Creatie versus evolutie

[iuliu46]

În prealabil postat de Dumitru73

Nu a evoluat???
Exista vreo fosila de om de acum 1 milion de ani identica cu omul de azi?

Exista vreo fosila de om de acum 1 milion de ani ?

[vladstejaru]

În prealabil postat de vladstejaru

Salut,

Sunt tentat sa cred in teoria evolutionista, mai ales prin prisma studiilor facute in ultimii 20 de ani.

Am citit un articol la http://uk.news.yahoo.com/team-sheds-...000212560.html este foarte interesant, despre cum au inceput maimutele sa mearga in doua picioare; e o teorie simpla, legata de obtinerea hranei de zi cu zi cu mai multa usurinta.

Voi ce parere aveti? Sunt valabile aceste teorii?

Doamne ajuta!
Vlad

Articolul nu mai e disponibil la http://uk.news.yahoo.com/team-sheds-...000212560.html asa ca il voi posta aici:


"New research published in the latest edition of Current Biology, and carried out by a team of international researchers, says that humans began to walk upright millions of years ago because of the necessity of carrying scare resources.

Researchers from the United States, United Kingdom, Japan and Portugal carried out the study by examining the way modern-day chimpanzees act as they compete with each other for food resources.

Dr. Brian Richmond, one of the study’s authors and associate professor of anthropology at George Washington University’s Columbian College of Arts and Sciences, said:

“These chimpanzees provide a model of the ecological conditions under which our earliest ancestors might have begun walking on two legs.”

“Something as simple as carrying—an activity we engage in every day—may have, under the right conditions, led to upright walking and set our ancestors on a path apart from other apes that ultimately led to the origin of our kind.”

The findings of the study indicate that chimpanzees change to walking on two legs instead of four when they need to grab food resources quickly as they may only be available in a limited supply. Being on two legs frees up the chimpanzees’ hands which allows them to carry more.

The research team based in Guinea carried out two studies. In the first study, wild chimpanzees were given oil palm nut and coula nuts. The coula nuts are not readily available in the wild so are a scarce resource. Using different testing techniques it was shown that when the rare coula nuts were made available in limited amounts, the chimpanzees carried more at a time. When coula nuts made up the majority of the resources, the oil palm nuts were ignored completely in favour of the coula nuts.

Researchers say that the chimpanzees considered the coula nut a more valuable resource and began to compete more heavily for them, and the amount of time the chimpanzees spent moving on two feet increased dramatically.

Another study carried out by Kimberley Hockings of Oxford Brookes University also showed that when chimpanzees feel it necessary to ‘crop raid’ for scarce and valuable resources, the amount of time they spend on two legs increased in attempt to free up their hands so they can carry more food."

[Eugen7]

În prealabil postat de vladstejaru

Salut,
Sunt tentat sa cred in teoria evolutionista, mai ales prin prisma studiilor facute in ultimii 20 de ani.
Voi ce parere aveti? Sunt valabile aceste teorii?
Doamne ajuta!
Vlad

Consider ca orice opinie (parere) ortodoxa trebuie sa aiba fundamente solide in ceea priveste atat teologia patristica si filocalica cat si teoria evolutionista.

Teoria evolutionista nu poate fi pusa in opozitie cu creationismul biblic in interpretarea patristica, filocalica.
Ridicola interpretare creationista "intelliget design" a incercat sa opuna o pseduo-stiinta, paradigmei stiintifice actuale... iar esecul a fost rasunator si nu a facut decat sa accentueze filozofia antropologica materialista in mediile intelectuale.

Pe scurt:
a) teoria evolutionistia nu are ca scop explicarea aparitiei vietii ci doar mecanismele prin care apar speciile precum si fiziologia organismelor.
b) teoria evolutionista nu implica antropologia filozofica materialista (care neaga viata duhovniceasca a omului si cognitia specifica).
c) antropologia ortodoxa sustine inechivoc ca omul este "cununa creatiei" din punct de vedere hristocentric, datorita capacitatilor sale cognitive (urmare a vietii duhovnicesti, si nu datorita vietii biologice, fiziologie). Fara viata duhovninceasca omul nu este decat "praf si cenusa".

