"Ultima reformă" sau kickstartul cu "Duhul Sfânt"

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de Nietzsche

Ok. Hai ca sa lămurim odată discuția asta. Eu îmi iubesc doar familia, față de restul nu simt decât dispreț. Ceea ce simt și trăiesc nu are legătură cu creștinismul și nici nu ader la ideologia creștină. Nu ma mai numi păcătos pentru ca nu ma simt asa. E strict problema ta cum tu te vezi dar nu ma baga și pe mine pentru ca nu am treaba cu acestea viziune. E clar? Sper ca da.

Oricat ne opunem ,tu sau eu, ca nu doar de tine ziceam ci si de mine si ceilalti ,exact asta e singurul lucru care conteaza : cum prinzi avant din relatia cu ceilalti.

Tu esti liber sa dispretuiesti , sa nu fi de acord ca esti pacatos, sa iti iubesti doar familia.

Dar judecata finala la asta se va referi, nu ca tu ai crezut in unde electromagnetice si eu in Iisus si altul in altceva.

Ci la cum ti-ai reflectat cauttarile tale si cuceririrle tale in ceilalti.

Asa vom fi judecati, asta e de fapt Dumnezeu.

Si cei intelepti se considera pacatosi dinainte, ca sa nu pice pe mana celui ce va judeca dupa propriile reguli ale celui judecat.

Eu sincer ma consider asa, pentru ca nu sunt in stare sa fiu suficient de intelegator cu ceilalti, nu sunt in stare sa ajut pe nimeni, nu sunt in stare sa ma pun in locul celuilalt,sa ii arat toata puterea de care e capabil Hristos in viata noastra a tuturor, si cei credinciosi si cei necvredinciosi.

Deci sunt la fel de necredincios ca si tine si altii in ce il priveste pe Hristos ,pentru ca nu vorbele ne fac credinciosi, ci faptele

[iustin_dumitru]

Minunile sunt si fizice si interioare in jurul nostru.
Dar daca noi nu credem , nici ele nu se infaptuiesc.

Poti sa fii necredinciosul necredinciosilor, daca tu crezi ca fiul tau se va vindeca de o boala incurabila, pentru credinta ta , Dumnezxeu o va infaptui.

A crede nu e a crede in dogme predefinite, ci a lua lucruri care nu sunt si de care ai nevoie, ca si cum ar fi.

Si atunci vor deveni reale !!!

Aproape toate minunile din NT asta au subliniat, nu credinta intr-o dogma, ci credinta ca ceea ce ce ei cer chiar vor primi.

[Nietzsche]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Minunile sunt si fizice si interioare in jurul nostru.
Dar daca noi nu credem , nici ele nu se infaptuiesc.

Poti sa fii necredinciosul necredinciosilor, daca tu crezi ca fiul tau se va vindeca de o boala incurabila, pentru credinta ta , Dumnezxeu o va infaptui.

A crede nu e a crede in dogme predefinite, ci a lua lucruri care nu sunt si de care ai nevoie, ca si cum ar fi.

Si atunci vor deveni reale !!!

Aproape toate minunile din NT asta au subliniat, nu credinta intr-o dogma, ci credinta ca ceea ce ce ei cer chiar vor primi.

Sunt atâția și atâția crestini pe tiktok, utube, X, Facebook etc care si-au dorit din toată inima minuni, au sperat, s-au rugat și nu se întâmplă absolut nimic. Nimic!

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de Nietzsche

Sunt atâția și atâția crestini pe tiktok, utube, X, Facebook etc care si-au dorit din toată inima minuni, au sperat, s-au rugat și nu se întâmplă absolut nimic. Nimic!

Corect.
Dar sunt sute de mii de minuni povestite in istoria crestinismului .
ultimele de care cred sunt reale au fost secolul trecut.

Dar si daca ar fii una macar secolul nostru, problema ar fi daca cineva o crede.

Pentru ca acum ti se va reprosa ,stii ce?

De ce nu ai filmat-o ca sa credem toti si sa terminam odata cu incertitudinea asta

Minunile se recunosc printr-un singur lucru ca sunt adevarate si nu sunt minciuni : prin dragostea si credinta si sensul care la- adus minunea , celui care le-a primit. Asa se cunosc care sunt minuni si care probabil minciuni

[Nietzsche]

Știu cazuri de preoți care s-au rugat, au postit, pentru rude cu boli de cancer. Și rezultatul a fost mereu moartea.
Preot cu 2 copii, soția a descoperit cancer la plămâni. S-au rugat, au postit, pelerinaje, și la un moment dat la radiografie a ieșit ca a dispărut tumoarea. Fericire mare, bucurie, au anunțat toți vecinii, apropiații ca ce mare e Dumnezeu. Au făcut pomană cu mulți amărâți, le-au dat cadouri. La o săptămână doctorul i-a sunat și le-a spus ca e posibil sa fie o eroare cu radiografia. S-au dus si au făcut alta ca să reiasă ce de fapt s-a agravat tumoarea. La 3 săptămâni a murit.

