De ce trebuie sa iertam

[iustin10]

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de raspuns.

Spuneti: "preotii au putere sa ierte si pe cei care nu iarta."
iar eu intrebasem: asta inseamna ca se anuleaza Cuvantul Domnului care spune ca celor ce nu iarta altora, nici Dumnezeu nu le iarta lor ?

Daca imi raspundeti :
"Da, anuleaza Cuvantul Domnului", atunci este logic insa nu se explica cum poate fi anulat Cuvantul Domnului care a spus ca lumea aceasta va trece dar Cuvantul Lui nu,

daca insa raspundeti "nu anuleaza", atunci nu mai este logic.

Multumesc!

Pai logic asa ar fi ,sa anuleze .Dar Dumnezeu e deasupra logicii,pentru ca mila Sa prin Hristos,e mai mare ca logica .

[AlinB]

În prealabil postat de Adrianna

deci este un motiv care ma intristeaza legat de faptul ca vindecarea prin credinta este atat de rara ca pare inexistenta (asta apropos si de topicul legat de credinta deschis de mine si unde iar am fost judecata pe nedrept). Ma doare sa vad cum oameni credinciosi minimizeaza faptul de a vindeca prin credinta, nu isi dau seama cate sacrificii animale, cate daune se fac naturii si chiar sanatatii unora pentru vindecarea altora. Ca la sanatate omul tot nu renunta. Daca nu o are prin credinta, o cauta pe alte cai, dar asta nu il impiedica sa vorbeasca cum ca vindecarea prin credinta nu este chiar atat de necesara. Si nu vad nici copiii avortati (si ma refer aici la avorturile spontane, multe cauzate de o boala materna sau de cauze inca necunoscute, nedecelabile prin mijloacele medicinii de astazi) pe care eu ii vad si trebuie sa ii disec pentru a intelege de ce au murit si pentru a da un sfat mamei pentru sarcinile urmatoare, pentru a evita o astfel de tragedie. Ei nu vad rugaciunile care se fac pentru a nu mai exista astfel de cazuri si durerea de a constata ca in continuare copiii nenascuti si nevinovati mor.

Doar mie mi se pare ca aud vocea unui ateu ce predica impotriva credintei?

Domnul Iisus avea multa mila si nu spunea nimanui: ei lasa ca iti face bine boala si necazul, ca te mai trezeste putin, i-a mai caieste-te si fa acolo si un canon pe masura si mai stiu eu ce. Nu! Domnul ii privea si avea mila de ei, asa scrie, avea mila, si ca atare ii vindeca si ii ajuta.

Ba uite ca au mai fost si cazuri in care i-a lasat in durerea lor (ceea ce nu inseamna ca nu se puteau intoarce daca isi veneau in fire): farisei, saduchei, tot felul de indivizi (or fi fost si individe) cu pretentii de eruditi si care chipurile dau cu viclenie lectii la altii cand ei nici nu stiu ABC -ul credintei, etc.

[AlinB]

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de raspuns.

Spuneti: "preotii au putere sa ierte si pe cei care nu iarta."
iar eu intrebasem: asta inseamna ca se anuleaza Cuvantul Domnului care spune ca celor ce nu iarta altora, nici Dumnezeu nu le iarta lor ?

Daca imi raspundeti :
"Da, anuleaza Cuvantul Domnului", atunci este logic insa nu se explica cum poate fi anulat Cuvantul Domnului care a spus ca lumea aceasta va trece dar Cuvantul Lui nu,

daca insa raspundeti "nu anuleaza", atunci nu mai este logic.

Multumesc!

Dupa o minte stramba in cele duhovnicesti si "logica" nu poate fi decat stramba.

Sigur ca li se poarte ierta la spovedanie, li se poate da dezlegare si fara pocainta autentica, si fara a acorda ei insusi iertare - un preot neglijent poate face asta si va da socoteala pentru asta.

Insa omul plecand de acolo fara a pune inceput bun prin pocainta, o ia de la capat cu aceleasi pacate, poate chiar in clipa cand a iesit de sub patrafir.

