Este permis intr-o casatorie?

Hm! Delicat subiect! Ma intreb cati au cu adevarat ceva de spus, dar n-o fac sa nu-i stie lumea? Omul e pervers si fara sa fie pervers!... (Daca ma intelegeti ce vreau... pentru ca sa spun!...)
Adevarul este ca pleci la drum inocent ca un copil, nu ai astfel de dorinte, fiindca nu le-ai experimentat inca si-ti repugna pur si simplu. Esti curat si naiv, esti ironizat pe alocuri, esti privit ca o ciudatenie de catre "experimentati". Si... te simti complexat intr-o oarecare masura, fiindca de altfel iti place grupul din care faci parte, cu veselia lui, cu atitudinile dezinvolte...
Apar apoi imaginile unor filme, citirea unor carti, avansurile unor persoane care nu sunt chiar de lepadat. Iar tu te vezi alunecand centimetru cu centimetru fiindca... dincolo de inocenta este o alunecare continua. Si "experimentezi" pentru prima oara cand nici nu stii daca ti-a placut sau nu, dar faptul s-a consumat. Este ca o prima tigara, sau drog (nu stiu cum o fi, dar ma gandesc), iar apoi te pomenesti visand ca parca ai mai vrea.
Pana intr-o zi cand, ceva in viata nu mai merge cum mergea, desi aparent se indeplinesc toate conditiile. Orice-ai face si pe unde mergi, incepi sa te lovesti ca de un zid vascos, de tot felul de probleme. Si nu intelegi de ce, fiindca nu te stii vinovat!... Si continui in pacat, si nu indraznesti sa-l spui duhovnicului ca-ti e o rusine de crapi!... Pana intr-o zi cand ajungi intr-o fundatura si mintea ti-o ia razna de zici c-ai feshtelit-o... Si-atunci, alergi la duhovnic (care de altfel "stia" el cum stau lucrurile cu tine, dar te lasa sa te trezesti singur), si-i spui cu lacrimi in ochi cat de mult ti-ai batut tu joc de templul cel sfant!... Iar el, daca vede cainta sincera, stie ca n-ai sa mai repeti si stie si ce canon sa-ti dea. Daca-i spui ca o enumerare banala "Am facut-o si p-asta, parinte!", nu prea se intelege cainta si nici ca nu se va mai repeta.
Dupa un timp nu-ti mai apar astfel de ganduri nici macar in vis, dar in suflet ramane acel regret ca esti cel mai nevrednic dintre pacatosi si ca nu mai meriti toate bucuriile pe care Dumnezeu inca ti le mai da. Te astepti parca sa-ti ia totul dintr-o data, si sa-ti traga un shut in fund ca te-ai intins la mai mult decat ti se cuvine!...
Nu judec pe nimeni, ci doar spun ca totul in viata se plateste intr-un fel sau altul. Dumnezeu decide cand si cum!

[Daniel777]

Perversiunile sexuale intr-o casnicie,dupa parerea mea nu sunt pe placul lui Dumnezeu.Insusi cuvantul perversiune arata pacatul...Multe perversiuni le-am invatat de la televizor sau din reviste,si le consideram pe unele normale.Insa nu e asa...
De exemplul sexul oral,gomoria,este un pacat grav ,canonisit cu indepartare de la Sfanta Impartasanie pe mai multi ani.Nu mai vorbim de sexul anal,care in publicatiile media apare ca ceva destul de normal si care poate fi incercat....
Nu are sens sa intru in mai multe detalii,insa trebuie sa se inteleaga ca la baza actului sexual trebuie sa stea iubirea ,si nu trebuie cautate diverse mijloace pentru a spori placerea.
Unirea fizica dintre barbat si femeie este o Taina,pentru ca ei amandoi sunt un trup,si nu trebuie ca aceasta taina sa o profanam.
Modernismul care ni se impune este doar o unealta diavoleasca,unirea dintre barbat si femeie trebuie sa fie una fireasca,normala.

[lourdes19]

Nu e caz de plangere penala{(ai dat-o ...ca pe Tg Ocna) asa ca.. stai linistit ...