Alt preot făcea pelerinaje in Athos. A făcut mulți bani din pelerinaje, făcuse o vila superbă in apropiere. Mașini de 40k euro toate bine și frumoase. Soția a început să dea semne de irascibilitate, in urma unui control tumoare pe creier. Repede cu ia in Athos, cam o lună. Își revenise, era joviala, ca l-a descoperit pe Dumnezeu, ce trăire ce viață, parca veniseră din Eden. După 2 săptămâni l-a înjunghiat in spate după o criza de nervi. A fost internată, si si-a cheltuit toată averea încercând sa o salveze. A pierdut tot si ea a murit.

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de Nietzsche

Știu cazuri de preoți care s-au rugat, au postit, pentru rude cu boli de cancer. Și rezultatul a fost mereu moartea.
Preot cu 2 copii, soția a descoperit cancer la plămâni. S-au rugat, au postit, pelerinaje, și la un moment dat la radiografie a ieșit ca a dispărut tumoarea. Fericire mare, bucurie, au anunțat toți vecinii, apropiații ca ce mare e Dumnezeu. Au făcut pomană cu mulți amărâți, le-au dat cadouri. La o săptămână doctorul i-a sunat și le-a spus ca e posibil sa fie o eroare cu radiografia. S-au dus si au făcut alta ca să reiasă ce de fapt s-a agravat tumoarea. La 3 săptămâni a murit.

Alt preot făcea pelerinaje in Athos. A făcut mulți bani din pelerinaje, făcuse o vila superbă in apropiere. Mașini de 40k euro toate bine și frumoase. Soția a început să dea semne de irascibilitate, in urma unui control tumoare pe creier. Repede cu ia in Athos, cam o lună. Își revenise, era joviala, ca l-a descoperit pe Dumnezeu, ce trăire ce viață, parca veniseră din Eden. După 2 săptămâni l-a înjunghiat in spate după o criza de nervi. A fost internată, si si-a cheltuit toată averea încercând sa o salveze. A pierdut tot si ea a murit.

Eu am pe cineva drag in ultima faza , pot sa ma rog pentru el, dar fiecare rugaciune care o zic imi vad egoismul si indoiala si ca nu pot simti durerea celuilalt orice as face.

De aceea nu ma astpt la nici o minune ,dar au fost persoane care s-au rugat zi si noapte pentru cei dragi si acestia au scapat cand nimeni nu le dadea vreo sansa.

Dumnezeu face minunile doar cand are sens pentru excursia spirituala a celui ce crede.

Cand eu stiu ca Dumnezeu trebuie sa o faca pentru ca ma rog zi si noapte ,atunci chiar o va face. Si daca nu o face exact pe aia, tot va face una mai buna.

Deci doar de noi depinde
Cel caldic el sa nu se astepte nici sa primeasca nici sa vada.

Dar cel fierbinte va face ca parintele acela in pustie care zicea muntelui "Hooo. treci la locul
tau, nu ti am zis sa pleci din loc, doar citeam din Evanghelie acel pasaj referitor la mutarea muntilor"

[CristianR]

Este adevărat că vindecările minunate de boli trupești, deși există, sunt rare, ele fiind excepția, și nu regula.

Dar bolile sufletului, cel cu care ne ducem în eternitate? Credeți, oare, că nu se întâmplă vindecări minunate? Cine se poate vindeca singur de invidie, răutate, ură, vorbire de rău, lăcomie, desfrânare, mândrie, mânie, lene, deznădejde... dispreț față de semeni?! Însă dacă mergi cu astfel de boli la spovedanie și, căindu-te cu adevărat, dorind să te îndrepți, le mărturisești – primești pe loc iertare și, totodată, vindecare. Este lucrarea harului, deci o minune.

Cu bolile sufletești care au devenit obișnuințe, adică patimi, trebuie insistat, trebuie repetat tratamentul, pentru că după ce te spovedești, iarăși le faci. Dar persistând, scapi de ele. Și poți ajunge ca în loc de ură să simți dragoste față de cineva, în loc de invidie, să-l admiri și prețuiești, în loc de leneș cum te știai, să te miri de hărnicia care te-a lovit, în loc de deznădejde să începi să speri ș.a.m.d.

Astea sunt transformări care vin în urma iertării lui Dumnezeu, pentru că există un raport clar între iertare și vindecare: prima o determină pe a doua. Chiar și tu, când ierți un om care ți-a greșit, te vindeci imediat, scapi de apăsarea de pe suflet; și îl vindeci și pe el, care simțea că te uiți urât la el, incapabil să-l mai iubești. Iertarea descătușează iubirea, iar aceasta dă viață, face minuni.

