Parintele Gabriel Nicu

[mariamargareta]

În prealabil postat de antoniap

Ti-am inteles intentia. Tonul este edificator, iar abaterile de la adevar sunt considerabile. Exista caseta din care se aude ca parintele discuta cu sotia sa normal, deci nu era surda, cum spui. Iar povestea cu tiganii este RAUTACIOASA.

Eu as zice sa va hotarati odata cei care vreti sa-l defaimati pe parintele Gabriel Nicu. Era curvar? Era eretic? Era ghicitor in carti sfinte? Facea minuni cu ajutorul dracilor? Noaptea in loc sa se roage se purta ca-n harem?

Maicile de la Gresia erau numai piele si os. Ori pentru o viata sexuala asidua te respecti, totusi.

Soţia lui N.G. citeşte perfect de pe buzele interlocutorului şi se poate vorbi cu ea aproape normal. Dar tot surdă rămâne, chiar dacă tu eşti de altă părere. Eu am vorbit cu ea şi spun ceeea ce ştiu; tu nici n-o cunoşti, dar spui ceea ce crezi.
Povestea cu ţiganii rămâne o poveste: o versiune vehiculată printre creştini, care eventual se poate verifica. În caz că e corectă, ea în sine nu-i aduce nici o atingere memoriei lui N.G., ba dimpotrivă. Nu văd de ce o cotezi ca răutăcioasă, cu litere mari.
Nu-l defăimăm pe N.G., deoarece ca preot a făcut multe lucruri bune. Încercăm însă să-l scoatem de sub o aureolă nemeritată pe care i-o atribuie unii, în încercarea lor instinctivă de a construi o nouă sectă: secta gabrieliţilor. Deja îşi spun cu emfază: "noi suntem ucenicii părintelui, iar părintele era un sfânt. Deci... deci...cine citeşte, să înţeleagă". De asemenea, nu putem trece cu vederea că în slujirea lui a introdus inovaţii personale, aducând deformări inadmisibile Sfintei Tradiţii. La acest aspect punctual, N.G. era - din păcate - eretic.
Şi Arie era un creştin înfocat - dar a mai făcut şi greşeli - ca tot omul.
Aşa că... ce-i al lui, e al lui, adică e pus deoparte. Iar ce de la Cel Rău, trebuie pus deoparte. Fără regrete, fără compromisuri.
Asta a făcut părintele Iustin, şi bine a făcut.

[anaviter]

În prealabil postat de mariamargareta

Păi dacă-l cunoşteai ai fi ştiut că "monahul" nea'Nicu a fost preot de mir, căsătorit, care avea conflicte dese cu soţia lui Georgeta pe teme legate de viaţa conjugală. Mai precis, făgăduinţa lor reciprocă iniţială a fost să trăiască în "căsătorie albă". Ulterior, nea'Nicu a început să facă presiuni asupra soţiei sale ca să-i cedeze la pat, dar ea rămânea tare pe poziţie, fiind împotrivă, consecventă făgăduinţei iniţiale de "a trăi în curăţie". Amândoi erau adepţi şi susţinători ai sectei "Noul Ierusalim", care promova insistent acest gen de convieţuire între soţi, blamând taina căsătoriei. Nicu Gabriel este autorul moral al atragerii mai multor fecioare de la Borăneşti spre "raiul" de la Pucioasa, unde li s-a promis nemurirea, dar au dat peste o sclavie modernă, din care abia au scăpat trei dintre ele, anul acesta. Între cei doi soţi, Nicu Gabriel şi Georgeta, a apărut un conflict iremediabil: Georgeta - încăpăţânată şi cam tare de urechi, aproape surdă, în urma unei boli din copilărie - a rămas închinoviată în "mănăstirea" mixtă a pucioşilor de la Valea Voievozilor - Târgovişte, iar Nicu Gabriel a plecat în lumea largă, la Gresia şi apoi prin pădurile de la Cobia, din împrejurimile Târgoviştei, însoţit de adeptele lui cele mai credincioase care-l serveau aşa cum voia el.
După moartea lui, apărută în condiţii extrem de dubioase (unii pretind că a fost asasinat de nişte ţigani), adeptele lui cele mai intime i-au dezvoltat un cult local nemeritat, încărcat de exagerări.