Poate ''supus'' nu e termenul potrivit(mea culpa),dar cand o femeie care are un sot mai "trecut prin viata ca ea,. cu astfel de tendinte.. si ea are retineri, dar de dragul sotului ....."cade"... urmeaza un sir de discutii...de multe ori interminabile si multe reluari..
iar in urma discutiilor avute se isca cearta,...


pt Eugen :
nu am auzit ca o femeie sa abuzeze de vreun barbat....

Tocmai spuneam: perversiunea are multe forme. Tot perversiune se cheama si aceea in care dorim sa parem mai virtuosi decat suntem, aruncand cu noroi si acuze si dandu-ne pe noi drept exemplu de perfectiune.
...
Am asistat la multe discutii pe aceasta tema fiindca intamplarea a facut ca pentru o perioada de timp sa fac parte fara sa vreau dintr-un cuib de viespi. Din fericire pentru mine in acea perioada eram deja "vaccinat". Dar ma amuza interesul lor pentru astfel de subiecte. Directorul companiei spunea: "Eu il pup pe ala in **** care n-a dat o *****!"
Evident, biserica pentru ei era motiv de hula pentru "popi betivi si curvari". Nu-i luam drept model de urmat, si nu la ei ma refeream ca si grup de prieteni... Cu mine s-a intamplat cu mult timp in urma. Eram tanar si aiurit... Eram in Timisoara prin anii "85 cu studenti si studente de la medicina, electro, chimie, TCM. Mai mereu se intampla sa fie ziua cuiva, sau chiar daca nu era, mereu gaseam un motiv sa ne intalnim la cate cineva, unde trebuia sa iau cu mine chitara si magnetofonul... Dumnezeu era cu totul abstractizat... In acea perioada am acceptat, in aburii alcolului, sa fac lucruri mai putin firesti cu o femeie! Am trait mult timp tzopaind dintr-un pat in altul, pana am simtit ca ma scufund... M-am insurat tarziu cu cineva pe care n-o meritam. Dar poate tocmai vinovatia mea o fascina si o facea sa lupte impotriva tuturor celor care ii spuneau ca merita mai mult!...
Ispita a venit si dupa aceea... Cu ajutorul surorii mele, una dintre "ex"-uri, a venit la vreo doi ani dupa casatorie, cand eram singur acasa. Am stat vreo 4 ore, doar noi doi, depanand amintiri, dar... numai atat. Acum, chiar in urma cu doua luni, am intalnit pe cineva foarte drag sufletului meu, o iubire nevinovata din tinerete. Dupa vreo jumatate de ora ne-am despartit facand schimb de numere de telefon. Cand am ajuns acasa, m-a sunat si mi-a spus direct ca trebuie sa rezolvam o problema ramasa nerezolvata. Cred ca am surprins-o neplacut cand i-am spus ca nu se poate, chiar daca ar fi Cindy Crawford. Pentru mine, timpul dezmatzului, a trecut demult, iar singura tentatie la care n-am rezistat a fost in Londra, unde eram singur si intr-un moment de cumpana... (Cred ca am mai povestit undeva de acest episod) Si probabil ca nici atunci nu s-ar fi intamplat daca n-as fi sustinut sus si tare ca "Eu niciodata! Eu... NU!" Am tradat precum Petru, desi pe mine nu ma avertizase nimeni si nici constrans nu eram!...

Nu stiu de ce am simtit nevoia sa-mi reamintesc despre aceste momente din viata mea. Poate pentru ca vreau sa se stie ca nu sunt nici pe departe un exemplu pozitiv, ci am pacate de care imi este rusine pur si simplu. Dar spunandu-le, ma simt parca mai usurat. Daca vreti sa ridicati piatra, aveti tot dreptul!...

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Avertisment: Textul de mai jos conţine fraze şi idei cu referire la aspecte ale vieţii sexuale. Cei pudibonzi sau care trăiesc în stare de celibat sunt rugaţi să nu citească mai departe.

Se pare că există unele mici deosebiri de vederi în această privinţă între morala catolică şi morala ortodoxă.
Potrivit moralei catolice, sunt permise orice "jocuri" care să constea în atingerea zonelor genitale sau a zonelor erogene din alte teritorii, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
-fie fac parte din preludiu, fie sunt făcute de partenerul care a finalizat actul conjugal asupra aceluia care nu a finalizat încă, în special bărbatul asupra femeii.
-nu reprezintă scop în sine, ci mijloc pentru atingerea celor trei scopuri ale căsătoriei.
-sunt consensuale, adică fie ambii parteneri sunt de acord asupra lor, fie unul este de acord şi celălalt nu se împotriveşte explicit.

