Reverenda

[costel]

Daca la tine preotii au ajuns la o bentita alba, pe aici sunt multi care au ajuns sa adauge peste ea un element care nu apartine preotilor ci monahilor - imi scapa acum termenul, insa, este acel vesmant cu maneci largi, imprumutat si de multi psalti.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de costel

S-a invocat adesea ca daca preotul ar renunta la reverenda ar putea patrunde mai usor in diverse medii si ar avea mai multa usurinta in a deschide altora pofta dupa cele spirituale. Imi aduc aminte ca in viata sfantului Paisie Aghioritul s-a tratat aceasta tema: daca este bine sau nu ca preotul sa renunte la reverenda. Parintele, ca raspuns a decojit un maslin. Dupa o vreme maslinul s-a uscat. Din ce am inteles, ar reiesi ca fara reverenda preotul e un om lipsit de viata. Oare totul sta in reverenda?

Am avut colegi la teologie multi preoti absolventi de seminar insuflati de un duh de modernizare cabotin. Ei militau pt. mai multe drepturi acordate preotilor,asa ca si cum tagma preotilor ar fi asemanatoare cu a dogarilor ori a negustorilor sau poate a cismarilor. Erau absolut de acord cu infiintarea sindicatului preotilor si doreau drepturi ca in vechea Elada unde in prezent preotii nu mai sunt obligati sa mai poarte rasa,barba,pot intra in cafenele sa bea o cafea si sa fumeze o tigara. De ce nu si la noi?
Mi-a aduc aminte de acelasi celebru parinte Paisie aghioritul care intr-una din carti spunea despre preoti : ,,... daca esti preot si vinezi o parohie buna,vrei un salariu bun, vrei sa mergi in concediu,vrei sa dai inainte mult cu familia si sa-ti trimiti copii la studii in strainatate, vrei sa-ti faci o casa mare si sa iesi intro zi la pensie ...atunci lasa patrafirul si pleaca pt. ca nu esti pt. preotie!"Preotia nu este decit jertfa !
Multi ajung preoti, uni pt. a se osindi ,altii pt. a se mintui si a si mintui si pe altii iar altii pt. a nu se mintui ei si ai impiedica si pe altii. Fiecare dintre preoti cauta in preotie altceva si doar extrem de putini isi pastreaza juramintul de la hirotonie.
Grav este pt. noi toti ca asa cum ne meritam conducatorii laici ne meritam si preotii si si intreaga ierarhie bisericeasca. Asa popor, asa preotime !

[windorin]

Viata crestinului este o lupta de zi cu zi. Iar preotul este "soldat" al armatei ce se strange in Biserica, spre a lupta cu puterile nevazute, cu duhul rautatii, al neiubirii si toate celelalte duhuri inrudite. Uniforma preotului este reverenda, iar lupta acestuia cu slabiciunile sale o va duce toata viata, peste tot.

Oare, intr'o lupta, soldatul isi arunca uniforma? Nu, ci si'o pastreaza spre a fi identificat de toti ceilalti, spre a nu fi impuscat de ai sai, etc. Tot asa si preotul. Nici el nu'si arunca reverenda dupa ce termina slujba, caci dupa slujba, abia incepe lupta, odata cu iesirea din Biserica. Este nevoie ca toti crestinii de rand sa'si vada preotul in reverenda, la piata ori pe strada, ca aducere aminte ca nu sunt din lumea aceasta, ci se lupta cu toate dependentele de aici.

[sophia]

@Windorin

Cred ca este putin exagerat asta cu lupta la preoti si comparatia cu soldatii.
Mai intai ca acum m-ai bagat in ceata, ca nu mai stiu acum la ce spuneti voi reverenda. Eu credeam ca va referiti la imbracamintea preotului de pe strada, din afara slujbei, acea mantie lunga, inchisa la culoare.
Imbracamintea oficiala a preotului este insa cea din biserica, diferita in functie de slujbe.
Da, unele categorii sociale au o uniforma, care este semnul lor distinctiv. Dar eu spun ca semnificatia si originea este diferita.
La soldat, bucatar, brutar, marinar, medic etc. uniforma are ami multe rosturi si cel mai larg este acela de protectie si usurare a activitatii/vietii lui. Nici unul din acestia n-ar putea purta haine civile la lucru pentru ca s-ar murdari, ar fi incurcat in miscari, etc. Uniforma de lucru este si mai usor de intretinut, se curata mai usor.
In fiecare domeniu exista o croiala, o culoare, accesorii, materiale specifice. Unii (militarii, politistii) au tinuta specifica anotimpului si mediului in care actioneaza.
In aceste cazuri primeaza rostul practic. ca pot fi si vazuti, diferentiati in acest mod este adevarat, dar cam fara importanta si uneori chiar nedorit (ii vede cel care nu trebuie cand nu trebuie, de aceea unii politisti mai umbla si in civil, iar militarii se mai si camufleaza).
Singura problema este la femeile care practica aceste profesii, pentru ca lor nu li se potriveste cu o alta menire a lor...aceea de mama. E cam greu sa fii insarcinata, sau sa alaptezi/sa porti copil in brate cand esti imbracat in uniforma, mai ales cea militara. In general femeile au alt corp.
Imi amintesc pe vremea cand faceau studentele arnata, ce chinuiala era pe ele sa imbrace uniforma (peste formele lor rotunde).
Ulterior a si devenit insemn al profesiei, fie ca se duc in lupta sau nu.
Iar bucatarul, medicul, in lume nu poarta uniforma. Militarul o poarta tot timpul. Este singurul care isi pastreaza mereu la vedere profesia.

