Tara mea

[Hartford]

În prealabil postat de ancah

Cred ca si Vassy cunoaste prea bine dorul de tara si ne va ierta...

:):)

[C-tin]

În prealabil postat de Noesis

vsovi, imi pare rau, nu stiu daca ti-am mai spus, dar pur si simplu nu te pot urmari. Poate ai spus lucruri bune acolo, dar eu cel putin nu le pot intelege din cauza milioanelor de greseli ortografice, de punctuatie, de scriere, de vocabular, etc etc etc. Inteleg ca faci asta intentionat, dar eu ma intreb daca nu cumva felul tau de a scrie ascunde exact nestiinta si neputinta de a scrie in limba romana corect. Daca esti in stare sa scrii corect, te rog arata-ne. Daca nu, pune mana pe carte si invata, ca nu e greu.

Noesisi, intelegi cat poti, daca poti si nu mai vorbi in numele nostru... "te rog arata-ne!"

Ba eu subscriu la ceea ce a scris Noesis. Nu suntem aici sa facem pe interesantii, ci sa comunicam. Prin urmare sa ne facem intelesi de altii; pe cat putem si pe cat ne lasa inima!

[Noesis]

În prealabil postat de C-tin

Si aici inca o dedicatie pt Allia, Padre si ceilalti prieteni de-ai nostri...pt sarguinta lor..!

PATRIA MEA de George Cosbuc

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură
Fără dinţi, Sinane,-n gură,
Şi punând duşmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roşii.
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoşii!
Patria ne e pământul
Celor ce suntem în viaţă,
Cei ce ne iubim frăţeşte,
Ne dăm mâna româneşte:
Numai noi cu acelaşi nume,
Numai noi români pe lume
Toţi de-aceeaşi soartă dată,
Suspinând cu toţi odată
Şi-având toţi o bucurie;
Asta-i patria română
Şi ea sfântă să ne fie!

Patria ne-o fi pământul
Unde ne-or trăi nepoţii,
Şi-ntr-o mândră Românie
De-o vrea cerul, în vecie,
S-or lupta să ne păzească
Limba, legea românească
Şi vor face tot mai mare
Tot ce românismul are:
Asta-i patria cea dragă
Şi-i dăm patriei române
Inima şi viaţa-ntreagă.
(Intru Sfanta Ortodoxie:) )

Stiai ca George Cosbuc a fost greco-catolic? :D

În prealabil postat de C-tin

TARA MEA de Ioan Nenitescu

:) ce mult imi placea mie poezia asta!...si cantecul lui Tudor Gheorghe. si mai imi plac si acum.

[Noesis]

În prealabil postat de C-tin

Noesisi, intelegi cat poti, daca poti si nu mai vorbi in numele nostru... "te rog arata-ne!"

In fine, cum vreti voi. Vorbesc in numele meu. Ca am fst educata ca scrierea corecta este semnul unui om educat, asta este alta treaba. Daca vsovi asa vrea sa scrie, si daca celorlalti le place si se amuza de cum scrie el, asta e.

Cat despre tara -- este dor de tara. Dar mai mult este dor de persoanele dragi, de prieteni, de familie, de casa, de biserica la care mergi si cam atat. Cel putin in cazul meu. Nu imi e dor de tara, ci de ceea ce imi e drag mie si care se afla in tara asta. Nu imi e dor de coruptie, de toalete publice murdare, de smecheri, de drumuri, de Bucuresti, de Suceava....Dar imi place aerul curat de la munte, muntii, si celelalte, dar poti gasi si munti si aer curat si in alte parti.

[cristiboss56]

Deci cum se spune draga Noesis, iti este dor de cele lumesti, lasate in tara pe care ai parasito. Este firesc si nu prea, dar este lumeasca mica ta nostalgie. Exista cred altceva ce-ti tine sufletul legat de tara ta, a noastra, este acel ceva ce nu poate fi exprimat in cuvinte, al legaturi de sange cu neamul din care te-ai (ne-am) plamadit, unde am vazut pentru prima data soarele si luna si stelele si toate cele ce sunt peste tot in asta lume, dar care au unicitatea lor in tara in care te-ai nascut. Post in liniste si pace!

