post/ copii

[Anna]

În prealabil postat de sophia

eu cand citesc ce spune lumea aici pe aceasta tema, mai ales ca toti cei care rapsund au copii, ma umfla plansul.

Ei Sophia, nu pune la suflet ce spune lumea aici. Dumnezeu e mare si nu cred ca a facut omul pt post, ci postul pt om.
Sophia, eu ma gandesc la tine si la sotul tau ca la batraneii aceia din basme care nu au copii si isi simt casa goala. Apoi ei hotarasc sa adopte prima fiinta care le iese in cale si de acolo se dezvolta o adevarata poveste. Ai incercat sa recitesti basmele alea? Poate identificarea cu ei te va mai usura. (sper sa nu te simti jignita, dar asa mi-am amintit eu de acele personaje si mie mi-s tare dragi acele personaje)
Oricum, stie Dumnezeu durerea ta, Dumnezeu nu e rau ca oamenii. Cred ca si tu simti asta, asculta ce simti, El vorbeste fiecarui suflet dar noi facem atata zgomot unii catre altii ca nu-L mai auzim. Inchide-ti urechile la zgomotul omului si Il vei auzi.

Draga mea...cauta sa vezi in cartile sfinte ,(indreptere pt.viata de familie)ce viata trebuie sa duca sotul si sotia...

Vezi cat poti face,...vezi ce vrei sa faci si apoi cere binecuvantare de la preot pt.realizarea ta ca femeie( sa porti in pantece"minunea lumii",adica copilasul sfant si dulce...)

sunt mama ...si pot sa-ti spun ca se deosebesc copiii crescuti sub binecuvantarea divina fata de ceilalti...

sotul si sotia trebuiesc bine instituiti,ei avand responsabilitati si-nainte de sarcina si-n timpul sarcinii si dupa...

vezi sunt trei capitole mari...
eu nu intru in amanunte ...de teama discutiilor interminabile dupa acest forum...

vrei sa-ti lasi un "testament"de baza pe lumea asta?(copilul)
fa-o...este la-ndemana voastra ca parinti

nu fii nerabdatoare...ia exemplul Sfintei Ana(mama Maicii Domnului),este exemplul cel mai bun...

rabdare surioara...si rugaciune multa(citeste acatistul Sfintei Ana)

nu te speria , nu este greu..."dai vointa ,iei putere"...

M-ca Domnului sa fie cu tine,

Amin

[blueyesa82]

:) multumesc 1111111 :)

nu te speria...mult poate Maica Domnului...
ti-o spun din multa mea experienta...
nimic nu-i sta-n cale...decat NECREDINTA omului impietrit la inima si suflet
Indrazneste si "bate-I"Domnului la usa sa...El sta gata sa-ti deschida...

Cete de ingeri sa va calauzeasca in lumea asta,

Amin

[blueyesa82]

sa dea Dumnezeu, desi eu nu-s asa de curajoasa din fire....cum am specificat in primul meu mesaj aici , mi-e cam frica sa am copii pt ca ma tot stresez cu ziua de maine ce va fi, daca ii vom putea oferi toate cele necesare pe plan material o data cu varsta si nevoile copilului....si tot asteptam momentul potrivit cand pot spune asa cum am auzit si-n alte parti "luxul de a avea un copil" ...si poate ca as mai fi asteptat multi ani inainte ,dar sotul meu (el isi doreste de multa vreme un copil) a incercat zi de zi sa ma convinga ca Dumnezeu are grija de copii si ca ar fi momentul....apoi bunica mea mi-a zis ca fiecare copil vine cu "mamaliga lui" si uite asa usor usor amandoi mi-au facut sa realizez ca nu e totul asa de negru si greu cum credeam eu si acum eu sunt cea care nu mai are rabdare :)

stiu ca Maica Domnului asculta si implineste rugaciunile noastre dar cand crede ea de cuviinta , eu foarte aproape de suflet o simt pe Sf. Parascheva (de cate ori merg la ea simt acelasi lucru ca si cand as merge la bunica sau mama mea, o simt din familie...si de cate ori ies de la ea parca mi se iau toate grijile si gandurile pesimiste cu mana....)

iti multumesc 11111111 pentru incurajari si multumesc tuturor pentru cuvintele voastre frumoase . sunt foarte bucuroasa ca am gasit oameni cu care pot discuta despre ceea ce ma doare si va multumesc pentru asta ! o zi buna in continuare va urez!

