Un sfat?

[glykys]

Silent, ai duhovnic?

În prealabil postat de silent assasin

Asa este si mereu imi spun asta ca trebuie sa schimb la mine ce pot cu adevarat schimba.E adevarat ca-mi pot schimba si fizicul ,exista nenumarate modalitati in ziua de azi ..sala,operatii estetice,creme etc etc. dar asta nu e placut lui Dumnezeu deci mai bine schimb atitudinea si sufletul care le pot controla cu buna stiintza .Si merg pe aceasta idee:Decat sa sufar pe pamant de rautatile celorlalti si sa lupt cu ei prin alte rautati si astfel sa nu fiu placut nici lor nici Lui Dumnezeu si sa sufar si in lumea de apoi mai bine sufar aici pe pamant stiind ca acei rai vor fi pedepsiti de Domnul si sa fiu placut Lui stiind ca in lumea de apoi voi fi impacat si voi avea linistea cuvenita.E buna aceasta conceptie?

Ideea pe care am vrut sa ti-o transmit era tocmai sa nu mai suferi.Dar am inteles de pe alt topic ca ai doar 17 ani si e de inteles ca te supara rautatile din jur.Dar incearca asa cum te-am sfatuit, sa-ti schimbi atitudinea.
Referitor la conceptia despre care ma intrebi, este potrivit aici raspunsul unui coleg de forum,postat pe alt topic, care ne arata ce spune Sfantul Ioan Scararul: "Netinerea de minte a raului e semnul adevaratei pocainte. Iar cel ce tine dusmanie si pare ca se pocaieste, e asemenea celui caruia i se pare ca alearga in vis.
Te vei cunoaste pe tine izbavit de putreziciunea aceasta (tinerea de minte a raului), nu cand te vei ruga pentru cel ce te-a suparat, nici cand il vei rasplati cu daruri, nici cand il vei aduce la masa, ci cand, afland ca a cazut intr-o nenorocire sufleteasca sau trupeasca, vei suferi si vei plange ca pentru tine insuti".
( multumesc George.m )

[georgeta florica]

În prealabil postat de silent assasin

Va Salut!
Am cautat mult si pana la urma am gasit locul unde sper sa gasesc un sfat folositor in mica mea problema sufleteasca deoarece aceste probleme nu se posteaza pe siteuri de socializare generale deoarece risti sa fii luat in ras de ceilalti...
As vrea sa scap de aceasta suparare sufleteasca care ma apasa zilnic si zi dupa zi si iar si iar...Si totul din motive aiurea.
Eu ,sufletist din fire,adica tot ce vad tot ce aud gata pun la suflet ceea ce e greu in ziua de azi, sufletist fiind ma supar chiar daca un prieten ma jigneste in gluma.Sunt mereu prejudecat jignit ceea ce mi se pare nedrept odata ce eu nu zic nimic celorlalti...asta ma apasa si ma doare zilnic.Si o gluma proasta daca a fost facuta la adresa mea nu-mi da pace toata ziua..ma pune pe ganduri.Cum sa procedez sa scap de aceasta suparare sa nu mai pun la suflet orice cuvant orice motiv banal...Stiu ,trebuie sa ma gandesc ca sunt sanatos si il am pe Iisus alaturi..dar acest sentiment este involuntar.Cum sa procedez ca sa pot inchide gura celor ce ma jignesc dar sa nu fiu vulgar si urat lui Dumnezeu?Sa nu mai sufar zilnic...?Daca sunteti in aceeasi situatie sau stiti un sfat bun va rog sa-mi spuneti...
Va multumesc!

In primul rand trebuie sa te intaresti tu,iar persoanele care o sa te jigneasca nu iti sunt prieteni adevarati.Te poate ajuta foarte mult familia sau pe cine ai tu apropiat si in care poti avea incredere dar in rest depinde de tine ,incearca sa nu te mai lasi macinat de micile rautati ale lumii.Cred ca tu esti o persoana tanara si mai ai de vazut multe pana sa te calesti ca sa zic asa:), eu de multe ori plangeam dar viata te schimba si o sa incepi sa nu iti mai pese asa simplu de vorbe aruncate.Eu am incercat sa devin imuna la tot ce e rau :)

[lavinia40]

