![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#51
|
||||
|
||||
![]()
Un articol extrem de lamuritor si de folos , semnat de Preot prof. univ. dr. Cosma Sorin , pe acest site :http://www.crestinortodox.ro/diverse...ala-69670.html
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#52
|
||||
|
||||
![]()
Plictiseala și întristarea sunt surse inepuizabile de necazuri , caci ele ne aduc o mare greutate in suflet , deci sa ne ferim de ele , sa avem mintea treaza la cele de folos . Un cuvant de folos al Sfantului Isaac Sirul :
"Dar nu toate patimile ne războiesc prin momeli sau atacuri. Căci sunt patimi care aduc sufletului numai necazuri: trândăvia, plictiseala și întristarea. Ele nu vin în chip de momeală, nici nu momesc prin gândul la tihnă, ci aduc sufletului o greutate. Iar tăria sufletului se probează în biruința împotriva celor ce-l războiesc prin momeală. Cunoștința subțire a tuturor acestora și a semnelor pe care trebuie să le aibă omul despre ele este ca acesta să simtă la tot pasul pe care-l face, unde a ajuns și în ce pământ a început sufletul să calce. Ia aminte și la aceasta: oare are sufletul destulă cunoștință prin lumina lui, ca să facă deosebirea acestora sau poate să le deosebească în întuneric una de cealaltă, sau e lipsit cu totul de aceasta? Simți oare deplin că, într-adevăr, cugetarea a început să se curățească? Oare nu are loc vreo împrăștiere a minții în ceasul rugăciunii? Și ce patimă tulbură cugetarea în vremea când se apropie de rugăciune? Simți în tine că puterea liniștii umbrește sufletul cu blândețea, cu seninătatea și cu pacea pe care obișnuiește să o nască în cugetare? E răpită mintea fără de voie de înțelesurile celor netrupești, pe care nu le pot tâlcui simțurile? Se aprinde în tine deodată o bucurie care aduce limba la tăcere? Izvorăște în bucuria fără asemănare a inimii o plăcere oarecare ce scoate mintea din toate? Căci pe nesimțite, din vreme în vreme, vine peste trupul întreg o bucurie și o veselie, pe care limba de carne nu o poate tâlcui și în asemănare cu care toate cele pământești sunt socotite cenușă și gunoi. Cea dintâi dintre acestea izvorăște din inimă în vremea sau în ceasul rugăciunii, alta încălzește mintea în vremea citirii și iarăși alta, prin cugetarea neîncetată (la Dumnezeu). Aceasta din urmă e de cele mai multe ori în afară de celelalte și adeseori e pricinuită de un lucru trecător; și de multe ori noaptea, în același fel se ivește între somn și veghe, când parcă dormi și nu dormi și veghezi și nu veghezi. Iar când vine desfătarea aceasta, care face să palpite tot trupul, cel ce o simte socotește în acele clipe că împărăția cerurilor nu e altceva decât aceasta. Caută și vezi iarăși dacă sufletul a dobândit puterea care subțiază amintirile simțurilor cu ajutorul nădejdii ce stăpânește asupra inimii și care întărește simțirile dinăuntru prin convingerea negrăită pricinuită de o tainică încredințare. Și dacă inima s-a trezit, vezi dacă nu cumva, din negrija ei, a fost robită iarăși de cele pământești, cu toate că vorbește neîncetat de lucrarea ei neîntreruptă, prin care s-ar afla împreună cu Mântuitorul nostru. "
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#53
|
||||
|
||||
![]()
Lenea , trandavia , paralizeaza intr un fel sau altul puterile sufletesti , le anihileaza incet , dar sigur .
