Detalii despre cum sa te rogi

[cozia]

În prealabil postat de iustin_dumitru

La ce anume te referi ca trebuie sa ne intoarcem la ce este scris.

Ce este SCRIS folosit intr-o conversatie la credinciosii ortodocsi( posibil si la altii) mereu va insemna ce este scris in Evanghelii. Nu exista nici o carte mai presus de Biblie, de Noul Testament al domnului nostru Iisus Hristos.
De reintors putem sa ne reintoarcem si sa citim exclusiv numai la Evanghelii plus literatura aferenta...Patristica, toate de o valoare inestimabila.

În prealabil postat de iustin_dumitru

Sunt de acord cu tine ca nu e musai sa avem har, dar fara har ce mai ramane? Doar vointa oarba ? Mintea insusi nu stie cum sa se roage, si nici macar de ar citit toata ziua, nu poti zice ca intra cu adevarat rugaciunea in ea.

Cand vorbim despre har, nu putem judeca/plasa harul/localiza in termeni rationali, faptul ca este sau nu este precum vrabia in 3D de pe gard care zboara intr-un spatiu definit si CONVENIT de noi oamenii, masurabil in metri, greutate, densitate, viteza, acceleratie, punct de APLICARE samd . Ne-am pierde vremea facand-o.
Inca ceva esential ce necesita o alta discutie.
VOINTA nu poate fi oarba. Vointa(ca putere) in om este o energie data de Dumnezeu care ne da o putere extraordinara de "navigatie" prin viata.

Noi oamenii pana nu vom reusi sa stapanim taina energiilor necreate, a IRATIONALULUI care sta la baza minunilor savarsite de Mantuitor nu vom putea intelege cum anume lucreaza si cum se MANIFESTA HARUL in viata noastra.

În prealabil postat de iustin_dumitru

Dar si cuvintele rugaciunii scrise sunt o calauza catre ce ar trebui sa se indrepte in cele din urma gandirea noastra si la ce fel de cereri ar trebui sa ajungem.

Da asa este, de acord cu tine.

[iustin_dumitru]

.

Cand vorbim despre har, nu putem judeca/plasa harul/localiza in termeni rationali, faptul ca este sau nu este precum vrabia in 3D de pe gard care zboara intr-un spatiu definit si CONVENIT de noi oamenii, masurabil in metri, greutate, densitate, viteza, acceleratie, punct de APLICARE samd . Ne-am pierde vremea facand-o.
.

Oare eu las impresia ca ar fi ceva (doar) rational , sau de ce ai tinut sa precizezi asta?
Harul cel mai mult plangi dupa el cand nu il mai simti.
Iar daca cumva e ceva folositor ince zicem sau facem, tot de la har vine.
Cea mai mica indreptare si linistire sufleteasca rar gasita, este tot prin har.

Inca ceva esential ce necesita o alta discutie.
VOINTA nu poate fi oarba. Vointa(ca putere) in om este o energie data de Dumnezeu care ne da o putere extraordinara de "navigatie" prin viata.
.

E clar ca harul lucreaza si cu contributia noastra, ca putem fi incapatanati si delasatori si atunci harul se stinge.
Dar e interesant de discutat rolul vointei.
La mine vointa singura nu prea functioneaza , ca imediat vine un gand care o deturneaza. Am nevoie ca ceva sa fie inteles si simtit interior, ca sa il pot face. Rugaciunea doar cu vointa ce ar insemna? Sa am vointa sa o spun? Dar partea spusa a rugaciunii este cea mai neinsemnata , daca nu patrunde in minte si inima.
Sa am vointa sa nu pacatuiesc? dar asta incet incet o fac si eu, insa nu prin vointa pura, ci prin vointa supusa mintii.
Sa am vointa sa merg la Biserica? Dar acolo as sta cu gandul pe pereti daca nu ma iau in serios cu problemele mele interioare.

Vointa e supusa harului zic eu, oricat ai vrea ,nu inseamna ca si primesti. Ea cred ca intervine de abia cand incepi sa deschizi ochii , si sa te impaci cu tine , vazand in toate voia lui Dumnezeu.

De aceea eu nu va inteleg cand accentuati vointa , daca nu spuneti si vointa catre ce. Caci a citi, a merge, a sta in picioare,a munci , sunt lucruri mai degraba de suprafata , care numai in acord cu o stare sufleteasca si o liniste interioara , e nevoie sa le trezesti cu vointa.

Noi oamenii pana nu vom reusi sa stapanim taina energiilor necreate, a IRATIONALULUI care sta la baza minunilor savarsite de Mantuitor nu vom putea intelege cum anume lucreaza si cum se MANIFESTA HARUL in viata noastra.

