Loose ties

[Mihai36]

Intradevar Dumnezeu nu are trup fizic -vizibil cum avem noi acum. Asta nu inseamna a este mort daca nu are trup ci este intro forma a existentei care nu necesita trup desigur cu excepria cazului in care isi ia (sau face) trup ca sa ne devina noua vizibil fie intrupat fie aparut in revelatie.
Omului de rind i se pare ca cineva fara trup are o valoare mai miica decit cineva cu trup si de aceea la dorinta lor de a vedea nevazutul li s-a raspuns ca "Cine vede pe Dumnezeu moare".
Desigur ca si acele realitati nevazute si destul ce complexe pot fi asemuite-simbolizate in diferite feluri cu diferite infatisari fie materiale fie trupesti: car de fioc, flacari, ramuri de finic, pomul vietii, izvorul apei vietii, doi fii unsi, cele 4 fiinte , cei 7 ochi ,scaunul de domnie ,Miel, tronurile, puterile, instantele, duhurile ,etc fie alteori ca natura, ca stelele si universurile cuprinzind toate fiintele ca o forma suplimentara de manifestare a energiei lui Dumnezeu transformata partial in energie creata.
Aceste realitati nevazute pot fi teoretizate suplimentar aducindu-se si alte elemente mai detaliate totusi ele ne ramin invizibile pina in momentul cind primimi diferite daruri de cunoastere prin care putemi vedea si intelege treptat adevarata complexitate.
deasemenea si intruparile fizice ale lui Dumnezeu sint asemuite prin diferite comparatii si termeni :Fiul Omului, cineva ca Fiul Omului, Sluga lui Dumnezeu.

[GLAdoS]

În prealabil postat de Mihai36

Omului de rind i se pare ca cineva fara trup are o valoare mai miica decit cineva cu trup si de aceea la dorinta lor de a vedea nevazutul li s-a raspuns ca "Cine vede pe Dumnezeu moare".

Asta o fi vreo conditie suplimentara cum ca trebuie sa fii mort ca sa il vezi?

În prealabil postat de GLAdoS

Bun, bun, dar Dumnezeu, nu poate sa faca cumva ca totusi sa-l vedem in forma divina?

„Duh este Dumnezeu”, aşa zice Hristos. Prin urmare nu are o formă. O formă înseamnă nişte limite, or Dumnezeu este nelimitat. De aceea nu poate fi văzut sau perceput cu simţurile, care nu pot percepe decât ce este limitat.

Pentru a-L percepe pe Dumnezeu trebuie un organ special, de aceeaşi natură cu El; iar acest „organ” este duhul omului.

Cei care au dorit să-L vadă pe Dumnezeu au înţeles că lumea formelor, lumea celor create reprezintă o piedică pentru vederea duhovnicească şi atunci s-au desprins de ea, căutând să ducă o viaţă cât mai simplă şi mai retrasă, care să le permită să se roage şi, rugându-se, să-L cunoască pe Dumnezeu.

[richard_d]

Nu trebuie sa faci altceva decat sa ridici privirea inspre Soare.

[miles to truth]

În prealabil postat de richard_d

Nu trebuie sa faci altceva decat sa ridici privirea inspre Soare.

:)) si ce ar trebui sa vada? pe Dumnezeu facandu-i cu mana?

Glados tu ce imagine ai despre Dumnezeu? ca poate tu te astepti sa vezi un batran cu barba alba si cu paru in mana stand pe un norisor...lucru care nu o sa se intample niciodata :) oare chiar trebuie sa va vedeti face to face ca sa stii ca exista?

[richard_d]

În prealabil postat de miles to truth

:)) si ce ar trebui sa vada? pe Dumnezeu facandu-i cu mana?

Glados tu ce imagine ai despre Dumnezeu? ca poate tu te astepti sa vezi un batran cu barba alba si cu paru in mana stand pe un norisor...lucru care nu o sa se intample niciodata :) oare chiar trebuie sa va vedeti face to face ca sa stii ca exista?

Unii coboara cu privirea inapoi pe pamant, altii raman si se uita pana orbesc.

