrie (cu toata sinceritatea, nu reusesc) si deodata Dumnezeu imi trimite un eveniment ca acel curcubeu dupa furtuna.
Atunci Il simt. Nu ma simt iertata, chiar daca Iisus Hristos este de nevorbit cat de bun este, nu am cuvinte sa scriu, nu ar exista. Nu pot intelege dragostea aceea suprema.

Si-mi place la Biserica, intotdeauna mi-a placut in putinele dati cand o lua pe mama nevoia de a se tine de traditii. Mai mult m-am dus singura. Si am stat daca nu era slujba. Daca e, nu rezist, ca ma apuca plansul. Cam ca acum.
Am fost la o Biserica Anglicana aici, s-a citit de ziua pildei lunaticului. Eram prea putini, vreo 7 persoane, si mie imi era sa nu ma auda plangand.

Il iubesc mult pe Iisus, nu va faceti griji. Doar sunt inca un copil mandru.
Promit sa urmez calea sfanta, o sa incerc mult, deja m-a adus pe acest drum Dumnezeu.

Pentru credinta ta, iti multumesc mult. Desi inca te umbreste doctrina bisericeasca.

Iti spun de pe acum o parte din Adevarul relevat de El, bisericiile nu vor mai fi, lumea va fi dominata de un Papa de la Roma, un asiatic. Pe data de 26 dec 2012 Domnul se intoarce pentru templul sau, pe data de 17 iulie 2035 voi muri, dupa trei zile jumatate se va intampla cum a fost scris, pe 20 iulie.

Cei doi martori sunt ca Adam si Eva.

Si cititi si restul raspunsurilor mele.
Eu nu sunt aici sa va povestesc de mine. Uitati de mine.
Acela e Adevarul.

(Aveti dreptate de Anglia, si eu am vazut asta dupa revelatia Lui. Apoi mi-a dat sa cunosc despre Sf. Mina si totul a avut sens.)