Ce intelegeti dumneavoastra prin desfranare?

[philalex]

ce reprezinta desfranarea?...opusul desfranarii este infranarea....de aici sensul mai larg...cuprinde tot ce e neplacut Domnului....opinia mea...

[lore86]

În prealabil postat de windorin

Multumesc. Stiu, lucruri asemanatoare am intalnit si eu, aceleasi fiind si concluziile mele.
Nu as judeca vreodata o femeie care ar pleca de langa un asemenea om, poate chiar m'as bucura pentru ea.

Raman insa cam blocat in cuvantul Mantuitorului, care zice "afara de pricina de desfranare..."
Pana acum, pot indruma spre varianta "iau copiii si plec, fara sa divortez, pentru binele lor... gandeste'te ce vrei sa faci".
Acest lucru nu inseamna divort, cat timp femeia nu se recasatoreste, ci se ocupa de copii, asteptand venirea in fire a sotului.

Eu nu am vb de divort, am spus doar sa plece. A introduce actiunea de divort inseamna a inchis definitiv o usa, pe cand a-l parasi inseamna ca inca mai are o usa care poate fi deschisa.

Si eu sunt de parerea ca ptr unitatea famililei trebuie sa lupti cu orice pret. Si muulte sunt incercarile familiei in ziua de azi. Dar uneori, cand situatia intre soti devine incordanta, o despartire temporara face minuni. ii face sa realizeze pe amandoi cat valoreaza celalalt si ce inseamna viata departe de el/ea.

si chiar in cazul despartirii, militez ptr cresterea de una singura a copiilor. atunci cand femeia se recasatoreste, ea trebuie sa se imparta intre copii si sot, de multe ori ptr a-l multumi pe el, sacrificandu-i pe ei. Ca mama, nu as accepta ca nimeni sa intervina intre mine si copii mei. Cat vreme sunt copii nostri, luptam impreuna ptr ei, in crestem impreuna. In teresul lor primeaza. dar cand copii nu sun decat a unuia dintre soti, atunci celalalt nu mai este motivat sa creasca si sa se sacrifice ptr copii celuilalt.(in general vb, exceptii probabil exista).

În prealabil postat de AGabriela

Mi se pare cam nedrept sa judecam femeia aceea care are parte de un asemenea "tratament" si totusi, daca divorteaza, sa fie condamnata la singuratate. Si in plus, Hristos cred ca a vorbit de cazurile in care sotii sa se comporte catusi de putini civilizat unii cu altii, nu asa. Sau El s-o fi referit si la astfel de cazuri?
Stiu ca judecata oamenilor nu este ca cea a lui Dumnezeu, dar tot imi doresc sa aflu cat mai multe pareri si la intrebarea: se poate/credeti ca violenta se incadreaza in randul desfranarii?

Învăţăturile Domnului nu condamnă pe nimeni. Ne lasă toată libertatea să le împlinim, dacă vrem. Noi ne asumăm sau nu unicitatea căsătoriei. Dacă suntem slabi duhovniceşte, căutând o împlinire la nivel sufletesc-trupesc, singurătatea ne va fi, probabil, chinuitoare.
Biserica s-a arătat îngăduitoare cu slăbiciunile noastre şi, prin pogărământ, admite până la a treia căsătorie, numind desfrânare abia ceea ce depăşeşte acest număr.
Totuşi, a doua şi a treia căsătorie nu mai sunt taine decât dacă unul dintre miri n-a mai fost căsătorit.

[AGabriela]

Dar chiar daca este o despartire temporara, sotul promite ca se schimba; femeia se intoarce rugandu-se la Dumnezeu sa fie bine si... nu este...si asta nu o data ci de mai multe ori. In cazul in care sunt copii am spus foarte clar ca si eu pledez ca mama sa-si dedice viata cresterii copiilor. Dar daca nu exista copii si femeia este totusi tanara? (scuze ca am repetat intrebarea dar vreau sa fie clar ce ma intereseaza)

[iosif]

Draga Gabriela,

Desfranarea se refera la patimi ale trupului. Violenta are de-a face cu mania, o manie care are diferite cauze: fie determinata de slabiciunea mintii provocate de consumul de alcool, fie experiente traumatizante ale copilariei, fie o mandrie exagerata care constata ca poftele nu ii sunt implinite.

Divortul este o solutie, insa este ultima solutie. In primul rand omul e dator sa afle care este voia lui Dumnezeu in acest caz. De aceea se angajeaza intr-un proces de rugaciune si incepe sa se spovedeasca mai des! RELATIA CU DUHOVNICUL ESTE ESENTIALA IN ACEST CAZ, pentru ca Dumnezeu ii poate oferi acest raspuns prin gura duhovnicului, datorita smereniei celui care se spovedeste!!!

Sa nu ignoram aceasta mare taina! Aici multe raspunsuri se primesc...iar apoi depinde de fiecare in parte sa implineasca voia lui Dumnezeu aratata prin duhovnic.