Sa nu uitam ca si la Judecata vom fi judecati impreuna cu romanii, nu cu natiile, pe langa care ne-am aciuat si de la care am imprumutat bune si rele.

Dorul de persoane nu mai este atat de acut, avand in vedere tehnica (telefonul, internetul, video) cu ajutorul careia tinem contact auditiv si vizual zilnic cu ai nostri din tara.
Dar ce te faci cand vrei sa vezi un munte si e la prea mare distanta; cand vrei sa vezi o apa curgatoare, si nu gasesti decat lacuri. In mod normal nu suntem constienti de aceste lipsuri, dar cateodata, se iveste ocazia de a intra in contact cu necesitatile sufletului, si atunci resimtim aceste lipsuri ca pe ceva vital.

Am fost si am vizitat mai multe tari. Am comparat cele vazute cu ceea ce stiam din Romania si am avut un singur regret, ca noi romanii nu ne apreciem tara asa cum merita. Ne-a dat Dumnezeu o tara cum putine sunt in lume, cu de toate.

[C-tin]

În prealabil postat de Noesis

Stiai ca George Cosbuc a fost greco-catolic? :D

Ha-Ha-Ha! ce repede ai mai pus stampila!:rolleyes:

Nu crezi ca ar fi mai bine sa-l stampilam dupa roade si nu dupa familia in care s-a nascut?
In poeziile sale, i-a facut cumva ode papei de la roma?

Deci, e roman autentic ORTODOX, dupa roade, caci TRAIREA E IMPORTANTA SI NU STAMPILA!

[Hartford]

În prealabil postat de ory

Foarte interesant Ancah,si cred ca poate fi adevarat fiindca suntem legati in mod natural de locul nostru de bastina,psihic,spiritual si fizic.
Cand am fost prima oara in Japonia,propriul organism nu se adapta deloc,nici clima si nici traditia de-acolo nu-mi puteau echilibra sederea mea.M-am simtit groaznic de straina,nu puteam dormi si nici manca...cand imi aminteam de Romania,parca simteam ca am trait in ea intr-o alta lume,era foarte departe de minte si suflet,dar exista.
Mirosul...ah!,mirosul de Japonia ma facea sa ma simt prizoniera,nu-l puteam accepta fiindca era foarte diferit de ceea ce cunosteam atat de bine,de mirosul din patria mea.Sa stiti,exista si un miros specific.Imi amintesc,cand am fost pentru prima oara la biserica ortodoxa din Ochanomizu,Biserica Sf.Neculai,m-am dus direct in strana,dar totul suna ciudat(pe langa limba)si cantarile,si felul oamenilor de-a sta la slujba,si figura episcopului cu ochii oblici...nu m-am simtit ca acasa.
Primele atacuri de panica si primele depresii le-am intampinat in Japonia,tocmai pentru ca nu puteam sa ma adaptez si ma chinuam sa rezist,luptam sa par cat mai naturala si conformata.Si totusi,era mult prea departe...
Nu stiu cum sta sora mea acolo de atatia ani,dar eu nu cred ca sunt facuta sa ma desprind de locul meu de bastina.In general sunt o persoana extrem de sentimentala si de nostalgica in tot ceea ce intampin,si dupa cum spunea Ancah,eu cred ca partea psihologica a omului este in mare parte definita de locul de bastina.Imi pare rau ca nu putem fi un popor civilizat si constiincios,am completa astfel o frumusete imensa de convietuire romaneasca.

ORY sint curioasa in ce limba ai cintat la strana? Eu aici m-am acomodat cam dupa 4 ani.Am avut mult de suferit nici mincarea nu avea gust,imi era dor si de pietrele din Rom acum cind merg acolo abia astept sa ma intorc aici. Asa ca nu mai stii cum e mai bine.Dar eu cred ca acolo unde iti este familia e bine sa stai.(cazul meu)