Pentru studiul adecvat sunt recomandate urmatoarele lucrari:
1) "Creaţie sau evoluţie. Trebuie să alegem?" a lui DENIS R. ALEXANDER, director al Faraday Institute for Science and Religion, membru al St. Edmund College la Universitatea Cambridge, doctor în biologie moleculară, a fost conducătorul Programului de Imunologie Moleculară şi directorul Laboratorului pentru semnalizarea şi dezvoltarea limfocitelor la Babraham Institute, Cambridge.
"In lucrarea sa, cele două teorii dominante ale originii vieţii, creaţionismul şi evoluţionismul, sunt abordate separat şi exemplificate cu argumente ştiinţifice, dar şi teologice, autorul demonstrând că ele nu sunt complet străine una de cealaltă şi că viitorul le va aduce laolaltă în explicarea apariţiei Pământului şi a omului."
http://www.curteaveche.ro/Creatie_sa...alegem_-3-1100
http://www.curteaveche.ro/module-Pag...pid-1100.phtml
http://www.guardian.co.uk/commentisf...gion.evolution

2) "Limbajul lui Dumnezeu - Un om de ştiinţă aduce dovezi în sprijinul credinţei" a lui Francis S. Collins. "Credinţa, aşa cum o demonstrează Collins, nu este duşmanul raţionalităţii ştiinţifice, ci complementul ei perfect. Acest remarcabil testament personal al directorului Proiectului Genomului Uman îi va surprinde pe unii, îi va încânta pe alţii şi va aduce o contribuţie durabilă la marea cultură a înţelegerii umane."
http://www.curteaveche.ro/Limbajul_l...redintei-3-863

3) "Dawkins: o amăgire? - Fundamentalismul ateu şi negarea divinului" autori fiind Alister McGrath, Joanna Collicutt McGrath.
Joanna Collicutt McGrath a studiat psihologia experimentală la Oxford, apoi s-a specializat în neuropsihologia clinică, după care a studiat teologia creştină, specializându-se în studiile biblice.
Alister McGrath este în prezent profesor de Istorie a Teologiei la Universitatea Oxford şi cercetător asociat principal la Colegiul Harris Manchester. Principalul său domeniu de interes îl constituie istoria gândirii creştine, în special relaţia dintre ştiinţele naturii şi credinţa creştină.
http://www.curteaveche.ro/Dawkins_o_...vinului-3-1071

[Eugen7]

Stiinta contemporana nu poate demonstra ca faculatile cognitive umane pot fi explicate inechivoc si sufiecient, exclusiv stiintific (excluzandu-se implicit viata duhovniceasca specific umana).

Recomand urmatoarea lucrare de referinta:
Mintea noastra ... cea de toate zilele - Roger Penrose
http://www.libris.ro/stiinta-filosof...--p354966.html

[Eugen7]

Teologia ortodoxa contemporana academica, fidela metodologiei patristice afirma ca umanitatea apare ca „depunere seminală” anterior omului istoric, fiind „plantată” inca din momentul intial al existentei universului, de catre Creator în creaţie (omul trebuind astfel sa "rasara" la momentul potrivit conform vointei divine), .

N. A. Matsoukas enunţă, totodată, „datoria” îmbinării elementelor revelate cu teoriile ştiinţifice ce pot descrie doar modul de functionare al universului (inclusiv fiziologia organismelor):

"În cunoscutele faze ale creaţiei, diferitele specii nu au fost create de la început cu forma lor de astăzi, ci au provenit din depunerile seminale pe care lucrarea creatoare a lui Dumnezeu [nota de subsol 146] le-a depus în pământ.

Prin urmare, la acest punct Sfântul Vasile cel Mare introduce teoriile ştiinţifice ale epocii lui şi le altoieşte funcţional cu relatările Genezei.