[Anna]

Un lucru...sa stii ca daca in mod subconstient esti stresata de a avea copii (in subconstient esti ingrijorata) e posibil ca asta sa influenteze conecptia in mod negativ. Deci ai grija sa elimini grijile si stresu.

În prealabil postat de blueyesa82

sa dea Dumnezeu, desi eu nu-s asa de curajoasa din fire....cum am specificat in primul meu mesaj aici , mi-e cam frica sa am copii pt ca ma tot stresez cu ziua de maine ce va fi, daca ii vom putea oferi toate cele necesare pe plan material o data cu varsta si nevoile copilului....si tot asteptam momentul potrivit cand pot spune asa cum am auzit si-n alte parti "luxul de a avea un copil" ...si poate ca as mai fi asteptat multi ani inainte ,dar sotul meu (el isi doreste de multa vreme un copil) a incercat zi de zi sa ma convinga ca Dumnezeu are grija de copii si ca ar fi momentul....apoi bunica mea mi-a zis ca fiecare copil vine cu "mamaliga lui" si uite asa usor usor amandoi mi-au facut sa realizez ca nu e totul asa de negru si greu cum credeam eu si acum eu sunt cea care nu mai are rabdare :)

stiu ca Maica Domnului asculta si implineste rugaciunile noastre dar cand crede ea de cuviinta , eu foarte aproape de suflet o simt pe Sf. Parascheva (de cate ori merg la ea simt acelasi lucru ca si cand as merge la bunica sau mama mea, o simt din familie...si de cate ori ies de la ea parca mi se iau toate grijile si gandurile pesimiste cu mana....)

iti multumesc 11111111 pentru incurajari si multumesc tuturor pentru cuvintele voastre frumoase . sunt foarte bucuroasa ca am gasit oameni cu care pot discuta despre ceea ce ma doare si va multumesc pentru asta ! o zi buna in continuare va urez!

Sufletel scump si drag,
nu te-ngrijii de ziua de maine,asta-i treaba Domnului.
Pe tine sa te preocupe ca trecutul sa fie iertat si prezentul sub ascultarea divina.
Grija pt.viitorul copilului este si ia tot o unealta a "diplomatului"
Poti oferii copilului sa zicem de toate: bani,functii etc...
dar daca destinul hotareste sa moara intr-un accident?
la ce ti-au folosit banii?
ramai cu banii,iar copilul se duce...unde?
sunt destul de matura si-ti vorbesc din propria mea experienta...nu intru in amanunte(stii de ce,am zis-o mai devreme :) 0
in iunie, a fost la tv, dat un caz cu doi tineri atacati de urs...au scapat cu viata!
cine crezi ca i-a salvat la cota 2000?
altii poate o sa raspunda,oamenii...
dar eu mai fac o completare...

D-zeu lucreaza prin oameni,
dar si diavolul...
noi trebuie sa vacem diferenta...

Doamne ajuta!
Amin

[lore86]

În prealabil postat de blueyesa82

sa dea Dumnezeu, desi eu nu-s asa de curajoasa din fire....cum am specificat in primul meu mesaj aici , mi-e cam frica sa am copii pt ca ma tot stresez cu ziua de maine ce va fi, daca ii vom putea oferi toate cele necesare pe plan material o data cu varsta si nevoile copilului....si tot asteptam momentul potrivit cand pot spune asa cum am auzit si-n alte parti "luxul de a avea un copil" ...si poate ca as mai fi asteptat multi ani inainte ,dar sotul meu (el isi doreste de multa vreme un copil) a incercat zi de zi sa ma convinga ca Dumnezeu are grija de copii si ca ar fi momentul....apoi bunica mea mi-a zis ca fiecare copil vine cu "mamaliga lui" si uite asa usor usor amandoi mi-au facut sa realizez ca nu e totul asa de negru si greu cum credeam eu si acum eu sunt cea care nu mai are rabdare :)

