Psihologie - întrebări

[AlinB]

Ioane, pana la urma pacientii te-au imbolnavit, sau de ce?

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Ioane, pana la urma pacientii te-au imbolnavit, sau de ce?

Sunt mai sănătos ca oricînd.
Toate cele bune!

[cristiboss56]

În prealabil postat de ioan67

Sunt mai sănătos ca oricînd.
Toate cele bune!

ioan67
Senior Member
Data înregistrării: 30.07.2016
Mesaje: 1.088
Citat:
În prealabil postat de AlinB
Ioane, intr-un sistem democratic, vointa poporului e suficient sa fie majoritara, baga la cap si lasa fantasmele Klausiene care sustine ca poate impaca si capra si varza astfel incat si varza sa ramana intreaga si capra sa nu moara de foame.
Adevarul e ca sunt cam multi care ar vrea capra taiata, si varza poate fi un bun pretext.
Îhî....
Hai noroc!
Hîk!
P.S.
Eu n-am gura, dara spui tutulor cusurul ce are si nimeni nu se supara pe mine.
(OGLINDA)
*
Copaie peste copaie
La mijloc carne de oaie.
(SCOICA
*
Tartacuta neagra
Preste cimp alearga.
(OCHII)
*
Apa de frunza, funie de lemn si putul de pamint.
(TUTUNUL, CIUBUCUL SI LULEAUA)
*
Nuia
Vijiia
Ocolii tara cu ea;
Mai ramase un crimpei
De-l facui obor de miei.
(GINDUL)
*
in padure crescui, in padure nascui,
Acasa daca m-aduse
Hora-mprejuru-mi se puse.
(MASA)
*
Ma dusei in munte sa-mi caut caii. Caii nu-i gasii, dara vazui vintul rasturnind pamintul.
(PLUGUL)
*
Siciita, vai de ea,
sade-ntr-un virf de nuia.
(ALUNA)
*
Dobra suptirica
imi umple ulcica.
(CANDELA)
*
Moara ferecata; cioara spirciietoare; doi luceferi; doua brazde trase pe o poienita, s-o claie darimata.
(CAPUL)
*
Suna tuna, jos rasuna,
Negrele s-aduna.
(CALUGARITELE CE VIN LA BISERICA CIND TOACA)
*
Striga gagiul din padure si gajgura din gura.
(LAUTARUL SI VIOARA)
*
Cu coarne ca boul, cu sa ca un cal, se urca pe copaci ca un sarpe.
(MELCUL)
*
Buturuga bulbura,
sade jos si tulbura.
(PUTINEIUL)
*
Ate-ntinse
Gheme strinse.
(PEPENELE)
*
Oala de bou, varza de oaie si carne de roman.
(CIZMA, INCALTATA CU CIORAPUL DE LINA)
*
Retevei de tei
Limba de balaur.
(SABIA)
*
Am o fata trentaroasa
sade cu voda la masa.
(VARZA)
*
Sunai friul in curte si auzi murgul din munte.
(CLOPOTUL)
*
Doua merg si doua stau,
Doua judecata n-au.
(SOARELE SI LUNA
CERUL SI PAMINTUL
FOCUL SI APA)
*
In padure nascui,
In padure crescui,
Acasa daca m-aduse,
Vataf de curte ma puse.
(PRAGUL)
*
Cerbii zbiara, ciutele s-aduna.
(CLOPOTUL)
__________________

Din experienta proprie:

Psihologul, imi spune. Doamna, boala dar si medicamentul se afla in mintea d.vstra. Trebuie sa ganditi pozitiv. Trebuie sa va concentrati si sa spuneti in gand, eu sant bine..eu sant bine..
Eu ii raspund: Doamna, eu nu pot gandi pozitiv pentru ca Raiul se castiga nu cu ganduri pozitive ci cu jertfa. Eu nu doresc sa ma fac bine decat daca voia Lui Dumnezeu este sa ma fac bine. Caci ce folos aduce un trup sanatos cu un sufletul bolnav? Hristos a primit Crucea nu a "pasat-o" cu ganduri pozitive.