Consecvent liniei sale că acel cum al creaţiei se lărgeşte prin cercetare şi nu aparţine cunoaşterii harismatice a inspiraţiei, completează într-un mod foarte interesant informaţiile pe care le ia din Sfânta Scriptură. Această îmbinare are datoria să fie făcută de către orice teologie contemporană şi să nu se grăbească să condamne teoriile oamenilor de ştiinţă." (N. A. Matsoukas, Teologie dogmatică şi simbolică, vol. II, Expunerea credinţei ortodoxe, trad. N. Deciu, Ed. Bizantină, 2006, p. 127-128).

Teologia dogmatica si simbolica. Volumul II - Expunerea credintei ortodoxe - Nikolaos Matsoukas
http://www.librarie.net/carti/127598...laos-Matsoukas

De retinut ca stiinta (studiul universului prin observatie si rationament) ofera doar date ce trebuiesc explicate (interpretate) pentru a li se conferi un sens.
Din nefericire filozofia materialista a "acaparat" rezultatele stiintei si sustine exclusivitatea interpretarii acestor date.

Teologia contemporanta, trebuie sa fie fidela celei patristice (care cunostea paradigma stiintifica a vremii respective cand la "moda" era geocentrismul ca model functional pentru univers, insa desi accepta acel model functional pentru univers, nu sustinea infailibilitatea acelei paradigme stiintifice geocentriste) si sa dea un sens datelor stiintifice din prisma teologica ortodoxa conform careia Hristos Iisus este centrul si scopul creatiei (evident spiritual si nu spatio-temporal) iar antroplogia nu poate fi limitata doar la viata biologica intrucat ontologia umana este bazata pe viata duhovniceasca.

[Eugen7]

"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

"Relaţia dintre teoria evoluţiei şi teologie cunoaşte mai multe dimensiuni.
Astfel există poziţii contrare faţă de teoria evoluţiei care provin în general din zona fundamentalismului literalist neoprotestant. Teoria evoluţiei de asemenea este folosită în mod ideologizat contra religiei de către fundamentalimul ateu.

O altă dimensiune este aceea care susţine că între aceste două domenii nu există nici o legătură în cadrul evoluţionismului agnostic. Ultima perspectivă, a evoluţionismului teist, consideră însă că poate exista un dialog fructuos între biologia modernă şi teologie. Această viziune nu vorbeşte de conflict sau de indiferenţă ci de îmbogăţire reciprocă.
Astfel din punct de vedere teologic avem de a face cu un Dumnezeu smerit care respectă şi ghidează în mod discret evoluţia lumii.O astfel de viziune poate fi susţinută pe baza descoperirile ştiinţifice deoarece avem de a face cu un univers inteligibil şi care permite apariţia vieţii: […],, ştiinţa modernă a demonstrat că Natura este ordonată, complexă, uşor de exprimat în limbaj matematic şi inteligibilă <<până în cele mai mici particule>>, atât cât o pot discerne instrumentele şi tehnicile noastre. În locul <<atomilor>> noţionali, absolut simpli, am descoperit o <<grădină zoologică a particulelor>> extraordinar de complexă, frumoasă şi supusă rigorilor matematice din Modelul Standard al fizicii, plutind la limita existenţei şi inteligibilităţii (aşa cum Aristotel a prezis acum mult timp în doctrina sa privind materia primară). Iar această ordine, complexitate şi inteligibilitate se manifestă şi la nivel macroscopic.

Observăm că există o ierarhie teleologică şi un lanţ de emergenţă pornind de la fizica cuantică, care dă naştere chimiei simple, care la rândul ei permite existenţa proprietăţilor aproape miraculoase ale carbonului şi biochimiei, ce furnizează mai departe bazele materiale pentru apariţia vieţii, cu propria ierarhie ontologică a existenţei metabolice (plante), sensibile (animale) şi raţionale (fiinţe umane).