vreau sa-ti spun povestea unui om caruia i-a lipsit o doaga :)

m-am casatorit acu(apropape) 7 ani, la o vreme cand nu aveam nici liceul terminat.
dupa trei ani jumate a venit fetita mea. a fost bucurie generala in familie.la 2 luni dupa ea am ramas iar insarcinata. mama cand a auzit s-a schimbat la fata. dupa nasterea baietelului , la alte cateva luni am ramas iar insarcinata. de data asta mama s-anecajit tare mult. asa a venit si al treilea.
situatia materiala:am schimbat vreo 8 locuinte(in 7 ani), am trait dintr-unsg salariu(eu eram la scoala). dar niciodata copiilor nu le-a lipsit nimic:haine au primit din toate partile, iar bani ptr mancare aveam intotdeauna. dupa nasterea celui de-al treilea Dumnezeu si-a revarsat din plin mila:am primit si o locuinta prin anl(chirie modica), m-am angajat si eu.
iar acum trag linia:3 copiii frumosi, o casa, o masina, 2 servicii bune.

dar sincer iti zic, daca as fi sta sa ma gandesc la toate astea de la inceput sigur nu as fi ajuns aici. de ce?simplu:de frica
dar ptr ca m-am lasat in grija Domnului totul a mers struna.

asa ca:nadejde! Dumnezeu nu ii lasa de izbeliste pe copiii sai, chiar daca le mai trimite greutati...:)

[Fani71]

În prealabil postat de lore86

vreau sa-ti spun povestea unui om caruia i-a lipsit o doaga :)

m-am casatorit acu(apropape) 7 ani, la o vreme cand nu aveam nici liceul terminat.
dupa trei ani jumate a venit fetita mea. a fost bucurie generala in familie.la 2 luni dupa ea am ramas iar insarcinata. mama cand a auzit s-a schimbat la fata. dupa nasterea baietelului , la alte cateva luni am ramas iar insarcinata. de data asta mama s-anecajit tare mult. asa a venit si al treilea.
situatia materiala:am schimbat vreo 8 locuinte(in 7 ani), am trait dintr-unsg salariu(eu eram la scoala). dar niciodata copiilor nu le-a lipsit nimic:haine au primit din toate partile, iar bani ptr mancare aveam intotdeauna. dupa nasterea celui de-al treilea Dumnezeu si-a revarsat din plin mila:am primit si o locuinta prin anl(chirie modica), m-am angajat si eu.
iar acum trag linia:3 copiii frumosi, o casa, o masina, 2 servicii bune.

dar sincer iti zic, daca as fi sta sa ma gandesc la toate astea de la inceput sigur nu as fi ajuns aici. de ce?simplu:de frica
dar ptr ca m-am lasat in grija Domnului totul a mers struna.

asa ca:nadejde! Dumnezeu nu ii lasa de izbeliste pe copiii sai, chiar daca le mai trimite greutati...:)

In Belgia exista un proverb: Un copil se naste cu o paine sub brat.

Felicitari, Lore, povestea ta m-a impresionat. Trebuie curaj si credinta ca sa te casatoresti asa de devreme si sa treci prin atatea greutati cu bine.
Sa va dea Dumnezeu si de aici inainte curaj, bucurie si intelegere - si copii sanatosi si care sa va aduca bucurii.

[costel]

Cred ca de multe ori il punem pe un loc secundar pe Dumnezeu. Daca Moise a lovit cu toiagul in stanca si din ea a izvorat apa, oare nu va putea Dumnezeu sa faca dintr-un pantece neroditor unul roditor? Sigur ca se poate. Numai ca omul trebuie sa I se daruiasca. Noi ne daruim cu jumatati de masura. Adica ne oprim de la mancaruri, dar nu si de la anumite fapte si cuvinte care nu ar trebui sa fie prezente in post. Nu spun sa tineti tot postul, minunat ar fi, spun sa tineti cat puteti, dar sa va daruiti lui Dumnezeu intru totul in acele zile. Si veti vedea ca nu veti ramane fara daruri din partea Sa.