Suferinta ne face mai buni sau mai rai?

În prealabil postat de oana_maria

suferinta este o treapta spre care urcam spre Dumnezeu.ea este crucea noastra pe care Dumnezeu ne-o da,nici mai mult nici mai putin decat noi putem duce,si pentru ea trebuie sa multumim lui Dumnezeu.sunt multe povestioare in care unii calugari se intristau ca le este bine si Dumnezeu nu ii incearca.insa pentru cei ce nu si-au cultivat cele trei virtuti teologice,credinta,nadejdea si iubirea,pot sa cada in deznadejde,un pacat foarte mare.

Da frumos şi adevărat.Să ne ferească bunul şi milostivul Dumnezeu de a cădea în deznădejde!

În prealabil postat de georgeval

M-ar interesa o interpretare cu privire la suferinta Mantuitorului. A fost o pedeapsa sau o expresie a iubirii???

E foarte greu sa cuprinzi in cuvinte Jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos, George. Indiscutabil este vorba de o expresie a iubirii.. Insa, stii ce ma framanta pe mine? Nu, numai Crucea, Moartea, Invierea ci promisiunea Lui de a ramane cu noi pana la sfarsitul veacului. Este ceva ce ...mintea nu poate intelege, limba nu poate spune, inima nu poate cuprinde.. L-am rastignit dar El a ramas cu noi, a murit si a inviat tocmai pentru a nu ne obliga pe noi sa ii suportam absenta. A inviat, pentru a ne certifica ca este VIU si VESNIC. L-am scuipat, l-am lovit, l-am restignit dar El a ramas cu noi..VESNIC iti dai seama?? Cand ma gandesc ca noua ne este greu sa suportam a respira macar acelasi aer cu peroana care ne-a ranit...si El..nu numai ca este cu noi este in noi. cade si se ridica cu fiecare cadere si ridicare a noastra, plange odata cu noi, se bucura odata cu noi, El este insasi rasuflarea noastra desi...Il rastignim in fiecare clipa a vietii noastre. El nu se plictiseste, nu isi pierde rabdarea, nu ne lasa balta, nu trece pe langa noi ca si cum nu am exista, ci ne intinde bratele si spune bland..Vino fiul Meu!..

Pentru noi a devenit normal ca Iisus Hristos e cu noi.. nici nu ne mai facem ganduri, ca cele ale Jenicai. Multumim, Jenica, pentru atentionarea fina, caci nu e chiar atat de "normal", precum percepem noi, insensibilii si indiferentii, ca Domnul nostru Iisus Hristos sa fie langa noi si in inima noastra, dupa ce Il tradam, Il facem sa sufere de atatea ori in viata noastra. Cu toate acestea vine de cate ori Il chemam in ajutor.
Iar noi, intr-adevar nu suferim nici prezenta celui care ne-a facut odata un rau, daramite sa-l mai si iertam si sa-l iubim ca pe aproapele.
Frumoase ganduri; mi-au placut.
Hristos a inviat!