40 De liturghii

[zaharia_2009]

În prealabil postat de inspiron

Recunosc sunt genul de om care crede in dovezi palpabile nu in povesti. Am incercat, nu a mers, nu e nici o problema, nu sta soarele in loc pentru un necredincios in plus.

Daca acesta este modul dvs. de gindire si daca mai ales acesta este selfcontrolul dvs. pt. integritate mentala atunci trebuie sa va repet ca sunteti un nebun autentic !
Credeti numai in lucruri care se vad sau in general , palpabile , adica accesibile la pipait, vazut , cintarit, masurat , nu ?
Spuneti-mi va rog , cine a vazut vreodata mintea omului ?
Cum este ea ? Este patrata, sau rotunda ori poate ovalara ? Este rosie sau verde, ori poate albastra ? Este solida sau lichida ? Curge de undeva in altceva ?
Ce miros are ea (exceptind situatia in care ni se spune : ,,mirosi a prost !"); dar gust, pe care il are ?
Nimeni nu poate sa spuna asa ceva deoarece nimeni nu a vazut vreodata MINTEA . Si dupa modul dvs. de a intelege lucrurile putem concluziona ca daca nimeni nu a vazut-o , ea nu exista ! Dar daca nu exista , atunci cu siguranta ca nici dvs. nu o aveti , caz in care sunteti un nebun sublim !
Dar totusi , toata lumea stie ca exista minte ! Toti suntem de acord ca exista minte desi nimeni nu a vazut-o pina acum !
De unde stim noi acestea ? Din manifestarile exterioare (altele decit in ceeier) ale mintii !
Din aceste manifestari toti oamenii stiu ca exista , stiu ca este diferita de la om la om si stiu ce se intimpla cind ea se pierde sau nu mai exista ...asa ca in cazul dvs. care sunteti convins ca nu exista deoarece nu ati vazut-o nici o data !
Dar inafara de minte , in lumea aceasta a noastra , mai exista si alte lucruri care desi EXISTA ele nu se vad nici macar o data !
Durerea, stim cu totii ca exista , o simtim desi nici un chirurg nu a reusit sa o gaseasca in corpul uman .
Foamea , minia, bucuria, intristarea, gindul/cugetarea (trasaturile sufletului, exceptind foamea) toate stim cu totii ca exista desi nimeni nu le-a vazut niciodata .
Sufletul omului , desi nu se vede niciodata el exista . Cind el paraseste omul , acesta moare . Desi mort fiind are corporal tot ce ii trebuie : oase, muschi, organe interne, singe, organe de simt , etc dar nu mai are cine sa le anime , nu mai are suflet, desi nu il vedem cind vine sau pleaca !
Mergind mai departe de om in lumea inconjuratoare , stim ca exista cimpul electric, magnetic, biocimpul, etc care toate nu se vad dar a caror prezenta o simtim prin lucrarea/efectele acestor entitati in lumea noastra.
Electronul , protonul ,ionii, etc , stim in mod cert ca exista pt. ca o mare parte din stiinta se bazeaza pe existenta lui , dar nu l-a vazut nimeni nici o data !
Desi pe Dumnezeu nu l-a vazut pina acum nimeni (cu unele exceptii : Avraam la stejarul Mamvri, Moise a vorbit cu EL, la Epifanie s-a petrecut o aratare pe masura posibilitatii omului de a pricepe, etc) totusi noi simtim prezenta si lucrarea Lui in lumea noastra la tot pasul . Si cu aceasta lucrare si existenta se ocupa/studiaza stiinta numita TEOLOGIE. Pe aceasta o veti observa/studia dvs. singur daca va va interesa.