Irationalul de care vorbesti e bucrie si atat . Vad minunea si ma bucur ca un copil ,ca de povestile din copilarie. Dar harul il inteleg mai mult cand tre sa fac eu ceva , nu doar cand sunt in contemplatie

[cozia]

În prealabil postat de iustin_dumitru

.
Oare eu las impresia ca ar fi ceva (doar) rational , sau de ce ai tinut sa precizezi asta?
Harul cel mai mult plangi dupa el cand nu il mai simti.

Nu, stai calm, nici o legatura cu tine. Am reamintit doar fundamentul a ceea ce este Harul, aceasta energie care nu poate fi definita in termeni rationali, lumesti de zi cu zi, care nu raspunde la SISTEMUL METRIC de masurare si cercetare, atata tot.

Nici Hristos nu a intrat in detalii concrete, obiective ci a explicat Harul in termeni simpli subiectivi, duhovnicesti fara pretentii de intelegere concreta.

La fel si tu il definesti subiectiv, prin "simtire" fara sa ai ceva palpabil, lumesc.

În prealabil postat de iustin_dumitru

Irationalul de care vorbesti e bucrie si atat . Vad minunea si ma bucur ca un copil ,ca de povestile din copilarie. Dar harul il inteleg mai mult cand tre sa fac eu ceva , nu doar cand sunt in contemplatie

Tocmai ca irationalul nu este o simpla bucurie. Acest univers este cu mult mai mult, este o multime infinita, ca un ocean inexplicabil de posibilitati.

Iar minunile savarsite de Iisus in fata ucenicilor nu sunt povesti de adormit copiii. Aici te inseli, parerea mea. Dar din nou ai si tu dreptul la opinia ta.

Raportate la aceasta lume RATIONALA, da, sunt povesti nemuritoare, insa daca privim din irational asa cum ne-a recomandat Hristos sa facem, sa indraznim, ca El a biruit rationalul si sa accesam aceasta lume de posibilitati infinite atunci si noi vom putea sa inmultim painile si pestii si sa hranim 5000 de oameni asa cum a facut-o El sau sa transformam molecula apei in molecula de vin sau sa repari tesuturi necrozate, leprozate, chiar LIPSA in tesuturi noi si celule noi, sanatoase.

Toate astea Iisus ne-a demonstrat pe viu, clar in fata noastra ca este posibil. Totul in aparenta din ce ne invata Hristos este foarte simplu. "Faceti Voia lui Dumnezeu si restul ( nevoilor lumesti) vi se va adauga"

mai precis: "Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra"

Atentie!Cautati deci Imparatia lui DUmnezeu. Deci este un adevarat puzzle, mister, necesita un ajutor serios intelectual. Se cere un adevarat MASIV INTELECTUAL pentru a dezlega taina CAUTARII IMPARATIEI!! pentru ca mai tarziu sa reusim sa intram intr-i alta faza, format al evolutiei noastre duhovnicesti catre mantuire.
Eu unul asa inteleg.

Si mai mult, suntem asigurati ca toate ceste LUCRURI NI SE VOR DA PE DEASUPRA. Practic El ne asigura ca traiul in Paradis este posibil si aici fara sa parasim Pamantul.

Pentru asta trebuie doar accesat Irationalul.
Toate creierele planetei( masivul de gandire) ar trebui sa fie concentrate doar pe aceasta tranzitie si descuiere acestui mister dumnezeiesc.
Dar pentru asta trebuie sa terminam cu idioteniile si toate prostiile cu care pierdem timpul majoritatea dintre noi.

Este o Taina inchisa cu 10 lacate!...De secole Sfintii cauta Sa se lepede de cele lumesti prin grote, pesteri, pustii, colibe saracacioase, zavorati sau agatati pe stalpi, pe pietre, in conditiile cele mai austere posibil departe de tentatiile lumesti ale mamonei si a rationalului.

S-ar putea ca pe viitor IMITATORUL DE INTELIGENTA cum il numesc eu pe IA sa ne dea o mana de ajutor in ceea ce priveste accesul in Irationalul descris de Hristos pentru a ne usura viata prin schimbarea radicala a formatului in care traim si pentru a nu mai fi necesar sa : coasem, sa tesem, sa ne facem griji de ce vom manca, cu ce vom plati toate angaralele maine asa cum ne spune Hristos in Predica de pe Munte care mi se pare cea mai colosala revelatie/ marturisire a Domnului catre omenire.

Indrazniti, ca eu am invind Lumea, OM FIIND( atentie)
deci se poate sa ajungem in punctul descris la Invierea lui Lazar cand Marta sora lui Lazar, ii spune lui Iisus:

" Doamne stiu ca ORICE II CERI LUI DUMNEZEU, El va face"

sau mai precis:

"Marta I-a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar și ACUM, știu că ORICE vei cere de la Dumnezeu Îți va da Dumnezeu.”

...la fel,... una din cele mai zguduitoare mesaje evanghelice (scrise) pe care vom trebui sa o descifram in viitoare reformatare majora care se apropie si care ii va atinge pe toti.