În prealabil postat de silent assasin

Va Salut!
Am cautat mult si pana la urma am gasit locul unde sper sa gasesc un sfat folositor in mica mea problema sufleteasca deoarece aceste probleme nu se posteaza pe siteuri de socializare generale deoarece risti sa fii luat in ras de ceilalti...
As vrea sa scap de aceasta suparare sufleteasca care ma apasa zilnic si zi dupa zi si iar si iar...Si totul din motive aiurea.
Eu ,sufletist din fire,adica tot ce vad tot ce aud gata pun la suflet ceea ce e greu in ziua de azi, sufletist fiind ma supar chiar daca un prieten ma jigneste in gluma.Sunt mereu prejudecat jignit ceea ce mi se pare nedrept odata ce eu nu zic nimic celorlalti...asta ma apasa si ma doare zilnic.Si o gluma proasta daca a fost facuta la adresa mea nu-mi da pace toata ziua..ma pune pe ganduri.Cum sa procedez sa scap de aceasta suparare sa nu mai pun la suflet orice cuvant orice motiv banal...Stiu ,trebuie sa ma gandesc ca sunt sanatos si il am pe Iisus alaturi..dar acest sentiment este involuntar.Cum sa procedez ca sa pot inchide gura celor ce ma jignesc dar sa nu fiu vulgar si urat lui Dumnezeu?Sa nu mai sufar zilnic...?Daca sunteti in aceeasi situatie sau stiti un sfat bun va rog sa-mi spuneti...
Va multumesc!

Draga Silent,

E o ora f.tarzie, nu aveam de gand sa mai postez, dar prin sfatul tau dat lui Sanduu, (pe un alt topic) pot spune ca m-ai impresionat si indraznesc sa spun ca am inceput sa te cunosc nitzel.Esti un adolescent sensibil, credincios..si sfatul tau matur dat, pt varsta de 17 ani, m-a facut sa vad frumusetea sufletului tau curat si sincer.
Parerea mea e ca adolescentii ‘ceilalti’, colegii tai, nesuportand sa nu le impartasesti sistemul lor de ‘valori’ adica nonvalorile, incearca sa te sicaneze.Aici pot spune ca deja se simte ‘crucea’..’Raul’, prin vorbe grele si ispite incearca sa te faca sa treci in ‘tabara’ lor, ca sa scapi de ‘necazuri’.Exista multe metode de a scapa de asa-zisele acuzatii, de exemplu punand o intrebare sincera si dezarmanta pt unii…de ce zic/spun asa?….Oricum te sfatuiesc, incearca sa nu ai resentimente, daca vezi ca nu ai cu cine sa dialoghezi sa ocolesti persoanele ‘prea dificile’..si sa ai curajul sa le spui adevarul
.Pe mine m-a ajutat mult ca pot raspunde cu glume la provocari…in fine…
Mergi la parintele duhovnic, spune-i ce se intampla..si prin rugaciunea dansului si a ta personala vei fi mai puternic.Si sa nu uitam ce ne-a zis Domnul Nostru Iisus Cristos:’Fiti intelepti ca serpii si curati ca porumbeii’..si..’ În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.’
Doamne-Ajuta!

[silent assasin]

În prealabil postat de lavinia40

Aici pot spune ca deja se simte ‘crucea’..’Raul’, prin vorbe grele si ispite incearca sa te faca sa treci in ‘tabara’ lor, ca sa scapi de ‘necazuri’.

Asa este ..raul ma incearca,pentru ca devenind la randu-mi rau poate pe colegi ii "rezolv" dar sufletul?Cu ce mai mutumesc eu pe Dumnezeu... Asta si incerc sa aflu.Alte modalitati de a scapa de prejudecati si vorbe grele.Modalitati la care iti folosesti mintea nu forta.Sa o "dau parte-n parte" cu ei ,e simplu nu mie frica de ei,sau sa injur la fel, si mai simplu.Dar eu vreau sa fiu placut Domnului pentru ca nu sunt o fire salbatica ,nu vreau probleme cu toti si certuri,nu vreau sa fiu urat de aproape si neplacut lui Dumnezeu.Voi incerca sa trec peste aceste probleme..adolescenta va trece si ea..ce va fi Domnul stie si voi merge dupa invataturile Lui pentru mantuirea sufletului pentru ca asta imi doresc mai mult ca orice.

Multumesc tuturor ca mi-ati redat caldura in suflet.Iti multumesc asemeni Lavinia....Gabi:)
Doamne ajuta!