Deci a avea ca principui de gindire si cunoastere a lumii materialismul dialectic (...si istoric) nu este tocmai un lucru bun deoarece o astfel de gindire va priveaza de multe realitati din lumea noastra, adica nu va poate infatisa lumea aceasta in toata realitatea ei, si ca atare nu este o invatatura buna !
Stiinta noastra ne-a fost data de Dumnezeu nu ca sa il cercetam/ispitim pe El ci ca sa stapinim noi lumea aceasta . Stiinta noastra este valabila doar in lumea noastra ca pt. ea este facuta motiv pt. care prin intermediul stiintei nu vom putem cunoaste alte lumi paralele cu noi (lumea ingerilor si a lui Dumnezeu) unde functioneaza alte legi . Lumea lui Dumnezeu poate fi cunoscuta in prea putina ei parte , doar prin revelatia LUI in starea extazului orantic .
Dar cu toate aceste neajunsuri ale stiintei Dumnezeu s-a lasa ,,vazut/,,dedus" in legile termodinamicii , cel mai evident . De aceea multi fizicieni de talie mondiala au sfirsit ca savanti postulind existenta LUI.
Pe Dumnezeu nu l-a vazut nimeni nici o data in forma in care exista el in mod normal (desi poate imbraca orice forma) si cu atit mai mult omul . Chiar Moise, care ii cere sa se arate ca sa il vada pe EL deslusit si sa poata povesti astfel poporului sau despre EL , Dumnezeu ii spune ca nu exista om care sa il vada si sa mai ramina viu, ci in clipa aceea ar si muri in extazul trairii de frumos si de bine .
Sfintii mult imbunatatiti ai ortodoxiei , care au reusit doar sa auda cintece ingeresti din Rai sau sa miroase parfumul raiului in extazul rugaciunii au putut doar sa spuna ca nu exista cuvinte si constructii frazeologice in limbile pamintului care sa poata descrie frumusetea si bucuria celor vazute . Insasi Sf.ap. Pavel spune astfel despre cele vazute in Rai in timpul rapirii sale !
Pt. frumusetea chintesentei cintarii despre Dumnezeu si cum este EL am sa va reproduc aici un fragment din slujba inmormintarii care glasuieste astfel, mai ales pt. cei vi , participanti la trecerea mortului in cealalta viata :

,,Pe Dumnezeu a-l vedea nu este cu putinta oamenilor , spre care nu cuteaza a cauta ostile ingeresti, iar prin tine Preacurata s-a arata oamenilor Cuvintul intrupat , pe care slavindu-L, cu ostile ceresti , pe tine te fericim ! "

Cu aceste cuvinte eu nu v-am pacatuit, nu v-am gresit, nu v-am jignit ci pe cale logica , materialista , obiectuala, v-am aratat cum ca daca intelegeti sa credeti doar in lucrurile palpabile , atunci mintea nefiind din aceasta categorie , pe cale de consecinta nu aveti minte , adica sunteti NEBUN !
= C.C.T.D.=

[lore86]

În prealabil postat de zaharia_2009

Daca acesta este modul dvs. de gindire si daca mai ales acesta este selfcontrolul dvs. pt. integritate mentala atunci trebuie sa va repet ca sunteti un nebun autentic !
Credeti numai in lucruri care se vad sau in general , palpabile , adica accesibile la pipait, vazut , cintarit, masurat , nu ?
Spuneti-mi va rog , cine a vazut vreodata mintea omului ?
Cum este ea ? Este patrata, sau rotunda ori poate ovalara ? Este rosie sau verde, ori poate albastra ? Este solida sau lichida ? Curge de undeva in altceva ?
Ce miros are ea (exceptind situatia in care ni se spune : ,,mirosi a prost !"); dar gust, pe care il are ?
Nimeni nu poate sa spuna asa ceva deoarece nimeni nu a vazut vreodata MINTEA . Si dupa modul dvs. de a intelege lucrurile putem concluziona ca daca nimeni nu a vazut-o , ea nu exista ! Dar daca nu exista , atunci cu siguranta ca nici dvs. nu o aveti , caz in care sunteti un nebun sublim !
Dar totusi , toata lumea stie ca exista minte ! Toti suntem de acord ca exista minte desi nimeni nu a vazut-o pina acum !
De unde stim noi acestea ? Din manifestarile exterioare (altele decit in ceeier) ale mintii !
Din aceste manifestari toti oamenii stiu ca exista , stiu ca este diferita de la om la om si stiu ce se intimpla cind ea se pierde sau nu mai exista ...asa ca in cazul dvs. care sunteti convins ca nu exista deoarece nu ati vazut-o nici o data !
Dar inafara de minte , in lumea aceasta a noastra , mai exista si alte lucruri care desi EXISTA ele nu se vad nici macar o data !
Durerea, stim cu totii ca exista , o simtim desi nici un chirurg nu a reusit sa o gaseasca in corpul uman .
Foamea , minia, bucuria, intristarea, gindul/cugetarea (trasaturile sufletului, exceptind foamea) toate stim cu totii ca exista desi nimeni nu le-a vazut niciodata .
Sufletul omului , desi nu se vede niciodata el exista . Cind el paraseste omul , acesta moare . Desi mort fiind are corporal tot ce ii trebuie : oase, muschi, organe interne, singe, organe de simt , etc dar nu mai are cine sa le anime , nu mai are suflet, desi nu il vedem cind vine sau pleaca !
Mergind mai departe de om in lumea inconjuratoare , stim ca exista cimpul electric, magnetic, biocimpul, etc care toate nu se vad dar a caror prezenta o simtim prin lucrarea/efectele acestor entitati in lumea noastra.
Electronul , protonul ,ionii, etc , stim in mod cert ca exista pt. ca o mare parte din stiinta se bazeaza pe existenta lui , dar nu l-a vazut nimeni nici o data !
Desi pe Dumnezeu nu l-a vazut pina acum nimeni (cu unele exceptii : Avraam la stejarul Mamvri, Moise a vorbit cu EL, la Epifanie s-a petrecut o aratare pe masura posibilitatii omului de a pricepe, etc) totusi noi simtim prezenta si lucrarea Lui in lumea noastra la tot pasul . Si cu aceasta lucrare si existenta se ocupa/studiaza stiinta numita TEOLOGIE. Pe aceasta o veti observa/studia dvs. singur daca va va interesa.