O singura data am fost la slujba- Sfanta Liturghie- oficiata de parontele Gabriel, dar nu am simtit la multi preoti ce am simtit la el. Si apropo, am asistat si la o slujba de cununie, a predicat fff frumos.. asa ca nu vb aiurea, ca nu era impotriva casatoriilor. Dumnezeu sa-l lase sa aiba grija de noi. Amin!

[Eyrini]

Asa este, fiecare crede cum vrea. Dar pt mine este mai credibil pr Iustin Parvu, pt ca asa cum spunea o fosta detinuta din temnitele comuniste, in acele lupte cu Fiara Rosie, cei ce au trait atunci in Hristos si care au supravietuit pana azi, au capatat un discernamant ce numai suferinta pt Hristos ti-l poate aduce. De accea Pr Iustin, stie ce spune, si daca el a sesizat ceva in neregula la acest pr Gabriel, inseamna ca asa este. Am observat aceasta exaltare la prietena mea si la alti ucenici ai pr Gabriel ce nu este tipica Ortodoxiei, ci te duce mai mult cu gandul la sectarism. Acei oameni pun prea mare accent pe supranatural, pe minuni si mai putin pe traire ortodoxa si lupta cu patimile si aici are dreptate pr Iustin cand spune ca nu trebuie sa alergam dupa minuni, ci sa fim smeriti.

Parintele Gabriel Un Om Indumnezeit Prin Har - Scribd

ro.scribd.com › Books - Non-fiction › Religion & Spirituality‎

[Parascheva16]

http://www.razbointrucuvant.ro/2008/...mare-inselare/

1. Daca in mesajul atribuit parintelui Iustin se spune ca parintele Tanase a fost oprit de la slujire o perioada, iar parintele Tanase infirma acest lucru, inseamna ca exista o ispita la mijloc.

2. Daca parintele Iustin ar fi comentat cu adevarat aceasta carte, ar fi facut-o intr-un mod parintesc, gandindu-se cu mila si dragoste parinteasca la fiii duhovnicesti ai parintelui Nicu Gabriel care si-au ales un reper gresit.

Ar fi venit si cu niste exemple care sa-i si convinga pe enoriasii parintelui. Nu cred ca parintele Iustin nu stia ca vorbele dure pot sa invinga, dar nu sa convinga.

Orice fiu duhovnicesc e dator sa-si cinsteasca duhovnicul. Chiar daca-l vede beat in sant, ii saruta mana si acolo. Daca am gresit alegandu-l ca duhovnic, aveam nevoie de o delicatete aparte. Se putea scrie o alta carte documentata din care ucenicii parintelui Gabriel sa afle detalii nuantate. Nu s-a intamplat asa, insa.

Dimpotriva, dupa oprirea difuzarii cartii,( 2008), ideile exprimate in carte au inceput sa dea roade. Cartea a fost copiata pe CD ori xeroxata si s-a creionat o atitudine impotriva actelor biometrice. Asadar cartea respectiva nu e chiar atat de eretica...

In concluzie, am rezerve in privinta autenticitatii mesajului parintelui Iustin.

În prealabil postat de Eyrini

Asa este, fiecare crede cum vrea. Dar pt mine este mai credibil pr Iustin Parvu, pt ca asa cum spunea o fosta detinuta din temnitele comuniste, in acele lupte cu Fiara Rosie, cei ce au trait atunci in Hristos si care au supravietuit pana azi, au capatat un discernamant ce numai suferinta pt Hristos ti-l poate aduce. De accea Pr Iustin, stie ce spune, si daca el a sesizat ceva in neregula la acest pr Gabriel, inseamna ca asa este. Am observat aceasta exaltare la prietena mea si la alti ucenici ai pr Gabriel ce nu este tipica Ortodoxiei, ci te duce mai mult cu gandul la sectarism. Acei oameni pun prea mare accent pe supranatural, pe minuni si mai putin pe traire ortodoxa si lupta cu patimile si aici are dreptate pr Iustin cand spune ca nu trebuie sa alergam dupa minuni, ci sa fim smeriti.