Este normal, deci, ca minunile care privesc sufletul să fie mult mai numeroase decât cele față de suferințele trupești, care, chiar dacă pot fi grele, sunt totuși trecătoare. Iar răbdarea lor poate să fie spre smerire și mântuire.

[Seraphim7]

CristianR, mă bucur că intervi activ pe acest subiect, și îți spun că simt o oarecare reținere să răspund la fel de virulent,ca de exemplu atunci când “mă cert” cu Iorest,unde este “full impact battle”.

Nu știu exact câți ani ne despart,dar ai un suflet mai “înțelept”,mai spiritual decât al meu, și aduci mereu acest tip de argumente.

Logic într-o astfel de “bătălie” câștigă sufletul în fața rațiunii.

Ideea este că eu acum sunt iar în faza de “descompunere” a Creștinismului,desigur în scopul studiului,nu într-o formă distructivă sau de negare.

Iar tu operezi strict pe baza spiritualității Ortodoxe!

Deci nu avem un teren comun,eu descompun,tu reconstruiești….

Am observat că și Iustin acum operează strict pe baza spiritualității ortodoxe.

Este bun însă acest exercițiu, fiindcă comparativ se poate vedea Ortodoxia in raport cu alte viziuni, tradiții,religii,etc.

Însă am mai spus-o și o repet, în Creștinism te-ai născut defect din fabrică!

Nu apuci bine sa vezi lumina zilei că deja trebuie sa te lepezi de Satana,prin botez,care ți se face forțat,unde altcineva se leapădă in locul tău!

Deci unde este “free will”(liber arbitru)aici?

Imediat ce creați mai mare,nici nu apuci să te bucuri de botez și de lepădarea de Satan, că imediat te trezești la interogatoriu,sub patrafir!

Și aceasta instituție a duhovniciei te urmărește toată viața, fiindcă n-ai voie sa faci nimic de capul tău,ci totul sub “îndrumarea” duhovnicului!

Toate acestea nu permit ABSOLUT nici măcar o singură dată liberul arbitru .

Te trezești aruncat direct in Creștinism, pus sub ascultare și monitorizat permanent!

Dacă faci ceva contrar acestora ești condamnat!

Deci aceasta ar fi sistemul creștin tradițional!

Adăugirile Noului Testament,și ale Bisericii prin Tradiție, după.

Voi folosi in continuare asemănările cu iudaism și Islam pentru a înțelege cum 3 religii care pretind ca cred în același Dumnezeu sunt totuși atât de diferite și cum paradoxal,Islamul seamă extrem demult cu Iudaismului, deși a apărut după Creștinism.

Atât în iudaism cat și în islamul omul se naște Neutru/Bun (Iudaism) sau chiar Pur(Islam).

Oare Adam nu este primul om și pentru ei,oare nu a transmis păcatele și lor prin căderea lui?

Ei bine,ei spun că nu, creștinii zic că da…

Botezul,la creștini știm cu toții,in bisericile tradiționale cu un scop,in cele neoprotestante in alt scop.

Practic la originea Botezul sau Mikvah a fost o practică a iudaismului recurentă pentru a te spăla de necurăție sau , folosită oridecâte ori era necesar.

Ideaa de păcat în iudaism nu era, decât încălcarea Legii,nu faptul că își aruncau ochii prea mult peste nevasta vecinului.

Desigur acest Mikvah era folosit și atunci când un ne-evreu trecea la Iudaism.

Imersia se facea in apă vie , totală.

Desigur unele secte evreiești, precum esenienii, și alții precum Ioan Botezătorul, Iisus și apostolii au adaptat acest obicei in scopuri mai purgative, și așa cum le vedem azi în creștinism.

Deasemenea și în Islam există aceste spălări ritualice parțiale și totale tot în aceleași scopuri precum cele din Iudaism.

Ele serveau nu doar pentru curățirea de păcate,ci aveau scop inclusiv igienic.

Spovedania și Duhovnicul, pilonul central al Ortodoxiei!

“Te iert și te dezleg”

Practic oricare păcate ai face prin spovedanie ești iertat și prin împărtășanie ești purificat și restabilit din nou la starea de har și unire cu Hristos!

Să vedem cum văd și tratează aceste aspecte ceilalți doi vecini de Revelație!

Practic în Iudaism tu ai făcut un Contract direct cu Dumnezeu și el cu tine.

PUNCT!

Mărturisirea Păcatelor în Iudaism se face DIRECT către DUMNEZEU!

Cu o singură excepție,de Yom Kippur, când o fac toți la comun, deasemenea tot către Dumnezeu!

Iar Pocăința sau Întoarcerea,este la ei extrem de specifică și concretă!