Lenea este legata mult de alte si alte patimi , precum imbuibarea , desfranarea , caci cel cazut in lenevie cauta doar odihna . Acum , nu spun ca oricine se odihneste , este lenes si trandav , departe de mine acest gand , caci si odihna isi are rolul ei bine determinat , dar aici vorbesc de placerea trandaviei , de lenea patologica , unde lenesul cauta doar sa se odihneasca , iar daca se scoala , iese din aceasta stare , o face doar cu scopul pentru a manca , a bea , a desfrana , chiar si daca o face in gand , numai cu gandul , alimentand continuu poftele trupesti . Rezultatul este decaderea totala a celui in cauza . Citeam pe undeva ca cel cazut in lenevie are ca finalitate , ca sa-i spun astfel : o lancezeala continua - lehamitea - scarba față de toate, - dispret fata de ceilati, - sentimentul instrainarii si al insingurarii, - iluzia ca nu mai poate influenta lucrurile spre bine si ca trebuie grabit deznodamantul lor, - descurajarea, - melancolia, - saturarea.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 20.07.2012 at 23:40:54. |
#54
|
|||
|
|||
![]()
Si remediul? (ca starea asta il prinde pe om ca intr-un cleste, asa cum ai spus are un efect paralizant, inhibitiv fata de cele duhovnicesti, desi eliberator si stimulativ catre cele lumesti)
Din cercare stiu asa: rugaciune, silire la postire (cu discernamant), fuga la duhovnic, Maslu si mai presus de toate Sfanta Liturghie. Ordinea poate fi alta, de pilda mai intai fuga la duhovnic. As mai adauga lectura Scripturii (uneori un verset strapunge inima si scoala pe lenes din trandaveala), intonarea unei cantari dragi, ajutarea unui nevoias (primul scos de Dumnezeu in cale) si, poate cel mai tare medicament dintre toate: GANDUL LA CEASUL MORTII si la ce urmeaza... Asa stiu din ale mele, ma iarta... |
#55
|
||||
|
||||
![]()
Iata cateva "pastile" impotriva trandaviei recomandate in aceasta dimineata de Nicolae Costel :
![]() 1. Trezindu-te din somn amintește-ți, în primul rând de Dumnezeu și însenmează-te cu semnul Sfintei Cruci. 2. Nu amâna pravila rugăciunii pe care o ai, ci începe-ți cu ea ziua. 3. Pe parcursul zilei, în orice lucru, roagă-te lui Dumnezeu cu rugăciuni scurte. 4. Rugăciunile sunt aripile sunetului; sufletul prin rugăciune se face locaș al lui Dumnezeu. 5. Ca ruăciunea să fie auzită de Dumnezeu roagă-te din toată inima. 6. Nu părăsi rugăciunea atunci când vrăjmașul te împresoară cu indiferență; cel ce se nevoiește spre rugăciune, când sufletul cade în nesimțire, este mai presus decât cel ce se roagă cu lacrimi. 7. Să cunoști Noul Testament cu mintea și cu inima, studiindu-l permanent. Cele neclare să nu le tălmăcești după mintea ta ci să citești tâlcuirile sfinților părinți sau să ceri explicații de la părintele duhovnic sau de la preoți. 8. Nu uita să bei cu sete duhovnicească agheasmă pentru sfințirea sufletului și a trupului. 9. Nu uita să ungi în semnul Sf. Cruci cu ulei Sfințit de la moaște, de la icoane făcătoare de minuni, de la litie: fruntea, obrajii,urechile, inima, mâinile, picioarele și locurile bolnave, se poate să bei câte o linguriță (pe nemâncate, după ce ai primit prescura și aghiasma). 