E usor sa judeci de afara....sunt oameni care au fost salvati de rabdarea unui dintre soti. Si le-au multumit o viata intreaga!

Sunt insa si cazuri in care divortul este singura solutie!

Exista duhovnic! Iar cel ce voieste sa rezolve lucrurile dupa Voia lui Dumnezeu sa se incredinteze intr-o DEASA Spovedaniei duhovnicului sau, la care sa mearga dupa ce in prealabil s-a rugat indelung ca Dumnezeu sa-i arate o cale!

Doamne, binecuvinteaza toate casniciile cu pacea Ta!

[AGabriela]

Pe forum nu cred ca judecam, ci doar discutam anumite situatii care ne intereseaza. Cand am spus o viata duhovniceasca m-am referit si la cele duhovnicesti: rugaciune, spovedanie etc. Dar spovedania inseamna marturisirea pacatelor, nu ca duhovnicul iti spune ce sa faci. Decizia, in orice situatie, cred ca apartine celor ce trec prin astfel de situatii.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de iosif

Draga Gabriela,

Desfranarea se refera la patimi ale trupului. Violenta are de-a face cu mania, o manie care are diferite cauze: fie determinata de slabiciunea mintii provocate de consumul de alcool, fie experiente traumatizante ale copilariei, fie o mandrie exagerata care constata ca poftele nu ii sunt implinite.

Divortul este o solutie, insa este ultima solutie. In primul rand omul e dator sa afle care este voia lui Dumnezeu in acest caz. De aceea se angajeaza intr-un proces de rugaciune si incepe sa se spovedeasca mai des! RELATIA CU DUHOVNICUL ESTE ESENTIALA IN ACEST CAZ, pentru ca Dumnezeu ii poate oferi acest raspuns prin gura duhovnicului, datorita smereniei celui care se spovedeste!!!

Sa nu ignoram aceasta mare taina! Aici multe raspunsuri se primesc...iar apoi depinde de fiecare in parte sa implineasca voia lui Dumnezeu aratata prin duhovnic.

E usor sa judeci de afara....sunt oameni care au fost salvati de rabdarea unui dintre soti. Si le-au multumit o viata intreaga!

Sunt insa si cazuri in care divortul este singura solutie!

Exista duhovnic! Iar cel ce voieste sa rezolve lucrurile dupa Voia lui Dumnezeu sa se incredinteze intr-o DEASA Spovedaniei duhovnicului sau, la care sa mearga dupa ce in prealabil s-a rugat indelung ca Dumnezeu sa-i arate o cale!

Doamne, binecuvinteaza toate casniciile cu pacea Ta!

1. O femeie, cu sau fara copii , chinuita si agresata de barbat citiva ani la rind , nemairabdind ,doreste sa ia o hotarire (o alta hotarire decit cea initiala) in privinta casniciei ei .
Pt. aceasta cerceteaza 2 duhovnici , amindoi calugari imbunatatiti si vestiti pt. starea lor .
Unul o sfatuieste sa nu se divorteze in ruptul capului, deoarece violenta domestica nu este motiv de divort canonic si nici scripturistic, ci lumesc !
Celalalt ascultind povestile si marturisirea femeii , incuvinteaza sa divorteze !

Dupa cine sa faca ascultare ?


2. O femeie gravida , aflata in luna a III-a de sarcina, afla in urma unui control medical amanuntit ca este bolnava de inima si ca ducerea sarcinii la termen ii va agrava starea, putind ca f. repede dupa nastere sa moara .
Medicii o sfatuiesc sa avorteze urgent , sarcina ii pune in pericol viata !
Ce trebuie sa faca ? sa nu faca pacatul pruncuciderii indiferent ce se va intimpla cu ea , punindu-si toata nadejdea in Dumnezeu !
Sau sa avorteze degraba socotind ca o femeie vie nu va abandona nuiciodata un sot iubitor prin moarte absurda si ca va putea sa dea apoi nastere la mai multi prunci , ulterior vindecarii, sau daca nu, poate apela linistita la o mama-surogat, adica mama-purtatoare sau chiar sa infieze citi copii vrea ?
Asadar, ce cale apuca !?

Dvs., oricare dintre useri , ce sfaturi le dati ascestora ???

[Raoul]

În prealabil postat de lore86

Binenteles ca se poate. De aceea exista casatoria a doua, care in Biserica noastra nu se aplica doar vaduvilor, ci si divortatilor.

Moral ti-am zis ca sunt deacord,dar cum e cu punctul de vedere al lui Hristos? Ca Biserica nu dezleaga o casatorie decat in anumite conditii,enumerate si aici. Daca ea pleaca de langa sot (desi el fiind o bestie),se considera dezlegata de catre acea casatorie? De exemplu in caz de adulter cum se savarseste dezlegarea? E deajuns o spovedanie si atat? Cine da binecuvantare unei persoane pt. a doua casatorie? Cum stau lucrurile? Chiar m-ar interesa sa stiu aceste aspecte.
Cum a mai zis cineva: numai preot sa nu fi in astfel de situatii.