Dincolo de ordine şi inteligibilitate, trăsături uluitoare şi constante, dincolo de cunoştinţele noastre care cresc în fiecare zi, pe măsură ce ştiinţa îşi lărgeşte aria de activitate, acum ştim mai multe şi despre acordarea fină şi precisă a legilor fizice şi constantelor care fac posibil un univers-suport al vieţii.”

"Deşi teoria evoluţiei este foarte bine argumentată şi acceptată de biologie, paleontologie, antropologie fizică, arheologie, din afara ştiinţelor naturii au apărut diverse reacţii faţă de aceasta, pornind de la negarea ei (de exemplu creaţionismul ştiinţific literalist) până la ideologizarea acesteia (de exemplu evoluţionismul ateu).[2] Astfel de viziuni provin fie din cadrul fundamentalismului religios– în special de sorginte neoprotestantă –fie din zona ateismului militant care ideologizează teoria evoluţiei în scopul promovării ateismului. De asemenea unii consideră că între ştiinţă şi credinţă –implicit între teoria evoluţiei şi teologie–nu se poate stabili nicio relaţie (evoluţionismul agnostic ). O ultimă perspectivă (evoluţionismul teist) susţine însă un dialog fructuos între biologie şi credinţă care se caracterizează prin acceptarea datelor ştiinţifice, acestea fiind trecute printr-o grilă de interpretare teologică. Este un lucru important de menţionat că în acest mod teologia nu intervine în ştiinţă ci doar interpretează descoperirile acesteia.

[...]
Teoria evoluţiei ne descrie în general modul în care a apărut omul modern. Conform acesteia cele mai vechi fosile de hominizi datează de acum 6-7 milioane de ani. Ele s-au descoperit în Africa şi sunt cunoscute sub denumirile de Sahelanthropos şi Orrorin. Aceşti strămoşi ai omului erau bipezi şi aveau un creier foarte mic. Acum 3-4 milioane de ani a apărut hominidul cunoscut sub numele de Australopithecus. Şi acest hominid era biped iar capacitatea craniană era sub 500 de cm3. Ceea ce este interesant la acest hominid Australopithecus este că avea un craniu care prezintă caracteristici asemănătoare atât cu ale maimuţelor cât şi cu ale oamenilor. Astfel el avea ,,o frunte îngustă şi o faţă lungă, ca a unei maimuţe, dar cu dinţi proporţionaţi precum cei ai omului.15] Aceasta ar fi foarte pe scurt povestea apariţiei omului din punct de vedere al ştiinţei. Pentru înţelegerea raportului dintre naraţiunea biblică şi teoria ştiinţifică se pot folosi trei modele. Primul model susţine o interpretare anistorică a primelor capitole din Geneză, al doilea o viziune protoistirocă graduală iar cel de-al treilea tot o perspectivă protoistorică dar care are la bază nişte evenimente localizate în istorie.

Primul model susţine că ,,scopul primelor capitole din cartea Genezei este să furnizeze o explicaţie teologică pentru rolul şi importanţa omenirii în intenţiile lui Dumnezeu, aşezată în forma unei naraţiuni despre Adam şi Eva care este un mit în sensul tehnic al termenului, adică este o poveste sau o parabolă ce are drept scop principal expunerea adevărurilor imuabile fără constrângerile particularităţilor istorice.18]

Primul model are dezavantajul de a nu cuprinde nici o dimensiune istorică şi implicit căderea în păcat îşi pierde înţelesul. Al doilea are dezavantajul că povesteşte evenimente care nu s-au petrecut în zona Orientului Apropiat ci în Africa acum 100.000 de ani. Din punct de vedere asupra perspectivei păcatului strămoşesc în cadrul acestui model căderea constă în respingerea conştiinţei prezenţei lui Dumnezeu. Această respingere presupune un proces îndelungat al căderii.[19]

Al treilea model probabil este cel care ne ajută să înţelegem cel mai bine raportul dintre evoluţie şi naraţiunea biblică. În primul rând el nu intră în contradicţie cu ştiinţa actuală. În al doilea rând ne ajută să înţelegem grădina Edenului nu ca pe ceva ireal ci ca un element concret,un mediu al harului ..."