10. Salutarea Împărătesei Cerurilor: “Născătoare de Dumnezeu Fecioară …” rostește-o cât mai des sau măcar o dată în oră. 11. În timpul liber citește scrierile sfinților părinți - învățători ai vieții duhovnicești, iar dacă nu le ai, cerele cu insistență de la cei care le au. 12. În ispite și necazuri întărește-te cu Psaltirea și Paraclisul Maicii Domnului “De multe ispite fiind cuprins …”. Ea este unica noastră Apărătoare. 13. Atunci când demonii aruncă în tine săgețile sale, când se apropie păcatul de tine, cântă cântările Săptămânii Patimilor și ale Sfintei Învieri, citește Canonul și Acatistul Preadulcelui Iisus Hristos și Domnul va surpa legăturile întunericului care te-au înfășurat. Strigă către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și către Îngerul Păzitor. Rostește cât mai des “Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te….”. 14. Dacă nu poti nici cânta, nici citi, în clipele luptei, pomenește numele lui Iisus, stai neclintit lângă Crucea Lui și te vei tămădui prin lacrimile tale. Chiar și de nu înțelegi înțelesul cuvintelor rugăciunii lui Iisus, repetându-le necontenit,dracii înțeleg și vor fugi. 15. Omul care își începe viața duhovnicească trebuie să știe că este bolnav, mintea lui se află în rătăcire, voința e mai mult plecată spre rău decât spre bine, inima se află în afara curățeniei din pricina fierberii patimilor, de aceea la începutul vieții duhovnicești totul trebuie să fie orientat spre dobândirea sănătății duhovnicești dimpreună cu smerenia. 16. Postul ne aduce la porțile raiului, iar milostenia le deschide. 17. Când e post, postește, însă trebuie să știi că lui Dumnezeu îi este plăcută nu numai abținerea pântecelui, ci și abținerea urechilor, a ochilor, a limbii, precum și abținerea inimii de la patimi. 18. Viața duhovnicească este un necontenit și neobosit război cu dușmanii mântuirii sufletului. Niciodată să nu dormi sufletește, duhul să-ți fie întotdeauna treaz, și cheamă neîncetat în orice luptă pe Mântuitorul tău, pe Maica Domnului și pe îngerul păzitor. 19. Teme-te să te învoiești la păcat și să te împreunezi cu gândurile păcătoase pe care ți le șoptește vrăjmașul, să știi: aceste fapte sunt păcătoase. 20. Amintește-ți că neglijența pentru mântuirea sufletului duce la pierzanie. 21. Cere neîncetat de la Domnul: “Frica Ta sădește-o în inima mea”. O, cât este de fericit cel ce are în inima sa frica de Dumnezeu. 22. Dăruiește-ți, fără de rezerve, întreaga ta inimă și vei simți raiul pe pământ. 23. Credința ta se va întări de la permanenta pocăința și rugăciune, precum și de la comunicarea cu oamenii ce au credință adâncă în Domnul. 24. Ca Dumnezeu să audă și să primească cererile tale, roagă-te pentru vrăjmașii tăi, dorindu-le binele, fără a-i chema pe nume: “Doamne, Tu ne-ai dat poruncă să ne rugăm pentru vrăjmașii noștri, Tu îi știi pe ei, eu nu-i știu, dăruiește-le lor credință adevărată, dragoste nefățarnică, viață după poruncile Tale, smerenie, răbdare, blândețe, înțelepciune, bună cugetare, rugăciunea inimii, luare aminte la rugăciune, dragoste pentru citirea Sfintei Scripturi și ale scrierilor sfinților părinți, agonisirea Sfântului Duh. Binecuvinteză-i pe ei cu pace și dragoste, iar dacă este cu neputință ca cei înrăiți să se întoarcă, pune hotar răutății lor și apără-i de vrăjmași pe aleșii Tăi”. 25. Întotdeauna caută neobosit faptele milosteniei și ale dragostei compătimitoare. Fără aceste fapte nu putem plăcea lui Dumnezeu. Fii ca un soare pentru toți, mila e mai presus de orice jertfă. 