Psihologul are intr-adevar capacitatea de a aduce o oarecare mangaiere dar iertarea ce aduce dupa sine pacea si chiar prietenia cu boala, o aduce DOAR duhovnicul. Duhovnicul asa cum frumos spunea parintele Rafail Noica, este un telefon. Prin el, vorbim cu HRISTOS Cel care sta la capatul celalat al firului.
Am vazut oameni sanatosi trupeste dar atat de bolnavi sufleteste ca au ajuns sa fie dependenti de medicamente depresive ani de zile. Si oameni cu metastaze dar chipul lor radia de iubire si multumire.
Nu vreau sa ma contrazic cu Ioan, departe de mine!
Insa, eu cred ca psihologul ar trebui sa lucreze mana in mana cu preotul si sa conduca pe om/pacient la Hristos. Ori lucrul acesta eu una inca nu am intalnit. Inca nu am gasit un cabinet psihologic care sa arate ca o mica capela.. Am gasit doar cabinete care au canapele si pe pereti mesaje de genul "fii pozitiv'! "Puterea este in tine". "cunoaste-te pe tine insuti"..
Ori acestea sunt foarte departe de smerenie, jertfa, dragoste..

[ioan67]

În prealabil postat de Jennyy

Psihologul are intr-adevar capacitatea de a aduce o oarecare mangaiere dar iertarea ce aduce dupa sine pacea si chiar prietenia cu boala, o aduce DOAR duhovnicul. Duhovnicul asa cum frumos spunea parintele Rafail Noica, este un telefon. Prin el, vorbim cu HRISTOS Cel care sta la capatul celalat al firului.

Insa, eu cred ca psihologul ar trebui sa lucreze mana in mana cu preotul si sa conduca pe om/pacient la Hristos. Ori lucrul acesta eu una inca nu am intalnit. Inca nu am gasit un cabinet psihologic care sa arate ca o mica capela.. Am gasit doar cabinete care au canapele si pe pereti mesaje de genul "fii pozitiv'! "Puterea este in tine". "cunoaste-te pe tine insuti"..
Ori acestea sunt foarte departe de smerenie, jertfa, dragoste..

Eu sunt de acord cu ce spuneti.
Si sa stiti ca sunt cabinete unde un crestin se poate simti ca acasa. Adica este intampinat de sfintii din icoane, de o Biblie pusa la indemana, de o mica biblioteca duhovniceasca etc.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Sunt mai sănătos ca oricînd.
Toate cele bune!

Nu ma refer acum, ci atunci.
Dar cred ca intelesesei..

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Eu sunt de acord cu ce spuneti.
Si sa stiti ca sunt cabinete unde un crestin se poate simti ca acasa. Adica este intampinat de sfintii din icoane, de o Biblie pusa la indemana, de o mica biblioteca duhovniceasca etc.

Nu cred ca era vorba de decor nene.
Preotului i-ar prinde bine ceva pregatire in materie de psihologie.
Iar psihologului ceva (mai multa) duhovnicie.

Un preot bun, face psihologul inutil.
Un psiholog oricat de bun, nu va putea niciodata inlocui preotul.

[ioan67]

În prealabil postat de Jennyy

Din experienta proprie:

Psihologul, imi spune. Doamna, boala dar si medicamentul se afla in mintea d.vstra. Trebuie sa ganditi pozitiv. Trebuie sa va concentrati si sa spuneti in gand, eu sant bine..eu sant bine..
Eu ii raspund: Doamna, eu nu pot gandi pozitiv pentru ca Raiul se castiga nu cu ganduri pozitive ci cu jertfa. Eu nu doresc sa ma fac bine decat daca voia Lui Dumnezeu este sa ma fac bine. Caci ce folos aduce un trup sanatos cu un sufletul bolnav? Hristos a primit Crucea nu a "pasat-o" cu ganduri pozitive.

Încerc să notez câteva gânduri în marginea postării dvs., cu rugăciune ca Bunul Dumnezeu să fie aproape...
Primul gând este ca eu să nu ating, cumva, prin vreo nedelicateţe relaţia dvs. cu psihologul. Neştiind ce fel de legătură aveţi şi dacă ea mai continuă sau a fost întreruptă, sper doar că tot ce scriu e în afara experienţei dvs. cu psihologul.
De ce aşa?
Pentru că o experienţă de consiliere sau psihoterapie este, pentru mine, ca un ou în care creşte puiul sau ca o mămică gravidă...:) Se cuvine să ne apropiem cu infinită delicateţe de ou sau de mămică, atunci când în acel "înlăuntru" gestează viaţa, noua viaţă...:)
Dealtfel, chiar puiul îşi doreşte asta, deoarece el are nevoie de ocrotire deplină, de protecţie, pentru a creşte şi a se dezvolta.
În concluzie, prin ce voi comenta, caut să nu aduc nici o atingere procesului care se desfăşoară acolo, în relaţie, sau procesului care, poate, s-a încheiat deja.

