Pacatele parintilor nostri

[veilur]

vsovi, interesant cum ai explicat tu, vad ca stii ceva biologie. Astfel incat eu nu prea stiu deloc, parca s-a prins ceva de mine, dar totusi m-ai bagat in ceata...

[cristiboss56]

În prealabil postat de veilur

Va rog sa ma lamuriti si pe mine cu o intrebare care ma framanta de mult timp, de fapt de cand am aflat acest lucru: De ce suntem si noi partasi la pedeapsa parintilor nostri pentru pacatele lor? Stiu ca Iisus a spus asta, dar de ce sa suferim pt alegerile lor sau pt nebuniile lor din tinerete? Multumesc anticipat pt cei care vor incerca sa ma ajute sa inteleg acest mister.

Iti recomand o carticica editata in 2004, pe care daca o cauti, o gasesti la bisericile noastre ortodoxe si se intituleaza "Sfaturi duhovnicesti - Repere morale pentru o viata practica CRESTIN -ORTODOXA " . Este scrisa de Arhim. IOACHIM PARVULESCU de la Manastirea LAINICI. Aici vei gasi raspuns la tot ceea ce te intereseaza si multe alte sfaturi utile pentru un adevarat crestin ortodox. Ca idee, iti reproduc un foarte scurt fragment , la intrebarea "de ce suferim in aceasta viata" (pag. 20- 21 ). PRIMA CAUZA - pacatele parintilor si inaintasilor nostri in linie directa pana la al patrulea neam, conform Iesirii Cap. 20 vers. 5 , cand Dumnezeu a spus ca pedepseste pana la al patrulea neam pe copii pentru pacatele parintiilor. . . . . . .Si continua . . . .Cumpara te rog cartea si vei avea o lectura placuta, utila si lamuritoare. Imi pare rau inca o data sa constat atitudinea superficiala si daunatoare a Urzicutei referitoare la tema de fata. O documentare mai aprofundata, nu strica nimanui, dimpotriva !

[cristiboss56]

Raspunsuri pertinente putem gasi si la intrebarile :Care sunt cauzele care genereaza necazurile noastre cotidiene ? Cum putem noi sa ne salvam si sa iesim din aceste crize ? Cum putem sa ne vindecam arborele genealogic al familiei noastre si neamului nostru ? Toate raspunsurile le gasim in cartea mai sus mentionata.

[cristiboss56]

În prealabil postat de veilur

Pai da, cam asta e ideea, asa ma gandesc si eu ca ar fi, dar totusi noi nu cunoastem judecatile Lui...

Trebuie intelese"judecatile Lui". Sint taine de patruns si taine de nepatruns. Prin multa, multa rugciune Dumnezeu ne descopera multe din tainele Lui.

[veilur]

Cat a s vrea sa ma stiu sa ma rog cum trebuie, nu vreau sa patrund taine, vreau doar sa stiu a ma ruga cum trebuie pentru a gasi liniste in tot convoiul de tulburari pe care le am in suflet...

[urzicuta]

:cool:Ma indoiesc ca este suficienta rugaciunea ca sa ni se descopere noua unele taine...apoi sfintii carora li se descopereau taine,pastrau discretie.Nu cred ca Dumnezeu descopera oricui tine cateva posturi si zice cateva rugaciuni..e nevoie de un exercitiu spiritual mai indelungat,de asceza.Parca asa citisem eu .Eu una nu-mi doresc sa mi se descopere nimic,fiindca nu ma indoiesc de nimic,iar in privinta rugaciunii,cred ca cea mai ascultata este rugaciunea venita din inima,este nepretuita,cu cuvinte ticluite de sufletul tau insetat de Dumnezeu,iar cateva lacrimi venite tot din suflet cred ca valoreaza mai mult decat toate acatistele la un loc citite pe nerusuflate asa cum obisnuim unii sa facem(eu de ex.).Acatistul de multumire si de pocainta -poti incepe cu ele Veilur,apoi exista atatea acatiste..ale atator Sfinti,Paraclisul Maicii Domnului.etc.