[2]Pentru o prezentare a diverselor atitudini faţă de teoria evoluţiei vezi Eugenie C. Scott, Evolution vs. Creationism: An Introduction, Ed. GreenwordPress, Westport, 2004, pp.58-67.
[13] Francisco J. Ayala, Darul lui Darwin către ştiinţă şi religie, traducere din limba engleză Doina Rogoti, Ed. CurteaVeche, Bucureşti,2008,p.121.
[14] Ibidem,p.122.
[15] Ibidem,p.126.
[16] Denis Alexander,Creaţie sau evoluţie. Trebuiesă alegem?,traducere din limba engleză de Ramona Neacşa-Lupu şi Viorel Zaicu, Ed.Curtea Veche,Bucureşti, 2010, p.265.
[17] Ibidem.
[18] Ibidem,p.266.
[19] vezi ibidem, pp.265.
[20] Alexandros Kalomiros, Sfatul cel veşnic. Câtevagânduri privitoare la înţelegerea biblică şi patristică a craţiei lumii şi a omului,în Ioan Ică, Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului, Ed. Deisis,Sibiu,2003,p.112."
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

[Eugen7]

Sfintii Parinti despre originile si destinul cosmosului si omului - pr. Ioan Ica, dr. Alexandros Kalomiros, diac. Andrei Kuraev, pr. Doru Costache
http://edituradeisis.ro/opencart/ind...&product_id=81

"Cum se impaca relatarea biblica a creatiei cu teoriile stiintei despre aparitia si evolutia vietii pe Pamant? [...]
In acest volum, dr. Alexandros Kalomiros, teolog si medic, ne ofera trei lecturi incitante avand drept tema: 1) referatul biblic al creatiei intr-o dubla exegeza: stiintific-naturala si profetic-hristologica; [...]
Ortodoxia face din crestinul ortodox un „materialist”, dar, in acelasi timp, omul cel mai duhovnicesc.

In doua excelente eseuri, diac. Andrei Kuraev si pr. Doru Costache, doi remarcabili tineri teologi ortodocsi din noua generatie, demonteaza inconsistenta „creationismului stiintific” opus prea facil evolutionismului materialist. Dincolo de evolutionism si creationism, de materialism si spiritualism, de biologism si de angelism, Ortodoxia adevarata ofera reale deschideri unui dialog autentic intre stiinta si credinta."

"[...]cartea lui Kalomiros... Premisele sale sunt diferite şi incitante, cu atât mai mult cu cât el pretinde că germeni a gândirii evoluţioniste se găsesc în Sfinţii Părinţi, ceea ce înseamnă că Ortodoxia nu este neapărat în contradicţie cu ştiinţa evoluţionistă. De pe această poziţie, în care Dumnezeu rămâne Creator, Kalomiros afirmă că evoluţia este procesul prin care în Universul creat a apărut viaţa şi, ulterior, omul. Binenţeles asta înseamnă că primul capitol al Genesei nu este abordat în sens literal. Nimic nou sub soare, veţi zice. E adevărat, dar farmecul începe de-acum încolo, când, pentru fiecare imagine a Creaţiei din primele două capitole ale Genesei, grecul ne va copleşi cu citate din Patristică prin care va susţine că abordarea evoluţionistă nici măcar nu a fost inventată de Darwin.
[...]
Elementul esenţial înţelegerii demersului lui Kalomiros este acela de “prefigurare”. Primele două capitole din Genesa nu au fost scrise ca să ni se spună cum a fost creată lumea ci pentru a ne descrie, în temeni adecvaţi comunicării unor taine, planul lui Dumnezeu desfăşurat în Hristos de creare a unui om, căruia Fiul Întrupat îi este prototip. Aşadar Kalomiros nu împărtăşeşte opinia potrivit cărei Geneza relatează simbolic o istorie a Creaţiei, care se poate plia pe calendarul evenimentelor aşa cum îl propun evoluţioniştii, ci, în timp ce recunoaşte rolul de Creator pentru Dumnezeu, ne propune să privim aceste prime două capitole ale Scripturii ca la un tablou al întregii istorii ale omenirii. În acelaşi timp, spune el, modul în care a ales Dumnezeu să lucreze este în timp, în sezoane, prin dezvoltare, creştere şi … evoluţie. "

În prealabil postat de vladstejaru

Salut,

Sunt tentat sa cred in teoria evolutionista, mai ales prin prisma studiilor facute in ultimii 20 de ani.