26. Fără o necesitate deosebită, nu merge nicăieri, iar stând acasă nu fi plin de griji. Tendința de îmbogățire, grija de multe sunt momelile vrăjmașului vremurilor în care trăim. 27. Cât mai puțin vorbește și râzi, nu fi curios și interesat de deșertăciuni. 28. Nu te afla niciodată fără de lucru, cinstește duminicile și sărbătorile bisericeștii făcând fapte bune și citind Sfânta Scriptură. 29. Să îndrăgești sfânta singurătate. 30. Toate ocările să le rabzi, mai întâi, prin tăcere, apoi prin autoînvinuire, și după aceea prin rugăciune pentru cei ce te obijduiesc. 31. Smerenia biruie toți dracii, iar răbdarea învinge patimile sufletești și trupești. Cerând prin rugăciune smerenie, noi rugăm, de fapt, ca Dumnezeu să încuviințeze ca un om oarecare să ne insulte. Smerenia și dragostea pentru dușmani nu vor veni de la sine. Ele trebuie dobândite, răbdând corect insultele și defăimările. 32. La rugăciune, afară de Dumnezeu, nimănui să nu-i arăți lacrimi de umilință și râvna ta pentru mântuire. 33. Pe preotul ortodox să-l consideri înger, Binevestitor trimis să te bucure și să-ți aducă mântuire. 34. În relațiile cu oamenii comportă-te precum cu moștenitorii Măreței Împărății, dar și cu teamă ca de foc. Amintește-ți de cuvintele Mântuitorului că orice lucru pe care îl faci aproapelui, îl faci pentru El Însuși. În aproapele nostru se află mântuirea sau pierzania noastră. 35. Toate le iartă tuturor și compătimește-i pe toți în suferințele lor. 36. Nu-ți uita aproapele. 37. În cel ce caută aici odihnă nu se află Duhul lui Dumnezeu, el nu are dragoste către Dumnezeu și către aproapele său. 38. Tristețea și neliniștea vin de la puținătatea rugăciunii. 39. În orice loc și în orice vreme cheamă-l în ajutor pe îngerul tău păzitor. 40. Grijește-te necontenit de plânsul inimii pentru păcatele tale. Când le mărturisi și te vei împărtăși cu Sfintele Taine bucură-te încetișor de slobozirea de ele. Restul "pastilelor" impotriva lenii le poti citi , draga Ioane ![]() http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...I-b1-p1568.htm
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#56
|
|||
|
|||
![]()
He-he, cateva mici pastile, oh... O, da! Doamne ajuta!
Multumesc, Cristian, multumesc si lui Costel... Domnul sa ne intareasca in vietuirea aceasta sfanta si sfintitoare! AMIN+ P.S. O parte din acest lung, darnic, bogat "mestesug" al linistirii si trezviei il gasisem deja in unele scrieri, de pilda in scrisorile Sfantului Teofan Zavoratul, prin cartile de rugaciuni, in Ceaslov... M-au ajutat atat de mult, deseori... Port lista cu mine pe un carnetel mic, ascuns intr-un mic buzunar... A fost cu mine in vara asta prin toata tara, pana la Sighet, departe in Ucraina, pana la vama/Vecheetc. Nu-l pot lasa, dimpreuna cu alte mici lucruri, le port cu mine si citesc adesea. Iar cand uit, intr-adevar vine lenevirea cu pasi mari, de zbir nebarbierit, cu ochii rosii de ura... Si ce imi face, cum ma chinuieste... Veti fi stiind si voi cum e, pesemne, din pataniile voastre...:) Last edited by ioan cezar; 21.07.2012 at 14:49:35. |
#57
|
||||
|
||||
![]()
Offf cat de minunata ar fi lumea daca am respecta toti acest tratament... Multumim Cristi!