Deci a avea ca principui de gindire si cunoastere a lumii materialismul dialectic (...si istoric) nu este tocmai un lucru bun deoarece o astfel de gindire va priveaza de multe realitati din lumea noastra, adica nu va poate infatisa lumea aceasta in toata realitatea ei, si ca atare nu este o invatatura buna !
Stiinta noastra ne-a fost data de Dumnezeu nu ca sa il cercetam/ispitim pe El ci ca sa stapinim noi lumea aceasta . Stiinta noastra este valabila doar in lumea noastra ca pt. ea este facuta motiv pt. care prin intermediul stiintei nu vom putem cunoaste alte lumi paralele cu noi (lumea ingerilor si a lui Dumnezeu) unde functioneaza alte legi . Lumea lui Dumnezeu poate fi cunoscuta in prea putina ei parte , doar prin revelatia LUI in starea extazului orantic .
Dar cu toate aceste neajunsuri ale stiintei Dumnezeu s-a lasa ,,vazut/,,dedus" in legile termodinamicii , cel mai evident . De aceea multi fizicieni de talie mondiala au sfirsit ca savanti postulind existenta LUI.
Pe Dumnezeu nu l-a vazut nimeni nici o data in forma in care exista el in mod normal (desi poate imbraca orice forma) si cu atit mai mult omul . Chiar Moise, care ii cere sa se arate ca sa il vada pe EL deslusit si sa poata povesti astfel poporului sau despre EL , Dumnezeu ii spune ca nu exista om care sa il vada si sa mai ramina viu, ci in clipa aceea ar si muri in extazul trairii de frumos si de bine .
Sfintii mult imbunatatiti ai ortodoxiei , care au reusit doar sa auda cintece ingeresti din Rai sau sa miroase parfumul raiului in extazul rugaciunii au putut doar sa spuna ca nu exista cuvinte si constructii frazeologice in limbile pamintului care sa poata descrie frumusetea si bucuria celor vazute . Insasi Sf.ap. Pavel spune astfel despre cele vazute in Rai in timpul rapirii sale !
Pt. frumusetea chintesentei cintarii despre Dumnezeu si cum este EL am sa va reproduc aici un fragment din slujba inmormintarii care glasuieste astfel, mai ales pt. cei vi , participanti la trecerea mortului in cealalta viata :

,,Pe Dumnezeu a-l vedea nu este cu putinta oamenilor , spre care nu cuteaza a cauta ostile ingeresti, iar prin tine Preacurata s-a arata oamenilor Cuvintul intrupat , pe care slavindu-L, cu ostile ceresti , pe tine te fericim ! "

Cu aceste cuvinte eu nu v-am pacatuit, nu v-am gresit, nu v-am jignit ci pe cale logica , materialista , obiectuala, v-am aratat cum ca daca intelegeti sa credeti doar in lucrurile palpabile , atunci mintea nefiind din aceasta categorie , pe cale de consecinta nu aveti minte , adica sunteti NEBUN !
= C.C.T.D.=

Citind acest post mi-am adus aminte de raspunsul atribuit lui Einstein, in discutie cu profesorul sau(poate ca de acolo ati preluat si ideea).
Frumoasa comparatia cu mintea:)

[glykys]

În prealabil postat de lore86

Citind acest post mi-am adus aminte de raspunsul atribuit lui Einstein, in discutie cu profesorul sau(poate ca de acolo ati preluat si ideea).
Frumoasa comparatia cu mintea:)

Sau de parintele Cleopa care discuta, in stilul sau inconfundabil, cu militarii necredinciosi in tren, care voiau sa il iscodeasca in ale credintei.