Astfel, în discernerea unui act conjugal licit de unul păcătos, întrebarea cheie este: unde anume a avut loc finalizarea ? Numai dacă a avut loc intravaginal se poate spune că actul sexual a fost licit. Pe cale de consecinţă, alte tipuri de finalizare sunt mai mult sau mai puţin păcătoase, în funcţie de intenţie (adică, dacă acest lucru s-a petrecut cu voie sau fără voie).

Aceste ' jocuri ' au ca si scop sporirea placerii. Unul din scopurile casatoriei este nasterea de prunci. Pai, probabil, stiti foarte bine ca conceptia nu depinde de finalizarea actului conjugal al femeii. La fel si in cazul barbatului: ' jocurile ' sunt doar sporire a placerii, caci ' start-ul ' ar trebui sa-l dea doar simtamantul de iubire.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Aceste ' jocuri ' au ca si scop sporirea placerii. Unul din scopurile casatoriei este nasterea de prunci. Pai, probabil, stiti foarte bine ca conceptia nu depinde de finalizarea actului conjugal al femeii. La fel si in cazul barbatului: ' jocurile ' sunt doar sporire a placerii, caci ' start-ul ' ar trebui sa-l dea doar simtamantul de iubire.

Corect, unul dintre scopurile căsătoriei este naşterea pruncilor, educaţia şi creşterea lor în Cristos. Chiar scopul principal. Dar noi credem că instituţia căsătoriei mai are şi alte două scopuri secundare, care nu trebuie pierdute din vedere: funcţia de ajutor mutual şi funcţia de remediu al concupiscenţei (Pius al XII-lea, Casti Conubii).

În cadrul acestei ultime funcţii, de remedium concupiscentiae, cei doi soţi trebuie să aibă grijă faţă de plăcerea lor şi mai ales a celuilalt şi să nu se oprească unul pe altul de la exerciţiul conjugal, afară de cazul că amândoi vor aceasta din binecuvântate pricini. După cum ne învaţă Apostolul, când spune că trupul bărbatului aparţine femeii, iar trupul femeii apraţine bărbatului ei. Este ceea ce morala catolică tradiţională numeşte "datoria conjugală".

În cazul specific (şi frecvent întâlnit în realitatea de pe teren) în care femeia ajunge la plăcere mai greu, eventual numai în urma unei stimulări de natură mecanică, noi credem că este absolut licit (=nu este păcat) ca bărbatul, dacă el a finalizat în mod licit actul sexual (adică: intravaginal), să o ajute să ajungă la maximul plăcerii ei, în cadrul datoriei conjugale.

În cazul unui bărbat care se află la limita potenţei sale, astfel încât pentru finalizarea licită a actului conjugal ar fi nevoie de stimulare mecanică sau de ceea ce numiţi "gomorie" (noi numim felatio), este, după părerea preoţilor noştri licit (nu este păcat) ca, în cadrul preludiului (şi numai în acest cadru) asemenea mijloace să fie folosite, dacă amândoi consimt.

Din punct de vedere medical, nu este exclus ca orgasmul femeii să aibă un anumit rol, chiar dacă secundar, adjuvant, în actul procreerii, prin secusele care ar favoriza progresul mişcării spermatozoizilor. Este, în orice caz, o teorie.

Prin urmare, noi credem că păcatul apare numai în cazul disocierii plăcerii, care ea însăşi este un scop secundar al actului sexual, de scopul său principal. Adică, disocierea plăcerii conjugale de posibilitatea procreerii. Marele Arhitect le-a proiectat împreună, deci, urmându-L, împreună trebuie să le lăsăm şi noi.

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Corect, unul dintre scopurile căsătoriei este naşterea pruncilor, educaţia şi creşterea lor în Cristos. Chiar scopul principal. Dar noi credem că instituţia căsătoriei mai are şi alte două scopuri secundare, care nu trebuie pierdute din vedere: funcţia de ajutor mutual şi funcţia de remediu al concupiscenţei (Pius al XII-lea, Casti Conubii).