Tragand linie si facand socoteala, nu se alege cu nimic din spovedanie si dezlegarea de pacate, dar asta nu inseamna ca ea nu este utila sau functionala sau generatoare de cine stie ce alte contradictii teologice.

[Yasmina]

Daca Adriana spune ca este medic,sau unul in devenire,atunci topicul deschis de ea pt vindecarea in mod miraculos,face sens.
Adica subiectul in sine este indreptatit.

In rest,nelamuririle unui novice(posibil) si virulenta specifica.
Dar de altfel ma voi abtine pe viitor in a face speculatii!

[iustin10]

Cine nu iarta nici Dumnezeu nu il va ierta pe el
Dar cine se spovedeste si se caieste ,acela va incepe sa ierte.
Deci cainta nu contrazice iertarea. Ci e doar terapia care duce spre schimbarea omului,si inclusiv spre reinvatarea iertarii
Astfel,omul intra la pocainta dusman cu Dumnezeu ,caci nu stie sa ierte si nici Dumnezeu nu il va ierta pe el,si iese de la pocainta prieten cu Dumnezeu,caci e iertat de Acesta,si invata la randul sau sa ierte

[DragosP]

În prealabil postat de glykys

Este regretabil ca tocmai in aceasta zi mare de praznuire se duc asemenea discutii.

Este regretabil dar nu întâmplător.

Preotul e lasat sa lege si sa dezlege si PRIN EL sa se dea iertarea pacatelor de catre Dumnezeu. Cine doreste cu adevarat sa se informeze despre rolul preotului in scaunul de spovedanie sa citeasca rugaciunile pe care le spune preotul inainte de spovedanie!

Eu nu i-am spus acelaşi lucru soră? Dar ai cu cine să te înţelegi?

[Tomita]

În prealabil postat de Adrianna

Multumesc de raspuns.

Eu vorbesc din experienta, a mea si a altora. Din practica pot spune ca preotul nu isi da seama daca este cainta sau nu. Au fost unele pacate spovedite pentru ca asa scria in cartea de spovedanie, si nicidecum pentru ca eu le-as fi considerat pacate. Am primit mereu dezlegare de ele si permisiunea de a ma Impartasi. Era ca un ritual pe care il faceam pentru ca trebuia facut. Cainta am avut si am numai pentru ceea ce eu consider greseala, nici nu se poate altfel. Asta una la mana.

Doi la mana, daca preotul si-ar da seama intr-adevar de cainta omului prin harul primit, nu s-ar ajunge la situatia ca duhovnici din manastiri sa ii condamne pe unii duhovnici din parohii ca ar da dezlegare prea repede, si ca atare nu ar fi aparut povesti cu care sa te sperie ca poti ajunge in Iad cu preot cu tot pentru ca este preotul prea generos cu dezlegarile. Si nici nu s-ar ajunge la situatia in care om cu cainta adevarata pentru pacatele lui pe care le-a spovedit la duhovnicul din parohie sa fie apoi speriat de cel din manastire care ii spune ca, daca nu face un canon foarte aspru nu ca ala usor primit de la preotul parohial, nu i-ar fi iertate pacatele.

Si trei la mana, exista preot care in timpul studentiei spunea ca o sa aplice la sange canoanele, dar cand a ajuns preot a renuntat la idee gandind ca altfel nu ar mai veni aproape nimeni la el sa se spovedeasca.

Deci?...

Pe mine nu prea ma intereseaza cum se raporteaza diferiti preoti la canoane..ma intereseaza cum se raporteaza parintele la care ma spovedesc eu...pe care l-am ales.
Am marturisit si eu un pacat care regretam ca l-a suparat pe Dumnezeu dar eu l-as fi facut din nou. La un numar de ani ulterior am ajuns sa-mi para rau ca l-am facut. Deci nu am avut cu adevarat cainta la Sf Spovedanie dar am avut ulterior. Inima mea nu a fost sincera...bine ca am avut canon sa nu ma impartasesc. Dar am luat si eu Sf Impartasanie cand eram mai tanara fara sa fiu vrednica.
Nici sa dejnadajduiesti nu e bine.
Important mi se pare sa ma straduiesc sa nu gresesc si sa am intentii bune si nici un parinte duhovnic, oricat de indulgent ar fi el, nu ma poate indeparta de Dumnezeu...pentru ca El stie ce e in inima mea.
Dar nici o indepartare de parintele duhovnic nu este o solutie atunci cand simti ca nu te ajuta...rolul si “puterea” lui o stie Dumnezeu.