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de inspiron

Nu s-a intamplat nimic, dar absolut nimic.

Parca esti un copil caruia nu-i convine jucaria primita de la parinti.
Lasa carteala! Fa ce poti sa faci dupa puterile tale. Reia mersul la biserica si stai la slujba orice stare launtrica ai avea; reia rugaciunea-si atunci cand te rogi, spune-i Domnului: uite Doamne eu sunt asa si asa, simt asa si cred asa, imi pare rau, fa Tu ceva cu mine (dar sa fi sincer pentru parerea ta de rau) si te asigur ca dupa o vreme El iti va raspunde...insa iti va darui ceea ce El va considera ca-ti este de trebuinta si nu neaparat jucaria dupa care tu plangi ca un copil mofturos, iar darul ti-l va darui atunci cand El va considera ca este bine sa ti-l dea si nu cand bati tu din picior.
Fa asta (dar nu o zi-doua) ci cu staruinta, si mai revino pe la noi cu laude care El, de data asta :) Doamne ajuta!

[inspiron]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Parca esti un copil caruia nu-i convine jucaria primita de la parinti.
Lasa carteala! Fa ce poti sa faci dupa puterile tale. Reia mersul la biserica si stai la slujba orice stare launtrica ai avea; reia rugaciunea-si atunci cand te rogi, spune-i Domnului: uite Doamne eu sunt asa si asa, simt asa si cred asa, imi pare rau, fa Tu ceva cu mine (dar sa fi sincer pentru parerea ta de rau) si te asigur ca dupa o vreme El iti va raspunde...insa iti va darui ceea ce El va considera ca-ti este de trebuinta si nu neaparat jucaria dupa care tu plangi ca un copil mofturos, iar darul ti-l va darui atunci cand El va considera ca este bine sa ti-l dea si nu cand bati tu din picior.
Fa asta (dar nu o zi-doua) ci cu staruinta, si mai revino pe la noi cu laude care El, de data asta :) Doamne ajuta!

"Jucaria" despre care spuneti dumneavoastra era familia mea .
Sper ca intr-o zi sa pot reveni cu laude catre El (sper sa nu se inteleaga cumva ca acum hulesc sau dintr-o data m-am transformat intr-un monstru pus pe rele). Desi sunt extrem de dezamagit si nu am mai postat pentru ca nu vreau sa mai supar pe cineva, citesc aproape zilnic forumul. Poate intr-o zi o sa ma intorc si la rugaciune, cine stie...viata este plina de surprize.

[mariuka]

scuze victor.... cu ce ai gresit fata de nevasta?? nu esti singur in corabie suntem multi numai ca nu ne cunoastem, eu stiu ca sunt lucruri pe care o femeie desi le iarta nu le poate uita, pur si simplu nu poate, eu mi-am iertat sotul... dar nu cred ca merita, el e fericit ca m-a pacalit si eu sufar in tacere ca sunt lucruri peste care nu poti trece

[DragosP]

Dacă încă suferi e clar că n-ai iertat. Spunea frumos vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania: "uită si sufletul tău va scăpa de o povară".

[roryta]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Parca esti un copil caruia nu-i convine jucaria primita de la parinti.
Lasa carteala! Fa ce poti sa faci dupa puterile tale. Reia mersul la biserica si stai la slujba orice stare launtrica ai avea; reia rugaciunea-si atunci cand te rogi, spune-i Domnului: uite Doamne eu sunt asa si asa, simt asa si cred asa, imi pare rau, fa Tu ceva cu mine (dar sa fi sincer pentru parerea ta de rau) si te asigur ca dupa o vreme El iti va raspunde...insa iti va darui ceea ce El va considera ca-ti este de trebuinta si nu neaparat jucaria dupa care tu plangi ca un copil mofturos, iar darul ti-l va darui atunci cand El va considera ca este bine sa ti-l dea si nu cand bati tu din picior.
Fa asta (dar nu o zi-doua) ci cu staruinta, si mai revino pe la noi cu laude care El, de data asta ..

Interesant cât de mari "credincioşi" ne dăm noi...
În realitate, e posibil ca bietul VictorS sau inspiron să fie mult mai credincios decât sunt mulţi dintre noi. Poate nu degeaba îl "roade" curiozitatea de a mai intra pe aici.... "Ceva" îl mână, în mod sigur.
Măcar el îşi recunoaşte limitele, angoasele, temerile şi neputinţele.
Dar ceilalţi?
Ceilalţi îl pun la zid.
"Cel nevinovat să ridice primul piatra". Deosebirea dintre ATUNCI şi ACUM, e că ACUM aruncăm cu toţii cu pietre, din păcate.