În cadrul acestei ultime funcţii, de remedium concupiscentiae, cei doi soţi trebuie să aibă grijă faţă de plăcerea lor şi mai ales a celuilalt şi să nu se oprească unul pe altul de la exerciţiul conjugal, afară de cazul că amândoi vor aceasta din binecuvântate pricini. După cum ne învaţă Apostolul, când spune că trupul bărbatului aparţine femeii, iar trupul femeii apraţine bărbatului ei. Este ceea ce morala catolică tradiţională numeşte "datoria conjugală".

În cazul specific (şi frecvent întâlnit în realitatea de pe teren) în care femeia ajunge la plăcere mai greu, eventual numai în urma unei stimulări de natură mecanică, noi credem că este absolut licit (=nu este păcat) ca bărbatul, dacă el a finalizat în mod licit actul sexual (adică: intravaginal), să o ajute să ajungă la maximul plăcerii ei, în cadrul datoriei conjugale.

În cazul unui bărbat care se află la limita potenţei sale, astfel încât pentru finalizarea licită a actului conjugal ar fi nevoie de stimulare mecanică sau de ceea ce numiţi "gomorie" (noi numim felatio), este, după părerea preoţilor noştri licit (nu este păcat) ca, în cadrul preludiului (şi numai în acest cadru) asemenea mijloace să fie folosite, dacă amândoi consimt.

Din punct de vedere medical, nu este exclus ca orgasmul femeii să aibă un anumit rol, chiar dacă secundar, adjuvant, în actul procreerii, prin secusele care ar favoriza progresul mişcării spermatozoizilor. Este, în orice caz, o teorie.

Prin urmare, noi credem că păcatul apare numai în cazul disocierii plăcerii, care ea însăşi este un scop secundar al actului sexual, de scopul său principal. Adică, disocierea plăcerii conjugale de posibilitatea procreerii. Marele Arhitect le-a proiectat împreună, deci, urmându-L, împreună trebuie să le lăsăm şi noi.

Si eu am citit unele articole medicale in care era promovata ideea ca si orgasmul femeii poate ajuta intr-o anumita masura la conceptie. Ideea este ca nu trebuie cautata sporirea placerii prin nici un fel de 'jocuri'.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Ideea este ca nu trebuie cautata sporirea placerii prin nici un fel de 'jocuri'.

Pe ce argumente solide (adică: biblice, patristice, liturgice sau magisteriale) vă bazaţi când spuneţi asta ?
Afirmaţia este generală (adică sunteţi de părere că nu ar trebui să căutăm sporirea plăcerii în general) sau se referă numai la viaţa intimă conjugală ?

[cristina2012]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Corect, unul dintre scopurile căsătoriei este naşterea pruncilor, educaţia şi creşterea lor în Cristos. Chiar scopul principal. Dar noi credem că instituţia căsătoriei mai are şi alte două scopuri secundare, care nu trebuie pierdute din vedere: funcţia de ajutor mutual şi funcţia de remediu al concupiscenţei (Pius al XII-lea, Casti Conubii).

Pentru ortodocsi, scopul principal al casatoriei este mantuirea (a forma o familie si a merge spre desavarsire impreuna). Dupa acesta urmeaza cele 3 aspecte enumerate de dvs, nasterea de prunci, ferirea de desfranare si ajutorul reciproc. Sf Ioan Gura de Aur comenteaza invataturile sf ap Pavel punand ca pricipal scop ferirea de desfranare... Oare perversiunile sa insemne ferire de desfranare, sau sa fie justificabile prin favorizarea conceptiei?... Un exemplu ar fi faptul ca dorinta de a concepe nu justifica utilizarea tehnicilor de reproducere asistata (FIV, etc)

[Erethorn]

În prealabil postat de cristina2012

Oare perversiunile sa insemne ferire de desfranare, sau sa fie justificabile prin favorizarea conceptiei?... Un exemplu ar fi faptul ca dorinta de a concepe nu justifica utilizarea tehnicilor de reproducere asistata (FIV, etc)

Motivul pentru care tehnicile de reproducere asistata nu sunt permise n-are nimic de-a face cu asa zisele "perversiuni".

Mai cititi.

Problema cu reproducerea in vitro este infinit mai delicata si mai grava decat o partida de sex oral.

Problema este ca se fertilizeaza un numar de ovule, deci, dupa invatatura Bisericii, se nasc mai multe vieti, iar dintre acestea numai unul este implantat mamei.