În prealabil postat de zaharia_2009

2. O femeie gravida , aflata in luna a III-a de sarcina, afla in urma unui control medical amanuntit ca este bolnava de inima si ca ducerea sarcinii la termen ii va agrava starea, putind ca f. repede dupa nastere sa moara .
Medicii o sfatuiesc sa avorteze urgent , sarcina ii pune in pericol viata !
Ce trebuie sa faca ? sa nu faca pacatul pruncuciderii indiferent ce se va intimpla cu ea , punindu-si toata nadejdea in Dumnezeu !
Sau sa avorteze degraba socotind ca o femeie vie nu va abandona nuiciodata un sot iubitor prin moarte absurda si ca va putea sa dea apoi nastere la mai multi prunci , ulterior vindecarii, sau daca nu, poate apela linistita la o mama-surogat, adica mama-purtatoare sau chiar sa infieze citi copii vrea ?
Asadar, ce cale apuca !?

Dvs., oricare dintre useri , ce sfaturi le dati ascestora ???

Depinde de credinta acelei persoane! Dumnezeu a inviat si oameni din morti,oare nu va putea ajuta o femeie sa nasca?

În prealabil postat de zaharia_2009

1. O femeie, cu sau fara copii , chinuita si agresata de barbat citiva ani la rind , nemairabdind ,doreste sa ia o hotarire (o alta hotarire decit cea initiala) in privinta casniciei ei .
Pt. aceasta cerceteaza 2 duhovnici , amindoi calugari imbunatatiti si vestiti pt. starea lor .
Unul o sfatuieste sa nu se divorteze in ruptul capului, deoarece violenta domestica nu este motiv de divort canonic si nici scripturistic, ci lumesc !
Celalalt ascultind povestile si marturisirea femeii , incuvinteaza sa divorteze !

Dupa cine sa faca ascultare ?


2. O femeie gravida , aflata in luna a III-a de sarcina, afla in urma unui control medical amanuntit ca este bolnava de inima si ca ducerea sarcinii la termen ii va agrava starea, putind ca f. repede dupa nastere sa moara .
Medicii o sfatuiesc sa avorteze urgent , sarcina ii pune in pericol viata !
Ce trebuie sa faca ? sa nu faca pacatul pruncuciderii indiferent ce se va intimpla cu ea , punindu-si toata nadejdea in Dumnezeu !
Sau sa avorteze degraba socotind ca o femeie vie nu va abandona nuiciodata un sot iubitor prin moarte absurda si ca va putea sa dea apoi nastere la mai multi prunci , ulterior vindecarii, sau daca nu, poate apela linistita la o mama-surogat, adica mama-purtatoare sau chiar sa infieze citi copii vrea ?
Asadar, ce cale apuca !?

Dvs., oricare dintre useri , ce sfaturi le dati ascestora ???

Fiecare isi asuma in final responsabilitatea pentru deciziile pe care le ia.

Daca cei doi soti sunt buni crestini, nu se ajunge la violenta netolerabila in familie. Dar daca unul dintre ei sau chiar amandoi sunt mai putin credinciosi, atunci necuratul lucreaza din plin. Mai inainte de a lua o decizie, trebuie sa ne asiguram ca i-am cerut si lui Dumnezeu parerea si am facut rugaciuni pentru iertarea pacatelor noastre si ale celor care ne-au gresit.

Decizia se poate lua acordand prioritate trupului sau sufletului.

1. Un duhovnic vazator cu duhul care vede ca, oricat va suferi sotia, nu-si va mantui sotul prin rugaciunile ei o sfatuieste sa-l lase, in timp ce altul care stie canoanele o sfatuieste sa stea langa el. Evident, sunt de parere sa cerceteze mai multi duhovnici iscusiti pentru a lua o hotarare inteleapta.

Exista multe situatii cand, in urma rugaciunilor, Dumnezeu ii mai intelepteste si-i mai smereste pe soti si-i ajuta sa-l pretuiasca pe partenerul de viata.

2. La fel stau lucrurile si cu nasterea pruncilor si cu bolile. Sfantul Nectarie a facut multe minuni in cazuri din astea. Incercarile de aceste fel ne pot oteli credinta. Dumnezeu nu-i ramane dator unei mame care se jertfeste pentru copilul ei nenascut. O dovedesc mai multe minuni ale sfintilor.

[zaharia_2009]

Am uitat un lucru esential sa precizez.
Un lucru pe care ortodocsii pretentiosi obisnuiesc sa il adauge scrupulos , mai mereu cind iau spre elogiu postura si rostul duhovnicului in viata crestinului.

Sa revenim si sa incercati sa raspundeti :

prin gura carui duhovnic credeti ca vorbeste Dumnezeu ? in primul exemplu dat. Ca sa stim pe care il ascultam !
Asta pt. a evita echivocul si a fi mai clari in optiune.

Al doilea exemplu este similar ca importanta si urmari cu primul si de aceea l-am alaturat.