În prealabil postat de VictorS

Va spun sincer ca nu sunt suparat pe Dumnezeu, nici nu indraznesc asa ceva; pe duhovnic in nici un caz, este un om extraordinar si-mi pare rau ca l-am intalnit atat de tarziu . Doar de mine sunt dezamagit ca a trebuit sa pierd ca sa apreciez cu adevarat ce inseamna sa ai o familie, un copil extraordinar, sa ai la cine sa te intorci seara acasa...
In legatura cu mersul la biserica nu stiu ce sa zic. Intrebarea care ma framanta acum este Daca si pe viitor o sa primesc acelasi raspuns la necazurile mele atunci ce rost are ? Am inteles, eu sunt de vina pentru raspunsul primit din diferite motive, m-am indreptat tarziu spre Dumnezeu, nu ma rog din toata inima (nu pot desi mi-as dori asta), sunt pacatos etc..
In fine framantarile mele sunt mai multe dar nu ma pricep atat de bine sa le exprim.

În prealabil postat de inspiron

... Pe mine cel putin de acum inainte e imposibil ca sa ma mai convinga cineva ca rugaciunea te poate ajuta intr-o anumita situatie. Mai mult nu comentez ca nu are rost...

În prealabil postat de inspiron

"Jucaria" despre care spuneti dumneavoastra era familia mea .
Sper ca intr-o zi sa pot reveni cu laude catre El (sper sa nu se inteleaga cumva ca acum hulesc sau dintr-o data m-am transformat intr-un monstru pus pe rele). Desi sunt extrem de dezamagit si nu am mai postat pentru ca nu vreau sa mai supar pe cineva, citesc aproape zilnic forumul. Poate intr-o zi o sa ma intorc si la rugaciune, cine stie...viata este plina de surprize.

Traim vremuri grele, inspiron, in care omul e manipulat fara ca el sa stie sau sa simta acest lucru; dar se intampla.
Esti dezamagit ca Dumnezeu nu ti-a implinit o dorinta, pentru care te-ai rugat?!? Cateodata e nevoie sa ne rugam insistent si vreme indelungata, ca sa ne dea Dumnezeu un semn.
Ai auzit de Iov, care era f credincios, dar pe care Dumnezeu l-a pus la mare incercare luandu-i toate onorurile,familia, bogatia, sanatatea timp de mai multi ani? Cu toate acestea iov nu a incetat sa se roage lui Dumnezeu si sa accepte lipsurile, paguba si singuratatea, boala, dezonoarea. Nu I-a reprosat nimic lui Dumnezeu, ci a trait crezand in Dumnezeu. Pana intr-o zi, dupa multi ani, cand si rabdarea lui Iov a ajuns la capat. atunci a strigat: Ce faci Doamne, dormi?
Aceasta se numeste credinta: sa credem in Domnul si atunci cand pare ca nu ne da, nu ne aude, nu ne vede. Doar suportand cu rabdare totul, putem, inainte de a dispera, sa strigam aidoma lui Iov: Doamne, ce faci, dormi, de l-ai uitat pe robul Tau, care sufera in tacere?!?
Dupa acest strigat al lui Iov, Dumnezeu ii reda sanatatea, averea, ii da o noua familie si in general tot ce a pierdut si inca mai mult.
Astfel sa fim si noi in situatii grele: rabdatori; nu sa renuntam la rugaciune, caci dusmanul omului asta doreste, sa ne faca sa uitam de Dumnezeu.
Asa ca, inspiron, metoda nu e de a te indeparta de Dumnezeu, ci mai mult sa te rogi si sa rezisti ispitei de a nu te ruga si Dumnezeu va tine cont de stradania ta, dar trebuie sa fii consecvent in credinta ta. Toate incercarile au un rost. Fara acest rost ar fi absurde; dar nu sunt.
Sa te ajute Dumnezeu!

[inspiron]

Nu am mai intrat de mult pe forum si acum vad ca s-a mai scris aici pentru mine. Va rog sa nu mai pierdeti timpul, pentru mine este un subiect inchis :). Pe forum mai intru uneori pentru ca mai comunic cu cineva pe mesageria privata, altfel nimic din ce inseamna credinta, religie, etc nu ma mai intereseaza.
O zi buna