duminica prima zi din saptamana ?

[crocomau]

În prealabil postat de catalin2

"În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel .."
"Să-l păstraţi până în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia.."

Cum bine ai vazut evreii nu cunosteau saptamana si ziua Sabatului nu are nicio legatura cu ziua creatiei, e o zi stabilita dupa luna. Luna se calcula dupa satelitul Pamantului, Luna.

In ziua a paisprezecea a primei luni a fost instituit Pastele (sarbatoare care nu are nici o legatura cu saptamana).

Sabatul zilei a saptea este legat de saptamana. Un lucru interesant este ca alte perioade de timp aveau legatura cu astrele (ziua - cu miscarea de rotatie a pamantului; luna - cu miscarea lunii in jurul pamantului; anul - cu miscarea de revolutie a pamantului in jurul soarelui). Toate aceste perioade (ziua, luna, anul) au suferit modificari, dupa diferite calendare (nu mai stii exact in ce zi esti sau in ce an sau in ce luna - calendarele difera).

Sapamana (care nu depinde de miscarea niciunui corp ceresc, ci doar de grija lui Dumnezeu) s-a pastrat neschimbata de la facerea lumii, pana astazi. Asta, pentru ca tot pamanteanu sa stie cand este ziua a saptea. Ma bucur ca, de curand, si ortodoxul a aflat care este ziua a saptea (cel care nu stia si fusese amagit sau ignorant).

[catalin2]

În prealabil postat de crocomau

In ziua a paisprezecea a primei luni a fost instituit Pastele (sarbatoare care nu are nici o legatura cu saptamana).

Sabatul zilei a saptea este legat de saptamana. Un lucru interesant este ca alte perioade de timp aveau legatura cu astrele (ziua - cu miscarea de rotatie a pamantului; luna - cu miscarea lunii in jurul pamantului; anul - cu miscarea de revolutie a pamantului in jurul soarelui). Toate aceste perioade (ziua, luna, anul) au suferit modificari, dupa diferite calendare (nu mai stii exact in ce zi esti sau in ce an sau in ce luna - calendarele difera).

Sapamana (care nu depinde de miscarea niciunui corp ceresc, ci doar de grija lui Dumnezeu) s-a pastrat neschimbata de la facerea lumii, pana astazi. Asta, pentru ca tot pamanteanu sa stie cand este ziua a saptea. Ma bucur ca, de curand, si ortodoxul a aflat care este ziua a saptea (cel care nu stia si fusese amagit sau ignorant).

Am dat zilele acelea ca sa arat de cand au iesit din Egipt si pana a cazut mana.
Sper ca ati citti ca niciun popor nu cunostea saptamana, poate doar adevantistii, ca sigur erau si atunci cativa. Daca aveti date istorice secrete, de ce sa nu aflam adevarul.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Bucura-te, acum o sa aflii adevarul si o sa-ti dai seama ca te-au pacalit adventistii astia cu ideile capitanului despre ziua de odihna. Ca, oricat de penibil ar parea, noi dezbatem acum idee unui capitan de vas din America sec. XIX. Pe care o opunem parerii tuturor sfintilor. Deci tu spui ca acel capitan a avut dreptate si toti sfintii s-au inselat, desi faceau minuni.

Nu ştiu cu ce "adevăr" vrei să mă luminezi, însă vreau să-ţi spun că Acel căpitan de vas este din sec.I
http://s1101.photobucket.com/albums/...t=CptIisus.jpg

În prealabil postat de catalin2

Uite acum care e adevarul: Capitolul 16 din Iesirea [...]
Cum bine ai vazut evreii nu cunosteau saptamana si ziua Sabatului nu are nicio legatura cu ziua creatiei, e o zi stabilita dupa luna. Luna se calcula dupa satelitul Pamantului, Luna. Acum ai aflat adevarul, te poti intoarce la dreapta credinta sau sa aperi in continuare aberatiile capitanului de vas si a conducatorilor cultului.

Numai tu ştii ce ai vrut să demonstrezi. Ai postat texte despre sărbătoarea Paştelor, eu de cu totul altceva vorbeam.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

OK, vă propun o formulă de compromis: "sabatul zilei a şaptea". Aceasta o diferenţiază şi de sabatele ceremoniale (cele 7 sărbători ale anului iudaic, ce nu cădeau neapărat în zile de sâmbătă) şi de "ziua lui Saturn".

Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat. De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?