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de silent assasin

Va Salut!
Am cautat mult si pana la urma am gasit locul unde sper sa gasesc un sfat folositor in mica mea problema sufleteasca deoarece aceste probleme nu se posteaza pe siteuri de socializare generale deoarece risti sa fii luat in ras de ceilalti...
As vrea sa scap de aceasta suparare sufleteasca care ma apasa zilnic si zi dupa zi si iar si iar...Si totul din motive aiurea.
Eu ,sufletist din fire,adica tot ce vad tot ce aud gata pun la suflet ceea ce e greu in ziua de azi, sufletist fiind ma supar chiar daca un prieten ma jigneste in gluma.Sunt mereu prejudecat jignit ceea ce mi se pare nedrept odata ce eu nu zic nimic celorlalti...asta ma apasa si ma doare zilnic.Si o gluma proasta daca a fost facuta la adresa mea nu-mi da pace toata ziua..ma pune pe ganduri.Cum sa procedez sa scap de aceasta suparare sa nu mai pun la suflet orice cuvant orice motiv banal...Stiu ,trebuie sa ma gandesc ca sunt sanatos si il am pe Iisus alaturi..dar acest sentiment este involuntar.Cum sa procedez ca sa pot inchide gura celor ce ma jignesc dar sa nu fiu vulgar si urat lui Dumnezeu?Sa nu mai sufar zilnic...?Daca sunteti in aceeasi situatie sau stiti un sfat bun va rog sa-mi spuneti...
Va multumesc!

SINCER...eu cred ca ar trebui totusi sa vezi care e si partea ta de "vina"....de ajung oamenii sa iti cauzeze atatea framantari sufletesti....Zic deci, cauta in tine...taie orgoliile si superficialul si vei vedea schimbarea...Pace tie!

[silent assasin]

În prealabil postat de calator prin ploaie

SINCER...eu cred ca ar trebui totusi sa vezi care e si partea ta de "vina"....de ajung oamenii sa iti cauzeze atatea framantari sufletesti....Zic deci, cauta in tine...taie orgoliile si superficialul si vei vedea schimbarea...Pace tie!

Multumesc de sfat!Deja am inceput sa procedez asa.Aratand politete si binete din partea ta ceilati nu vor mai reactiona ca niste ..salbatici.Aratand ca esti de treaba ,comunici si ajuti esti la randul tau respectat.Ca uneori nu se intampla asa...acele persoane trebuiesc ignorate pana vor ajunge sa se certe singure.
Multumesc inca odata.Doamne ajuta!

[CarareaImparatiei]

În prealabil postat de silent assasin

Va Salut!
Am cautat mult si pana la urma am gasit locul unde sper sa gasesc un sfat folositor in mica mea problema sufleteasca deoarece aceste probleme nu se posteaza pe siteuri de socializare generale deoarece risti sa fii luat in ras de ceilalti...
As vrea sa scap de aceasta suparare sufleteasca care ma apasa zilnic si zi dupa zi si iar si iar...Si totul din motive aiurea.
Eu ,sufletist din fire,adica tot ce vad tot ce aud gata pun la suflet ceea ce e greu in ziua de azi, sufletist fiind ma supar chiar daca un prieten ma jigneste in gluma.Sunt mereu prejudecat jignit ceea ce mi se pare nedrept odata ce eu nu zic nimic celorlalti...asta ma apasa si ma doare zilnic.Si o gluma proasta daca a fost facuta la adresa mea nu-mi da pace toata ziua..ma pune pe ganduri.Cum sa procedez sa scap de aceasta suparare sa nu mai pun la suflet orice cuvant orice motiv banal...Stiu ,trebuie sa ma gandesc ca sunt sanatos si il am pe Iisus alaturi..dar acest sentiment este involuntar.Cum sa procedez ca sa pot inchide gura celor ce ma jignesc dar sa nu fiu vulgar si urat lui Dumnezeu?Sa nu mai sufar zilnic...?Daca sunteti in aceeasi situatie sau stiti un sfat bun va rog sa-mi spuneti...
Va multumesc!

Îndrăznesc şi eu să-ţi dau un sfat: înhamăte la jugul ăsta cu nişte smerenie şi răbdare. Roagă-te zilnic la Maica Domnului şi vorbeşte cu un duhovnic, căci el este cel mai în măsură să te povăţuiască.