Am citit un articol la http://uk.news.yahoo.com/team-sheds-...000212560.html este foarte interesant, despre cum au inceput maimutele sa mearga in doua picioare; e o teorie simpla, legata de obtinerea hranei de zi cu zi cu mai multa usurinta.

Voi ce parere aveti? Sunt valabile aceste teorii?

Doamne ajuta!
Vlad

Salut,

Tot evolutionism am putea considera si anii nostri de la nastere pana in prezent, perioada in care personal n-am auzit de nicio maimuta sa faca saltul sau ma rog sa se apropie de ceea ce este omul in prezent. Prin urmare maimuta tot maimuta naste iar omul tot om naste cu exceptia unora care din nefericire decad prin pacat si ajung sa se asemene mai mult cu un cimpanzeu decat ca om cu Dumnezeu.
Noroc bun!!

[Eugen7]

În prealabil postat de Ecliptic

personal n-am auzit de nicio maimuta sa faca saltul sau ma rog sa se apropie de ceea ce este omul in prezent. Prin urmare maimuta tot maimuta naste iar omul tot om naste cu exceptia unora care din nefericire decad prin pacat si ajung sa se asemene mai mult cu un cimpanzeu decat ca om cu Dumnezeu.

Teoria evolutionista nu afirma ca omul se trage din maimuta! Afirma insa ca fiziologic sunt inrudite (ADN).
Problema cea mai mare pentru stiinta este ca desi fiziologic omul este foarte asemanator cu animalele, inclusiv creierul (ca modalitate de functionare)... totusi stiinta "nu are habar" (si nici nu va avea vreodata) de cauza care il face pe om sa fie om.
Stiinta afirma: cognitia umana il face pe om sa fie om. Bun... creierul este organul cognitiei umane (iar constructiv, functional nu difera de creierul altor specii intligente).

Reiau urmatoarea postare elocventa in acest sens:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=14734&page=21

Exclusivitatea componentei intelectuale in congnitia sensului existentei (atat umane cat si a universului) este subliniata inechivoc de stiinta contemporata. Sunt multe specii inteligente, exista inteligenta artificiala insa nu se poate vorbi de intelect (gandire) artificiala sau animala.

In general in mediile stiintifice (si nu numai), se sustine inechivoc (asemenea teologiei patristice) ca diferenta intre existenta umana si alte existente este de natura cognitiva (mentala bazata pe intelect) si nu de natura fiziologica. Deisgur creierul uman asigura congnitia insa desi se pote studia stiintific structura si functionarea acestuia totusi "intelegea functionarii" creierului este in prezent inca in faza incipienta.

In acest sens consider importante urmatoarele lucrari stiintifice:
1. PENROSE Roger, Mintea noastră… cea de toate zilele, trad. Cornelia şi Mircea Rusu, Bucureşti: Tehnică, 2006.

2. PEASE Allan, Barbara Pease, De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă? De ce suntem diferiţi şi ce-ar fi de făcut, Bucuresti: Curtea Veche 2009.
"Singuradiferenţă în raport cu celelalte animale este capacitatea noastră de a gîndi şi de a plănui. Celelalte animale nu pot decît să reacţioneze la diverse situaţii înfuncţie de moştenirea genetică a creierului lor şi printr-o repetare de comportament. Ele nu pot gîndi, ci doar reacţiona. " (pag 26)
"Tehnologia avansată permite acum urmărirea funcţionării creierului, dar înţelegerea lui nu depăşeşte încă faza incipientă." (pag 58)


Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.