|
#58
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Iti zic eu ce ai face ...ai striga in interiorul tau 'Doamne ajuta-ma,nu ma lasa sa zac in nesimtire ca dobitoacele necuvantatoare" Mi-a placut un raspuns al unui parinte la o conferinta. A fost intrebat de unul din studentii mai zelosi ,"parinte ce sa facem cand ne inghesuie vrajmasul ,si ne da tarcoale somnul si nu ne mai putem face pravila?", Iar parintele a raspuns : "-Mie cand mi se face somn ma culc! " Mi s-a parut un exemplu de echilibru,si de a ne mai reteza din autoflagelarea si poatre mandria care ne apuca cand actionam de unii singuri,si imboldul nu ne vine din inima. Inima si mintea trebuie sa conduca tot razboiul acesta , sa plecam de la a ne accepta cum suntem, sa ne predam tot sufletul nostru lui Dumnezeu,si sa facem totul cu placere ,nu ca pe ceva impus. Caci Dumnezeu este in toate , chiar cand zacem rapusi de lene, El ne poate auzi ,si urechea Lui nu se departeaza o clipa de la noi. Dar locul sau de intalnire cu noi este in inima noastra . Un exemplu : in intalnirea Mantuitorului cu femeia samarineanca :unei reguli extrerne 'rugaciunea sa se faca doar la templu, Iisus ii contrapune o regula interna ,rugaciunea sa se faca oriunde,dar in duh si in adevar. Regulile externe pot aduce lenea,caci nu ne sunt proprii noua,ne sunt ca un corp strain. Dar "regulile" interne sunt ale noastre,venite de la Dumnezeu ,si acestea nu ne pot plictisi niciodata |
#59
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Multumesc inca odata pentru raspunsul tau pertinent . Doamne ajuta ! ![]()
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 21.07.2012 at 19:10:26. |
#60
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Habar n-am! Poate voi face cum spui. Insa ai omis un lucru: eu acum am si carnetelul si Biblia si ochii si picioarele, probabil si capul. Ca urmare, gasesc ca e mai practic sa ma folosesc de ceea ce am si nu sa ma lansez in ipoteze catastrofice. Iti pare ca are sens? P.S. Am observat ca unele lucruri pe care le port mereu la mine, de pilda Psaltirea, incep sa-mi intre pe ascuns sub piele. Nu stiu cum vine asta, ma trezesc cand si cand ca a mai inflorit un verset pe dinlauntru, ca ma preocupa o catisma intreaga etc. Asta numim in psihologie ca fiind "interiorizare" sau "internalizare", sau mai simplu, "invatare" (care, desigur, are si alte nesfarsite forme si mecanisme). Ceea ce facem, ceea ce practicam mereu, ne constituie! Devenim exact ce practicam. La fel si rugaciunea. Azi o spui cu voce tare, maine o spui cu buzele in soapta si nu stiu cum se face ca, pe masura ce trece vremea, ea incepe sa rasara singura, cand nu te astepti, din nu stiu ce camarute interioare. Te trezesti cu ea, hop!, cand nu te asteptai, desi la inceput o culegeai cand voiai, din carte... Asa ca deocamdata imi tin carnetelul dupa mine, intr-un buzunar mic...:) Carnetelul, ca sa parafrazez un amic (un evreu, Wittgenstein), e o scara pe care urci pana ajungi sa il contii inlauntrul tau, in viata ta efectiva. Apoi nu te retine nimeni sa ii dai cu piciorul... Toate la vremea lor! Last edited by ioan cezar; 21.07.2012 at 20:38:44. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Ascultarea de Dumnezeu si invataturile Lui | Sebastiana | Biserica Ortodoxa Romana | 51 | 13.06.2011 00:55:44 |
Lenea nu este plăcută lui Dumnezeu | vicentiu68 | Generalitati | 1 | 07.02.2011 17:03:57 |
Ce inseamna Dumnezeu judeca la Sfintii Parinti? | mihailt | Generalitati | 2 | 12.12.2009 23:33:27 |
Din invataturile Sfintilor Parinti despre cum se deosebim vedeniile. | camiann | Generalitati | 2 | 03.02.2009 15:17:44 |
massmedia indeparteaza credinciosii de biserica | spinu | Biserica Ortodoxa si Massmedia | 109 | 14.09.2008 13:55:25 |
|