Cred ca nu ai avut bunavointa sa citesti ce am scris despre aceasta problema. Daca spui ca nu l-ai cunoscut, atunci poate ca ai face bine sa ai delicatetea sa-ti cumpanesti mai bine vorbele.

E o situatie delicata si trebuie sa avem rabdare, caci timpul le va rezolva pe toate. Acesta este sfatul dat de catre alti monahi cu viata imbunatatita. Sfintenia o acorda Dumnezeu. Oamenii pot sa aiba sau nu evlavie la cineva care a trecut la cele vesnice pe masura ajutorului primit.

In Ortodoxie exista minuni si exista sfinti. Ca ei, sfintii, nici nu le mai numesc minuni, deoarece ajutorul primit in urma rugaciunilor li se pare firesc, asta e adevarat. Dar noi trebuie sa stim ca minuni exista. Daca am fi puternic in credinta, nu am fi atat de usor calcati in picioare ca neam. E trist ca nu stim sa-i cinstim pe cei care se roaga pentru noi.

Eu simt ca sunt mai puternica atunci cand ma rog parintelui Gabriel. De asemenea, m-am rugat pentru parintele Iustin. Stiam de la parintele Gabriel ca si el va fi mucenic.

Duminica, 16 iunie, 2013, ziua in care a trecut la cele vesnice parintele Iustin, am fost foarte agitata. Pur si simplu nu-mi puteam stapani gandurile. Un razboi nevazut in toata legea. Luni, 17 iunie 2013, cand am aflat vestea trecerii la cele vesnice a parintelui Iustin, parca nu ma puteam opri din plans. Apoi o liniste m-a cuprins deodata, o liniste pe care o simt si acum. Asadar stiu ca parintele Iustin nu s-a suparat pe mine pentru cele scrise.

Acum, cand amandoi au trecut la Domnul, ma voi ruga amandurora. Nimeni sa nu mai semene dezbinare intre ei.
Vesnica lor pomenire! Amin.

In ce priveste exaltarea, asta tine de lupta cu mandria. Am intalnit-o la multi incepatori in ale credintei, indiferent pe cine au duhovnic. Este entuziasmul celui convertit de la necredinta la credinta. I se pare ca a facut ceva uimitor. Si chiar a facut: un pas!!!

Insa trebuie sa-l trezeasca cineva ca sa-i arate ca a facut doar un pas. Nu e sectarism si exista leacuri duhovnicesti pentru cei care se confrunta cu asa ceva.

[lore86]

În prealabil postat de ionela7

Sa inteleg ca ordinea este.... mai intai parintele Iustin apoi Maica Domnului??
Exista foarte multa habotnicie in lumea asta, o spun cu adanca tristete.

nu, ordinea e inversa.
ce a vrut sa spuna este ca daca nu poti asculta de un om induhovnicit ca pr iustin, care graieste liber, direct si pe care il poti auzi, deci daca respingi aceasta dovada palpabila, atunci cere-i Maicii Domnului un alt tip de dovada care sa iti aduca siguranta si sa te faca sa descoperi adevarul.

În prealabil postat de lore86

nu, ordinea e inversa.
ce a vrut sa spuna este ca daca nu poti asculta de un om induhovnicit ca pr iustin, care graieste liber, direct si pe care il poti auzi, deci daca respingi aceasta dovada palpabila, atunci cere-i Maicii Domnului un alt tip de dovada care sa iti aduca siguranta si sa te faca sa descoperi adevarul.

Dar daca pe parintele Iustin il informeaza gresit unele persoane? Cum se face ca unii duhovnici vazatori cu duhul, colegi si chiar fosti profesori il apreciaza in timp ce altii il denigreaza fatis. Cand slujesti adevarul, chiar daca ai intentia sa critici un om duhovnicesc, spui si calitati, spui si defecte, ca sa nu creada lumea ca esti rau intentionat sau chiar adversar. Conteaza si cum spui totul. Din acest punct de vedere, mesajul parintelui Iustin referitor la parintele Gabriel Nicu, daca ii apartine cu adevarat dumnealui, m-a cam dezamagit.