[veilur]

În prealabil postat de urzicuta

cred ca cea mai ascultata este rugaciunea venita din inima,este nepretuita,cu cuvinte ticluite de sufletul tau insetat de Dumnezeu,iar cateva lacrimi venite tot din suflet cred ca valoreaza mai mult decat toate acatistele la un loc citite pe nerasuflate

Sunt de acord cu tine in aceasta privinta, dar macar sa ajung sa fac si eu asa, cat despre lacrimile de pocainta pot sa spun ca nu am avut niciodata, nu stiu cum fac altii de le vine sa planga pentru pacatele lor, dar eu chiar daca m-as forta si tot nu reusesc, dar banuiesc ca pentru aceasta stare de plangere pentru pacatele facute de mine nu trebuie sa ma fortez, ci sa vina de la sine, nu? Cred ca din cauza ca m-am departat prea mult de Dumnezeu nu pot avea cainta adevarata in suflet...Oare?

[urzicuta]

este de ajuns sa te gandesti la pacate ,la cele mai grave,ori poate tu nu ai inca(nu e timpul trecut;)la Bunatatea si ingaduinta cu care Dumnezeu ne priveste in continuare,la impietrirea sufletului tau ..eu personal in putinele mele momente de rugaciune adevarata(rare momentele) ma vad atat de jos.de josnica fiinta(si crede-ma ca am de ce sa ma vad asa) si ma cutremur cat sunt de insensibila,de neinsemnata..si plang,am reusit sa-mi depasesc obsesia ca eu sunt cea mai buna,sunt unica,sunt cool,arat exceptional.Acum reusesc sa ma vad asa cum de fapt sunt,inainte aveam o impresie un pic deformata despre mine si sinele meu,despre eul meu(daca vrei si ageezi expresia)...Incearca sa fii obiectiv inainte sa te apuci sa te analizezi singur.

[sofiaiuga]

VSOVIPRIMA IDEE EMISA DE TINE NU E DELOC FALSA CI F. ADEVARATA.Apoi e vb de genele recesive si dominante .Daca pacatele sint mai multe si cumulate pe mai multe generatii ,sansa ca genele recesive sa devina dominante prin asociere cumulativa este reala.dc predecesorii fac fapte bune sansele ca genele recesive sa se cupleze si sa dea o anumita infirmitate este mai mica,darCEL CARE MANEVREAZA IMBINAREA GENELOR CA ELE ,CELE RECESIVE SA DEVINA DOMINANTE O FACE MAESTRUL CEL MARE -DUMNEZEU;ca de aceea zice el ca pt cel care se indreapta si iubeste dreptatea si adevarul ca SE VA MILOSTIVI PINA LA AL 10 NEAM.cARTEA CARAREA IMPARATIEI ESTE UNICA SI ESTE SCRISA DE UN SFINT-ARSENIE BOCA.MERITA SA O CITESTI SI INTUIESC EU CA TE VA INTERESA F. MULT SI NU TE VEI PLICTISI CITID-O ,ea oferind cititorului o adevarata revelatie pe problema tratata.

[veilur]

În prealabil postat de urzicuta

este de ajuns sa te gandesti la pacate ,la cele mai grave,ori poate tu nu ai inca(nu e timpul trecut;)la Bunatatea si ingaduinta cu care Dumnezeu ne priveste in continuare,la impietrirea sufletului tau ..eu personal in putinele mele momente de rugaciune adevarata(rare momentele) ma vad atat de jos.de josnica fiinta(si crede-ma ca am de ce sa ma vad asa) si ma cutremur cat sunt de insensibila,de neinsemnata..si plang,am reusit sa-mi depasesc obsesia ca eu sunt cea mai buna,sunt unica,sunt cool,arat exceptional.Acum reusesc sa ma vad asa cum de fapt sunt,inainte aveam o impresie un pic deformata despre mine si sinele meu,despre eul meu(daca vrei si ageezi expresia)...Incearca sa fii obiectiv inainte sa te apuci sa te analizezi singur.

Urzicuta, daca ti-as spune ce am facut eu odata cred ca ti-ar fi deajuns sa crezi ca am niste pacate destul de acuzatoare in vinovatia mea. Si mai am in lista inca multe necuratii facute atat cu fapta cat si cu gandul, astfel incat sunt un notoriu pacatos!