Adică nu-i ca la noi,am mers n-am spovedit și gata.

Evreul trebuie să parcurgă toți pașii, inclusiv repararea raului făcut.

Fiindcă altfel nu va fi iertat conform Legii,iar rabinul nu are autoritatea de a ierta sau dezlega păcate!

În Islam, dacă te apuci să îți mărturisești păcatele unui alt om,ai mai făcut un păcat!

La ei, Păcatul este strict afacera ta cu Allah, dacă nu te-a văzut nimeni făcând acel păcat, dacă n-ai deranjat pe nimeni,atunci taci, că rămâne strict între tine și El!

La noi dacă n-ai mărturisit ești PAPA!

Imamul la fel ca Rabinul sunt strict învățături ai Legii,nu consilierii tăi personali și cei care iau decizii în locul tău precum duhovnicii la noi!

Imamul îți va da strict sfaturi legale din Coran,mai degrabă un consilier juridic!

[cozia]

Citat:
În prealabil postat de Nietzsche Vezi mesajul
Știu cazuri de preoți care s-au rugat, au postit, pentru rude cu boli de cancer. Și rezultatul a fost mereu moartea.
Preot cu 2 copii, soția a descoperit cancer la plămâni. S-au rugat, au postit, pelerinaje, și la un moment dat la radiografie a ieșit ca a dispărut tumoarea. Fericire mare, bucurie, au anunțat toți vecinii, apropiații ca ce mare e Dumnezeu. Au făcut pomană cu mulți amărâți, le-au dat cadouri. La o săptămână doctorul i-a sunat și le-a spus ca e posibil sa fie o eroare cu radiografia. S-au dus si au făcut alta ca să reiasă ce de fapt s-a agravat tumoarea. La 3 săptămâni a murit.

Alt preot făcea pelerinaje in Athos. A făcut mulți bani din pelerinaje, făcuse o vila superbă in apropiere. Mașini de 40k euro toate bine și frumoase. Soția a început să dea semne de irascibilitate, in urma unui control tumoare pe creier. Repede cu ia in Athos, cam o lună. Își revenise, era joviala, ca l-a descoperit pe Dumnezeu, ce trăire ce viață, parca veniseră din Eden. După 2 săptămâni l-a înjunghiat in spate după o criza de nervi. A fost internată, si si-a cheltuit toată averea încercând sa o salveze. A pierdut tot si ea a murit.

În prealabil postat de iustin_dumitru

Eu am pe cineva drag in ultima faza , pot sa ma rog pentru el, dar fiecare rugaciune care o zic imi vad egoismul si indoiala si ca nu pot simti durerea celuilalt orice as face.

De aceea nu ma astpt la nici o minune ,dar au fost persoane care s-au rugat zi si noapte pentru cei dragi si acestia au scapat cand nimeni nu le dadea vreo sansa.

Dumnezeu face minunile doar cand are sens pentru excursia spirituala a celui ce crede.

Cand eu stiu ca Dumnezeu trebuie sa o faca pentru ca ma rog zi si noapte ,atunci chiar o va face. Si daca nu o face exact pe aia, tot va face una mai buna.

Deci doar de noi depinde
Cel caldic el sa nu se astepte nici sa primeasca nici sa vada.

Intre ceea ce povestești tu și mărturiile descrise de Nietzsche ale lui sunt cele cu care trăim zi de zi, în caz ca ai idee ceea ce se întâmplă în lumea reală din spitale și în anticamerele morții, clinicile paleative, ca niciodată, sute de oameni, cu multe cazuri TURBO…

Cauzele exploziei subite? Nimeni nu poate răspunde la provocarea asta.

Mai bine sa nu știi.

Eu am descoperit intr un final ca nu tot ce zboară se mănâncă și recomand și fraților mei sa se trezească la realitate.

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de cozia

[b]Citat:

Intre ceea ce povestești tu și mărturiile descrise de Nietzsche ale lui sunt cele cu care trăim zi de zi, în caz ca ai idee ceea ce se întâmplă în lumea reală din spitale și în anticamerele morții, clinicile paleative, ca niciodată, sute de oameni, cu multe cazuri TURBO…

Cauzele exploziei subite? Nimeni nu poate răspunde la provocarea asta.

Mai bine sa nu știi.

Eu am descoperit intr un final ca nu tot ce zboară se mănâncă și recomand și fraților mei sa se trezească la realitate.

Mai exact ce vrei sa zici?
Ca dincolo de ce zic eu e o realitate mai profunda sau ca explicatia e mai profunda?

Uite ,in cazul asta al meu chiar as vrea ca Dumenzeu sa ajute cumva persoana aceea , caci e ca si cum mi s-ar intampla mie, deci chiar cred in minuni , dar nu dupa cum mi-as dori eu, ci voia Ta sa se faca Doamne !