Exista si profesii unde uniforma nu are de a face nici cu protectia, nici cu usurarea activitatii/vietii (as spune ca o ingreuiaza chiar), ci au o traditie istorica, respectiv religioasa. Ma refer la avocati si preoti.
Acum daca la preoti o mai inteleg, la avocati nu mai vad sensul in ziua de azi, dar le da un iz f. istoric.
Nici avocatii/judecatorii nu poarta uniforma pe strada.
Preotii da.
In cadrul profesiei, la preoti uniforma are si o semnificatie, mai toate partile ei isi au rolul in cadrul activitatii preotului.
Revenind la ideea lui Windorin:
Daca reverenda este tinuta de strada a preotului, ma gandesc in ce masura este ea semnul luptei preotului.
N-am inteles cu cine sa lupte preotul pe strada si daca este vorba de lupta lui personala cu ispitele, sau lupta pentru credinciosi (de a le atrage respectul asupra lui si a alunga raul).
Din punctul de vedere al credinciosului eu spun ca nu reverenda, nu vesmintele trebuie sa arate preotul, ci felul lui si ceea ce face.
Ca trebuie sa aibe un semn distinctiv este mai mult pentru apararea lui, a profesiei si indepartarea de ceilalti " oh, sa-i acordam respect, este preot". Dar eu mi-as dori tocmai sa nu se indeparteze de noi, sa nu ne provoace teama, ci sa ne fie prieten, ocrotitor, pentru copii si tineri chiar tata/bunic.
Acolo unde ispita si lupta este mare pentru preot, adica acasa la el, nu poarta nici o uniforma, nici o protectie.

[Marius22]

Sunt preoti si preoti. Pentru unii, reverenda este "grea" si preotia "usoara". Pentru acestia reverenda nu e nimic altceva decat uniforma de serviciu. Dupa slujbe, fiind greu de purtat, renunta cu usurinta la ea.

Pentru altii, reverenda e "usoara" si preotia este "grea". Ei nu renunta cu usurinta la reverenda deoarece nu pierd din vedere caracterul revelator al acesteia: reaminteste permanent preotului, lucrarea pentru pentru care a fost chemat, iar celorlalti oameni, descopera prezenta in mijlocul lor a "omului lui Dumnezeu".

De aceea, in majoritatea cazurilor, modul in care un preot isi asuma reverenda, spune multe si despre cum isi asuma acesta preotia.

[windorin]

În prealabil postat de sophia

Windorin. Cred ca este putin exagerat asta cu lupta la preoti si comparatia cu soldatii. Mai intai ca acum m-ai bagat in ceata, ca nu mai stiu acum la ce spuneti voi reverenda. Eu credeam ca va referiti la imbracamintea preotului de pe strada, din afara slujbei, acea mantie lunga, inchisa la culoare.

Revenind la ideea lui Windorin: Daca reverenda este tinuta de strada a preotului, ma gandesc in ce masura este ea semnul luptei preotului.
N-am inteles cu cine sa lupte preotul pe strada si daca este vorba de lupta lui personala cu ispitele, sau lupta pentru credinciosi (de a le atrage respectul asupra lui si a alunga raul). Din punctul de vedere al credinciosului eu spun ca nu reverenda, nu vesmintele trebuie sa arate preotul, ci felul lui si ceea ce face.

Da, reverenda este acea haina neagra si lunga. La aceea ma refeream.
Odata hirotonit, preotul nu mai are voie sa isi dea jos reverenda, decat in cazuri exceptionale (spitalizare, etc).