În prealabil postat de tricesimusquintus

Cu o săptămână înainte de a primi porunca Sabatului la Sinai, Moise le zice legat de mană că "mâine este Sabatul" Ieşirea 16,25. La care evreii ar fi trebuit să întrebe "dar ce este ăla Sabat?" (şi încă "Sabatul în cinstea Domnului" - nu în cinstea Exodului).

Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."

[catalin2]

Si cu asta am cam terminat cu cultul adventist.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Daca numim sabat ziua de odihna este un pleonasm, "ziua de odihna a zilei a saptea". Daca numim sabat odihna atunci ar merge dar suna cam ciudat.

Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât şi "a şaptea" au aceeaşi rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.

În prealabil postat de catalin2

De ce sa nu numim Sabat, adica ziua de odihna?

pentru motivul expus deja. Existau mai multe tipuri de sabate (zile nelucrătoare): sabate ceremoniale (şapte la număr), chiar ani sabatici, şi sabatul zilei a şaptea (sâmbăta). În felul acesta le-am putea diferenţia şi evita confuziile.

În prealabil postat de catalin2

Ai taiat din pasaj, luand din context. El suna asa, de fapt la 16, 23, nu la 16, 25: "Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului."
Iar la 16, 25 avem: "
Moise a zis: "Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp." Caci venise a doua zi.
Deci evreii nu aveau cum sa intrebe ce e ala Sabat, din moment ce Moise le spusese cu o zi inainte ce a spus Domnul.
Iar Domnul le spusese chiar cu o zi inainte sa cada mana, la 16,5:
"În ziua a şasea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi."
Ca sa nu cumva sa spui ca ce e cu ziua sase, dau si pasajul 16,4:
"Domnul a zis lui Moise: "Iată că voi face să vă ploaie pâine din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strânge, cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea."

N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esenţiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noţiunea de "Sabat" apare înainte de Sinai (şi era cunoscută de evrei), nu după cum vreţi să acreditaţi ideea.

[catalin2]

Tricesimusquintus si crocomau, tot nu v-ati prins ca am desfiintat tot ce sustin adventistii si ca nu mai au rost discutiile? Sa fac un rezumat. Cele sapte zile au inceput sa fie numarate dupa ce poporul s-a plans ca nu mai are ce manca. Asa ca Domnul le-a zis ca o sa le dea mana, dar in a sasea zi sa stranga dublu. Dupa sase zile Moise le-a zis ca maine Domnul a zis ca e Sabat, ziua de odihna. Si nu va cadea mana. Dar sapte zile inainte, cand nu se stabilise Sabatul, Domnul le-a dat prepelite si ei s-au dus sa le adune si sa le manace. Habar nu aveau de ziua de odihna.
Apoi Domnul le spune: "Şase zile să adunaţi, iar ziua a şaptea este zi de odihnă şi nu veţi afla din ea în această zi." Acum afla si ei de ziua de odihna, care e a saptea zi de cand a cazut mana. De ce le tot repeta de sase zile, daca stiau de saptamana?

[catalin2]

Iata si etimologia cuvantului Sabbath: http://en.wiktionary.org/wiki/%D7%A9%D7%91%D7%AA
In limba akkadiana: šapatt, “the 15th day of the month”. Asadar la akkadieni era ziua a cincisprezecea a fiecarei luni.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Expresia devine pleonastică doar datorită faptului că atât "odihnă", cât şi "a şaptea" au aceeaşi rădăcină comună. Chiar postasem ceva legat de aspectul acesta, însă am tăiat la editare să nu mă acuze iar dl. AdrianAamz de ironii ieftine.

Pai nu stiu ce era nevoie de studii academice, e de ajuns sa cautam sabat si sapte in ebraica si sa vedem ca sunt cuvinte diferite, scrise diferit. A saptea zi a fost numita "odihna", nu "sapte". Mai exista si saptamana de sabat (saptamana de sarbatorire a Pastilor la evrei), poate de aici s-a inteles gresit, ca sunt sapte zile.

În prealabil postat de tricesimusquintus

N-am tăiat, ci am povestit, citând doar cvintele esenţiale. Evreii puteau să se mire de "sabat", atunci când li s-a spus despre el, nu cu o zi după. Cert e că noţiunea de "Sabat" apare înainte de Sinai (şi era cunoscută de evrei), nu după cum vreţi să acreditaţi ideea

Cum sa se mire, daca Moise le zice ca Domnul i-a zis ca maine este zi de odihna, de aceea au adunat in ziua a sasea dublu din mana? Cert este ca niciunde nu scrie ca era cunoscut sabatul si v-am demonstrat ca nici nu exista asa ceva.

[tricesimusquintus]

N-ai fost atent la postările anterioare.