*
M-aş bucura să folosiţi în viitor o regulă importantă pentru o eventuală relaţie terapeutică: faceţi şi desfaceţi toate ale relaţiei înlăuntrul ei, nicidecum în afară. Dacă aveţi o nelămurire legată de proces, spuneţi asta psihologului! Nu altora... Dacă aveţi un motiv întemeiat să întrerupeţi relaţia sau să o modificaţi în vreun fel, iarăşi zic: discutaţi asta cu psihologul.
Multe din întâmplările care se petrec în cabinet, în relaţia de întrajutorare dintre doi oameni, reprezintă tocmai terapia de care avem nevoie. Adică, în relaţia cu un psi reluăm, de fapt, alte relaţii cu persoane semnificative din viaţa noastră (părinţi, colegi, fraţi etc.) şi avem prilejul să reînvăţăm anumite moduri de a gândi, simţi şi acţiona, în folosul nostru şi al semenilor.
E înţelept, aşadar, să fim oneşti şi deschişi cu psihologul căruia îi cerem, nu-i aşa, să ne ajute. Dacă avem ceva de spus, indiferent cât de neplăcut ne-ar părea că este, o spunem cum se cuvine, într-un fel sau altul şi aşteptăm să vedem cum răspunde consilierul nostru la asta. Căutăm, deci, să ne folosim cât mai mult de relaţia în care suntem parte prezentă, fără ascunzişuri sau "desconspirări" în afară, pentru a nu scădea intimitatea necesară unui travaliu de bună calitate.

Câteva cuvinte despre gândirea pozitivă în postarea următoare.

[crincrin]

În prealabil postat de ioan67

Eu sunt de acord cu ce spuneti.
Si sa stiti ca sunt cabinete unde un crestin se poate simti ca acasa. Adica este intampinat de sfintii din icoane, de o Biblie pusa la indemana, de o mica biblioteca duhovniceasca etc.

Si eu sunt de acord cu Ioan67.
Adica sufletul se simte acasa in biserica, nu in cabinetul psihologului! In biserica el este intampinat de Hristos, de Preacurata Sa Maica, de sfinti, acolo se linisteste cu harul lui Dumnezeu, e bucuros de efectul tamaduitor al Sfintele Taine savarsite de catre preot asupra lui, tot acolo este hranit, odihnit, mantuit etc. In biserica, prin preot!

Imitatiile omenesti sunt de evitat!

[stefan florin]

În prealabil postat de ioan67

Amin!
Uite, acum poţi să mă ajuţi chiar tu!..:)
Pune o întrebare sau împărtăşeşte un gând al tău despre psihologie ca disciplină sau ca viaţă sufletească a omului.
Numai, te rog, să nu fie întrebări/cugetări prea "înalte", ci despre lucruri fireşti, de care avem parte fiecare în viaţa noastră. Sunt atâtea care ne alcătuiesc: gânduri, simţăminte, vreri, temeri, proiecte, relaţii, grupuri, însuşiri de personalitate, senzaţii, amintiri etc. etc. Psihologia cu asta se ocupă, cu viaţa omului concret aflat, ca subiectivitate unică, în relaţie cu semenii şi cu lumea/Creaţia întreagă.

cu mare placere! Personal am toata stima pentru psihologii care isi fac "meseria" cu responsabilitate. Am vazut ca pe acest topic, si nu numai, foarte multi forumisti pun la zid psihologul. Personal nu inteleg DE CE?! Psihologul nu inlocuieste (si nici nu poate, chiar daca ar vrea) preotul. Psihologul nu este un doctor al sufletului.El se ocupa cu studiul comportamentului uman, functiile si procesele mentale ca inteligenta, memoria, perceptia, precum si experientele interioare si subiective, etc. In aceste vremuri in care traim, psihologul este mai mult decat necesar.Poate sa faca bine omului, dar poate sa faca si mult rau. Depinde de psiholog. Dar acest lucru este valabil si pentru preot. Si el poate sa faca mult bine, dar poate sa faca si mult rau. Imaginati-va cat rau poate sa faca un preot care este vazut iesind beat dintr-o crâsmă sau dimineata de la tanti Maricica (persoana cu renumele de femeie de moravuri usoare). Cata sminteala. Totul depinde de persoana in cauza si ce face cu talantii pe care i-a primit.
ps: sa nu se inteleaga ca recomand ca omul sa merga la psiholog in loc de preot. Fiecare cu darul sau