Pana la urma, fiecare sa creada ce vrea. Cine l-a cunoscut n-a rezolvat mare lucru daca nu-i urmeaza sfaturile, dar cine il denigreaza bazandu-se doar pe un mesaj atribuit parintelui Iustin, va raspunde.

Parintele Gabriel, asa cum am mai precizat pe alt topic, a fost crescut de o doica si aceasta facea parte din Noul Ierusalim. Parintele a suferit mult din pricina aceasta. De mic se simte stingher si isi indreapta evlavia sincera spre Dumnezeu. Dupa absolvirea seminarului merge la Manastirea Ramet, dar se intoarce in lume la insistentele mamei. Se pare ca acolo s-a si calugarit. In vederea hirotoniei, accepta o casatorie alba propusa de doica sa cu o fata care facea parte din ,,Noul Ierusalim". Colinda manastirile din tara, ia legatura cu multi pustnici si treptat se convinge de erezia de la Pucioasa si astfel se separa de sotie si ia atitudine impotriva acestei erezii.

Nu s-a mutat singur la Gresia din proprie initiativa, ci a fost mutat. Si acest lucru cred ca poate fi verificat pe baza de acte. Si tot legal se poate atesta si faptul ca nu a fost caterisit cum sustin altii.

Separarea de sotie si de ,,Noul Ierusalim" , revolta vrajitoarelor precum si atitudinea critica impotriva a tot ce nu apartinea Ortodoxiei autentice au un pret. Iar parintele Gabriel a acceptat sa-l plateasca.

Era dintr-o bucata si spunea lucrurilor pe nume. Nu ma intereseaza ce pacate a facut de-a lungul vietii. Ale mele imi sunt suficiente. Pe mine ma intereseaza ca acolo, la Gresia, in doi ani, parintele Gabriel Nicu a reusit sa ma ajute sa ma cunosc si sa-mi arate frumusetea Ortodoxiei asa cum nimeni nu reusise pana atunci. Altii au observat minunile savarsite prin puterea rugaciunilor parintelui. Exista numeroase marturii scrise.

Dar si ecumenismul isi cauta oameni potriviti pentru a denigra valorile si pentru a-i lasa pe crestini fara repere, astfel incat chiar sa creada ca suntem toti o apa si-un pamant si sa-i urmeze pe pastorii impusi de UE. In aceste conditii, nu ma mai mir de nimic.

[AlinB]

În prealabil postat de antoniap

Dar daca pe parintele Iustin il informeaza gresit unele persoane? Cum se face ca unii duhovnici vazatori cu duhul, colegi si chiar fosti profesori il apreciaza in timp ce altii il denigreaza fatis. Cand slujesti adevarul, chiar daca ai intentia sa critici un om duhovnicesc, spui si calitati, spui si defecte, ca sa nu creada lumea ca esti rau intentionat sau chiar adversar. Conteaza si cum spui totul. Din acest punct de vedere, mesajul parintelui Iustin referitor la parintele Gabriel Nicu, daca ii apartine cu adevarat dumnealui, m-a cam dezamagit.

Pana la urma, fiecare sa creada ce vrea. Cine l-a cunoscut n-a rezolvat mare lucru daca nu-i urmeaza sfaturile, dar cine il denigreaza bazandu-se doar pe un mesaj atribuit parintelui Iustin, va raspunde.

Corecteaza-ma daca gresesc, dar din cate tin minte, in chestiunea cipurilor parintele Iustin era din punctul tau de vedere infailibil, nu putea gresi, nu putea fi manipulat, cuvantul lui era litera de lege si chiar putea tine loc de Sinod ortodox.

Acum daca nu-ti convine opinia lui o dai la o parte?
Sau esti dispusa acum sa-si revizuiesti si parerile anterioare referitoare la infailibilitatea parintelui Iustin?