Cat de mult ne-am schimbat!

[sophia]

Mi s-a intamplat recent ceva care m-a impresionat profund.
Intr-o dimineata mergeam la treaba mea si o fetita s-a apropiat de mine cerandu-mi 1 Euro (9-10 ani).
Era o fetita nemtoaica, deci nu cersetoare notorie, nici de alte nationalitati.
Era curata, draguta, imbracata normal, ca un copil.
M-am mirat tare ca cere si nu prea vroiam sa-i dau, mai ales ca nici eu nu prea am.
Am observat ca avea o punguta in mana cu ceva ce semanau a cutii de medicamente.
Nu aveam marunt. Fetita s-a retras jenata.
Pe urma am gasit o moneda de 2 Euro in geanta si i-am dat-o. S-a bucurat enorm si mi-a multumit
Pana a venit autobuzul am urmarit sa vad ce face cu banii.
Eram langa o benzinarie, unde exista un magazin cu de toate (alimente, reviste, etc.)
Am vazut ca a intrat acolo si cand a iesit am vazut ca avea pungi cu mancare in mana (de brutarie) si a fugit la scoala (in apropiere este o scoala).
M-am bucurat ca i-am dat pana la urma (cred ca era tot ceea ce avusesem in geanta), pentru ca poate era din familie de oameni saraci, someri, poate ca erau bolnavi in familie, sau a uitat/pierdut banii de pachet, sau n-au avut sa-i dea.
Si in Germania sunt multi oameni necajiti.
Deci e gresit sa judecm omul din prima.

Si chestia asta cu Robin Hood-ul modern mie mi se pare corecta. Daca cei are au nu se gandesc si cei care nu au si nu dau, sau nu gasesc solutii si pentru ei, merita sa le fie luat de acestia din urma.

[EmaSimona]

Mai există o vorbă: "Ce ai găsit este al tău."
Este numai dacă nu poți deloc să înapoiezi acel obiect.

[richard_d]

În prealabil postat de EmaSimona

Mai există o vorbă: "Ce ai găsit este al tău."
Este numai dacă nu poți deloc să înapoiezi acel obiect.

Sau daca nu are cine sa ti-l ia inapoi.

[EmaSimona]

Mai există o vorbă: "Ce ai găsit este al tău."
Este numai dacă nu poți deloc să înapoiezi acel obiect. Trebuie să avem în vedere și faptul că posesorul se va întoarce să-l caute.

[Marius22]

În prealabil postat de costel

Traim multe pe dos, caci se admite ca cel care n-are sa ia de la cel care are, ba chiar este indrumat sa-si insuseasca ceea ce nu-i al lui.

Multi spun ca furtul este la noi o tara mostenita din perioada comunista. Era aproape generalizat obiceiul de a-ti insusi cate ceva de la locul de munca, fie ca era vorba muncile campului, de lucrul in uzina etc. Intotdeuna se gasea cate ceva de dus acasa.

Dar furtul nu este o realitate ce tine de un regim anume, exterior noua, ci de partea noastra launtrica. Furtul oricand se petrece, reprezinta o "minciuna nerostita", o "minciuna faptica", pentru ca presupune falsificarea adevarului lucrurilor, asumandu-ne ceea ce nu ne apartine de drept.

Ne-am schimbat, si ne tot schimbam, pentru ca nu mai punem pret pe adevar.

[ory]

Interesant este faptul ca un popor credincios, Dreptmaritor, " a ajuns " asa, sau a fost dintotdeauna . Si, ce ne mai place sa sarbatorim cu fast "Pastele si Craciunul ", puind pe masa roadele nemuncite si Slavind pe Dumnezeu...caci, toti o facem ! Traditional, bine-nteles, suntem un popor traditionalist, nu credincios...cred ca este o mica-mare diferenta.

[Ekaterina]

În prealabil postat de glykys

Nu am vrut capitalism? Nu au murit oameni pentru a distruge comunismul si acum il vrem inapoi?

Cateva definitii:

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producţie, precum şi prin urmarirea profitului, in general pe o piaţă competitiva.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. În comunism toate bunurile aparţin societăţii ca întreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societăţi comuniste este: De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după necesităţi.

In sensul cel mai general, "anarhismul este convingerea fermă că toţi conducătorii sunt în ultimă instanţă opresivi şi, ca atare, trebuie eliminaţi/înlăturaţi. Anarhismul nu neagă ordinea, ci legile aşa cum au fost făcute de om pentru guvernarea unor mase mari de alţi oameni.

Sugestiv afisul de mai sus :)

Omul daca isi adoarme constiinta este in stare de orice...
Cred ca se potrivesc aceste versuri in situatia trista in care am ajuns

A furat intai un ou,
Si a fost bine-ncaltat...
Azi de a furat un bou,
E gasit cinstit, curat
Şi slavit ca un erou:
- Ce bine s-a descurcat! (Evolutie in tranzitie - Constantin Enescu)

[Tomita]

În prealabil postat de Ekaterina

Omul daca isi adoarme constiinta este in stare de orice...
Cred ca se potrivesc aceste versuri in situatia trista in care am ajuns

A furat intai un ou,
Si a fost bine-ncaltat...
Azi de a furat un bou,
E gasit cinstit, curat
Şi slavit ca un erou:
- Ce bine s-a descurcat! (Evolutie in tranzitie - Constantin Enescu)

Problema este ca se pierde credinta in general (fie o societate in comunism, capitalism sau o struto-camila de amandoua-care este posibil un caz mai fericit)...si omului indepartat de Dumnezeu ii este permis orice (de catre constiinta proprie)...se pune in slujba raului fara sa constientizeze de cele mai multe ori...este in inselare, asculta de altii, nu se gandeste la consecinte sau la impactul asupra celorlalti.
Un exemplu este si "furtul secolului"...erau destule tablouri, asigurate (sau poate nici nu a contat)...care-i pierderea? . Asa fapta "de valoare" a mangaiat sau inca mai mangaie orgoliul unora.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Tomita

Problema este ca se pierde credinta in general (fie o societate in comunism, capitalism sau o struto-camila de amandoua-care este posibil un caz mai fericit)...si omului indepartat de Dumnezeu ii este permis orice (de catre constiinta proprie)...

Oamenii au tot incercat diferite sisteme: sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, capitalism cu accente socialiste ca in Suedia, ori socialism cu accente capitaliste, precum in China. Au mai incercat diferite formule de guvernamant: regat, republica, dictatura, imperiu ca in Roma, ori tiranie, plutocratie, meritocratie, democratie sau despotism luminat ca in Grecia. Dar, in esenta exista doua feluri de sisteme: acelea care se bazeaza pe legea lui Dumnezeu si acelea care se bazeaza pe legi facute de oameni. Dupa cum exista doua formule de guvernamant: cele bazate pe domnia lui Dumnezeu si cele bazate pe domnia oamenilor. Acestia sunt cei doi poli intre care au oscilat oamenii de la inceputul lumii cazute.

Noi, laicii avem urmatoarele doua ministere specifice in cadrul Bisericii:
-de a oferi Bisericii tot ceea ce are nevoie din punct de vedere material
-de a face ca cetatea oamenilor sa fie cetatea lui Dumnezeu (ministerul politic).

Preotii si calugarii nu pot face acestea doua, ei au primit cu totul alte insarcinari de la Cristos. Numai noi, laicii, avem slujirile acestea doua.