[Ekaterina]

În prealabil postat de Mihailc

Se spune că virtuţiile se verifică unele pe altele, iar cu disponibilitatea de a ierta poţi să-ţi măsori smerenia şi dacă o ai cu adevărat. Roada cea mai importantă a iertării e pacea, care, spune Sfântul Ioan Sinaitul, este de patru ori mai mare decât dreptatea. În aritmologia antică, patru este numărul universalităţii, a întinderii cosmice dar şi a unităţii în diversitate, a armoniei celor diferite şi chiar opuse. În Evanghelie, Zaheu spune că întoarce împătrit paguba celor pe care i-a nedreptăţit, ca să se împace cu ei. Iertarea face posibilă transfigurarea dreptăţii (raţiune) în iubire (simţire înţelegătoare), sau a legii rigide în har dinamic şi eliberator.

Frumoasa sinteza pe aceasta tema. Aduc o completare in sustinerea celor expuse, intarindu-le prin cuvantul Parintelui Efrem Filotheitul: Iertarea nu cere efort si greutate. E nevoie doar de smerenie. Vom primi iertarea nenumaratelor noastre pacate daca ii dam si noi iertare fratelui nostru...Cum va sterge Dumnezeu toate volumele in care sunt scrise pacatele noastre, cand noi nu vrem sa stergem nici macar o pagina din greselile fratelui nostru? E nevoie de lupta impotriva tinerii de minte a raului, impotriva dusmaniei si a razbunarii.

[Adrianna]

Zaheu intoarce impatrit paguba, intr-adevar este obligatorie despagubirea pentru a obtine iertarea la evrei, se despagubeste cel pagubit, este sensul dat de evrei (cel putin cei de azi) la "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte". Zaheu insa este mai generos, da de patru ori mai mult, asta arata masura caintei lui pentru raul facut.

Din ceea ce vad, unii imi raspundeti prin acele invataturi date de Domnul existente si la evrei, adica Dumnezeu da iertare pentru cainta omului si pentru iertarea pe care si omul o da altora, iar altii imi raspundeti ca preotul poate sa ierte chiar si in absenta caintei si iertarii fata de altii, dar o face din neglijenta si va raspunde pentru asta pentru ca iertarea lui ar fi nefolositoare, insa aici vad pareri impartite, pentru altii nu este nefolositoare, ci cu timpul il va invata pe om sa ierte si sa se caiasca.

Deci nu m-ati lamurit ce anume iarta preotul daca omul este iertat direct de Dumnezeu pentru cainta lui si pentru faptul de a fi iertat altora, iar in absenta caintei si iertarii altora, iertarea preotului este oricum nefolositoare dupa unii. Ati ocolit raspunsul la prima parte.

Si mai este si intrebarea: cum anume poate preotul sa tina pacatele? Si daca intre timp omul moare, ramane cu pacatele tinute chiar daca el a iertat tuturor si s-a cait de pacatele sale inaintea mortii?

Multumesc de raspuns!

[AlinB]

Pocainta are o masura pe care nu oricine o poate atinge usor.

Pocainta autentica si profunda - exemplu, Zaheu care din unul din cei mai bogati oameni se pare ca a ajuns sarac lipit e greu de atins.

Preotul este un ajutor in acest sens, il ajuta pe om sa dobandeasca mai repede iertarea pentru a se face vas al harului - insa depinde ce face mai departe omul cu acest ajutor.

Deci cu o cainta moderata si de relativ scurta durata + marturisire, omul poate primi prin preot o iertare totala si profunda care fara preot ar fi venit poate dupa multi ani de zile.

Daca iertarea primita este cu spor pentru har sau il foloseste pentru a face loc la alte pacate, ramane la alegerea lui..