Viata crestina este lupta, iar crestinul este soldat. Aceasta este o viziune foarte intalnita in cartile Bisericii, drept pentru care imi place mult sa o am in minte. Incepand cu Sfanta Scriptura, in special cu Apostolul Pavel, si terminand cu toate cartile Parintilor, lupta si atletul crestin apar neincetat.

Cum ajuta un preot cu reverenda?

Gandesc la un caz concret. Merg prin centru, ma iau gandurile de desfranare, imi arunc privirea si vad un om in negru, este preot, caci are reverenda, acela isi tine privirea in jos, iar chipui ii este senin. Ma rusinez de mine, de slabiciunea mea, si ma ridic din caderea pe ganduri. Zic: "Slava tie, Doamne, pentru intalnirea cu acest preot."

Un alt caz. Un om deznadajduit, plecat de acasa din pricina certurilor, isi taraste pasii pe trotuarul grabit de pasii celorlalti. La un moment dat, el vede un om in negru. Este un preot, caci are reverenda. "Asta cum o vedea problema mea? Ce solutie mi'o da, ca doar e de la Biserica?" Merge langa el si ii spune: "Parinte, vreau sa ma omor." Apoi, parintele se opreste si se retrage din drum, alaturi de acel om. Impreuna incep sa vorbeasca, sa povesteasca necazul. In cele din urma, omul cel suparat va merge cu parintele la Biserica, spre a se spevedi.

Daca preotul nu poarta reverenda, nimeni nu stie ca el este preot. Iar multi ar avea mare nevoie sa stie asta.

În prealabil postat de Marius22

Sunt preoti si preoti. Pentru unii reverenda este "grea" si preotia "usoara". Pentru altii reverenda e "usoara" si preotia este "grea". De aceea, in majoritatea cazurilor, modul in care un preot isi asuma reverenda, spune multe si despre cum isi asuma acesta preotia.

Frumos spus, Marius. "In majoritatea cazurilor, modul in care un preot isi asuma reverenda, spune multe si despre cum isi asuma acesta preotia."

[zaharia_2009]

În prealabil postat de costel

S-a invocat adesea ca daca preotul ar renunta la reverenda ar putea patrunde mai usor in diverse medii si ar avea mai multa usurinta in a deschide altora pofta dupa cele spirituale. Imi aduc aminte ca in viata sfantului Paisie Aghioritul s-a tratat aceasta tema: daca este bine sau nu ca preotul sa renunte la reverenda. Parintele, ca raspuns a decojit un maslin. Dupa o vreme maslinul s-a uscat. Din ce am inteles, ar reiesi ca fara reverenda preotul e un om lipsit de viata. Oare totul sta in reverenda?

Oare tocmai parintele Paisie incerca sa ne plaseze o minciuna simandicoasa, adica bine disimulata sau doar ne inselam noi ?
Va rog sa raspundeti cind preotul este preot : cind este in biserica si in general la serviciul sau ori este si infara bisericii tot preot ?
De asemenea : pina cind un preot este preot , pina la virsta pensionarii ori si dupa aceea ?
Si iarasi , cind si cum este un preot, preot... numai in parohia sa sau si in Spania, Italia, Germania ... ?
Sau sintetizind , preotia este conditionata de timp si spatiu ? Si daca da , unde este postulata aceasta parare ?
Am pus aceaste intrebari stiind ca reverenda este semnul exterior al jugului pe care de buna voie l-a luat preotul. Ce este un preot fara reverenda in timpul lui liber ? Un simplu om care poate fi primit, tratat si inteles de mica societate in care se invirte , dupa bunul plac al acesteia . Un simplu om care poate fi respectat sau nu ca oricare alt membru al sociatatii.
Incercati sa priviti critic si celelalte categorii profesionale care au costum specific de activitate si ce mai sunt ele despuiate de insemnele onoarei, autoritatii si buneicvinte publice si apoi intelegeti ca cu atit mai mult un preot, care depaseste cu mult ceea ce se cheama ,,categorie socioprofesionala" !!!

Dar ca sa nu ajungem ca in povestea cu rabinul, unde toti aveau dreptatea lor , este bine sa citim la sfintii bisericii si sa cautam a-i crede si sa procedam asa cum ne invata ei !

NB : faceti-va obicei din a lectura cu folos Sf. si de Dumnezeu inspiratele Canoane ale Bisericii Ortodoxe , ca dupa acestea vom fi judecati de Hristos . Citind cite putin din ele in fiecare zi , vom ajunge , cu timpul, sa stim (mai trebuie sa si putem... ASTA NE INVATA DUHOVNICUL !) sa ne lucram mintuirea !