Inchinarea lucrurilor - puterea semnului Sfintei Cruci !

[camy_d]

În prealabil postat de NECTARIE

Închinarea lucrurilor este o mângâiere uitată de creştinii din ziua de astăzi, dar şi o armă deosebit de puternică împotriva diavolului. Lupta diavolului spre a-l surpa pe om şi a-l înşela este una neîncetată şi nemicşorată. Cu cât creştinul se apăra mai puţin, cu atât diavolul caştigă o tot mai mare putere asupra lui şi asupra lumii din jurul lui.

Din ce în ce mai puţini creştini apelează astăzi la această practică a închinării lucrurilor. Mai sunt încă mulţi creştini care zilnic ard tămâie sau smirnă şi îşi tămâiază casa, care aprind lumânarea la rugăciunea de seară, care iau Anafură şi Aghiasmă dimineaţa şi care fac Sfeştanie în casă, de câteva ori pe an. Cu toate acestea, într-o oarecare măsură, ceva lipseşte din viaţa noastră de zi cu zi, şi anume: închinarea lucrurilor.
Biserica a subliniat mereu puterea sfinţitoare a Sfintei Crucii. Este lucru de folos a o purta la gât şi a o privi cu multă mulţumire, însă şi mai de folos este a închina cu semnul ei preaputernic orice lucru care ne cade în mâini, de la mâncare şi până la obiectele cele mari.

Nu chiar orice, am citit la intrare în mănăstirea de la Buşteni că cine închină pe pământ sau alte locuri unde calcă oamenii este afurisit.

Semnul crucii facut cu credinta pe mancare este de mare folos. Am citit despre un sfant condamnat la moarte prin otravire. Paganii il supravegheau cu atentie ca nu cumva sa-si faca semnul crucii pe cupa cu otrava.

Atunci sfantul a intrebat din care parte a cupei sa bea: de sus, de jos, de la dreapta sau de la stanga. Si isi atingea usor buzele de marginile cupei, astfel incat paganii n-au observat ca el a facut semnul crucii cu buzele. Apoi sfantul a baut otrava si, spre uimirea tuturor, nu i s-a intamplat nimic.

Atunci tiranul care a ordonat otravirea a crezut ca slujitorii l-au inselat si i-au dat altceva in loc de otrava. A gustat si el putin din ce mai ramasese si pe loc a murit.

[camy_d]

În prealabil postat de antoniap

Semnul crucii facut cu credinta pe mancare este de mare folos. Am citit despre un sfant condamnat la moarte prin otravire. Paganii il supravegheau cu atentie ca nu cumva sa-si faca semnul crucii pe cupa cu otrava.

Atunci sfantul a intrebat din care parte a cupei sa bea: de sus, de jos, de la dreapta sau de la stanga. Si isi atingea usor buzele de marginile cupei, astfel incat paganii n-au observat ca el a facut semnul crucii cu buzele. Apoi sfantul a baut otrava si, spre uimirea tuturor, nu i s-a intamplat nimic.

Atunci tiranul care a ordonat otravirea a crezut ca slujitorii l-au inselat si i-au dat altceva in loc de otrava. A gustat si el putin din ce mai ramasese si pe loc a murit.

Interesant.