[GLAdoS]

În prealabil postat de richard_d

Unii coboara cu privirea inapoi pe pamant, altii raman si se uita pana orbesc.

Din care categorie faci tu parte richard?

În prealabil postat de richard_d

Unii coboara cu privirea inapoi pe pamant, altii raman si se uita pana orbesc.

Motto: ,,Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin." (Apostolul Pavel in I Corinteni, capitolul 13).

,,Oamenii fug, cât pot mai mult, de fiorul cunoasterii, a unei cunoasteri de ei însisi în relatie cu Dumnezeu, în relatie cu binele si raul. Cu un cuvânt, fug pâna la moarte de orice cunoastere existentiala. Astfel, ceea ce nu cunosc ei li se pare ca nu exista de fapt si dorm vremea vietii pamântesti, pe urechea aceea. Situatia se schimba brusc în momentul mortii. Toate lucrurile pe care trebuiau sa le cunoasca în vremea vietii, dar au fugit de ele sau le-au tagaduit, napadesc peste ei cu o evidenta de neînlaturat. In vremea vietii pamântesti cunoasterea ramâne la libertatea omului: daca voia sa cunoasca, putea cunoaste, nu voia sa cunoasca, ramânea în necunostinta.Indata dupa moarte însa, libertatea aceasta se suspenda si sufletul cunoaste fara sa vrea, ceea ce s-a ferit sa faca pe când era în trup.

Cunoasterea are doua momente mari: momentul mortii, când sufletul se dezleaga de necunostinta si momentul învierii, când se dezleaga si trupul de necredinta. Caci necredinta îsi are obârsia mai mult din convietuirea sufletului cu trupul. Ori si el trebuie sa întovaraseasca si constiinta si credinta. Moartea dezleaga sufletul de trup si astfel sufletul ajunge la cunostinta spiritualitatii si a nemuririi sale; învierea dezleaga trupul desavârsit de moarte si de necredinta. Moartea si învierea împlinesc, în privinta constiintei si a izbavirii de rau ceea ce nu pot împlini nici cele mai impresionante nevointe ale sfinteniei. Pâna ce nu trecem prin portile acestea, cunostinta noastra e numai frântura." (Parintele Arsenie Boca)

[dobrin7m]

În prealabil postat de GLAdoS

As dori sa discutam despre "neputinta" de a-l vedea pe Dumnezeu.
Cineva a spus ca nu putem vedea forma divina a acestuia (noi fiind pacatosi sau asa ceva). Bun, bun, dar Dumnezeu, nu poate sa faca cumva ca totusi sa-l vedem in forma divina?

.

Dumnezeu a facut absolut tot ce trebuia ca noi sa Il vedem si sa ne bucuram de El pentru ca este corect, drept si iubitor.
Insa noi, (majoritatea) nu facem nimic pentru al putea vedea.
Asadar vina este a noastra in exclusivitate. Noi suntem rai, carcotasi, vicleni, dusmanosi, egoisti si neiubitori.

[AlinB]

În prealabil postat de GLAdoS

As dori sa discutam despre "neputinta" de a-l vedea pe Dumnezeu.
Cineva a spus ca nu putem vedea forma divina a acestuia (noi fiind pacatosi sau asa ceva). Bun, bun, dar Dumnezeu, nu poate sa faca cumva ca totusi sa-l vedem in forma divina?

Rugam sa evitati forumulari precum:
"Daca nu crezi, nu il poti vedea" (ca nu vorbim de Mos Craciun);
"Daca il cauti il vei gasi";
"Nu suntem demni sa il vedem"
si alte asemenea formulari care sa eludeze mai mult sau mai putin intrebarea...

Sigur ca se poate in masura in care omul poate, fiind in definitv o oarece "nepotrivire" intre esenta divina si caracterul creat al omului, problema este ca iti trebuie pentru asta simturi ascutite duhovniceste, cum ajungi acolo stii si tu, daca vrei cale alternativa nu exista.

E ca si cand ai cere sa-ti sugereze cineva cum poti sa vezi o bacterie cu ochiul liber, sugestii de genul "foloseste un microscop" nefiind acceptate.