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de cozia

Nici Hristos nu a intrat in detalii concrete, obiective ci a explicat Harul in termeni simpli subiectivi, duhovnicesti fara pretentii de intelegere concreta.

Tocmai ca irationalul nu este o simpla bucurie. Acest univers este cu mult mai mult, este o multime infinita, ca un ocean inexplicabil de posibilitati.

Iar minunile savarsite de Iisus in fata ucenicilor nu sunt povesti de adormit copiii. Aici te inseli, parerea mea. Dar din nou ai si tu dreptul la opinia ta.

Raportate la aceasta lume RATIONALA, da, sunt povesti nemuritoare, insa daca privim din irational asa cum ne-a recomandat Hristos sa facem, sa indraznim, ca El a biruit rationalul

Inteleg antiteza ta dintre rationalul vietii cotidiene si irationalul aratarii lui Dumnezeu ca om.
Gandim la fel dar in alti termeni. Mie Cuvantul lui Dumnezeu mi se pare cu adevarat "ratiunea", nu cea omeneasca. Toate pildele asocierile si intelepciunea Sa sunt pline de judecata si ratiune adevarata. dar si minunile si lucrurile inexplicabile , asa numitul 'irationa' pentru gandirea materialista , este de fapt tot o ratiune mai adanca, si anume ratiunea divina.

Cum opare nu putea sa il invieze pe Lazar Cel care a facut vioata la suflarea sa?
Si cum oare nu l-ar asculta vantuirile si marea cand le porunceste sa se potoloeasca, cel care a creat nu doar cele vazute cii si pe cele nevazute?

Deci lumea e de fapt irationala, si de aceea i se par si minunile irationale, tocmai pentru ca nu isi deschide gandirea si sufletul catre Adevar.

Ratiunea lui Dumnezeu nu e doar logica este si bucurie, si simtire, si lauda, si cunoastere nesfarsita si actiune, si viata.

[iustin_dumitru]

Cred ca am inceput threadul asta prost, ca si cum as stii sa ma rog si as invata pe altii.

De fapt mai degraba as vrea sa cer sfaturi,sa inteleg de ce la altii e asa usor si la mine e asa greu rugaciunea citita , de ce mereu gandirea imi spune ca ar trebui sa o fac mai adanca rugaciunea, nu doar sa o citesc.

Dar pe de alta parte nu am probleme in a citi rugaciuni ca si o carte , sau sa meditez la ele. Nici macar probleme interioare , adica atitudinea e tot de rugaciuune,nu doar lectura,luare la cunostinta .

Dar pozitia corpului nu mi se pare ok, adica sa citesc pe scaun,sau chiar intins.
Si si ideea de a avea ora anume,care creeaza asteptari si panica daca se apropie, sio deznadejde daca a trecut.

Si am si intrebari de baza, de exemplu de ce se pune asa mare pret pe rugaciune, adica cumva exclusiv,si de ce cea mai avansata ramura a credinciosilor sunt monahii, a caror ocupatie de baza e rugaciunea.

Stiu ca Domnul ne a indemnat sa ne rugam , si ne a si zis cum. Dar nu inteleg cum a devenit asta ocupatia principala a credinciosilor , si totusi sa fie atat de putine detalii si indrumare despre ea.

Si eu simt nevoia de rugaciune ,dar asa cumse poate vorbi despre orice, si Domnul ne a si vorbit, despre Tatal, despre viata de apoi, despre relatia Fiului cu Tatal care e tot un fel de rufgaciune , cred ca si despre starea de rugaciune se poate vorbi .

[iustin_dumitru]

Daca nu stii cum sa te rogi Rugaciunea inimii pare exact ce iti trebuie:

*** scurta- deci nu te plictisesti ,
*** simpla-deci nu te chinui cu iintelegerea ei,
***interioara -nu tre sa o citesti
*** nu are program -deci nu iti trebuie vointa si dispozitie la ora fixa
***directa - direct catre Hristos si in acord cu Evanghelia,
***dovedita- A fost pretuita chiar de Hristos insusi prin pilda vamesului, in comparatie cu rugaciunile sofisticate ale fariseului
***eficienta - multe marturii pozitive despre ea

Asa ca frate , ce sa mai dezbatem, daca teoretic are toate argumentele de partea ei, si oricum in cazul meu personal nu prea se leaga lucrurile cu alternativa cu rugaciunilor citite , hai sa ne apucam de ea.

De ce sa ne temem sau sa ne exprimam despre ea, fara sa o incercam intai.

Ce avem de pierdut? Nici macar timpul , ca cica ajungi sa poti face si activitati cotidiene in paralel, daca reusesti sa o cobori in inima.

Te supara ca e repetitiva? Ca zici ca intr-o mantra acelasi lucru?
Dar inima ta nu bate cu aceleasi batai o viata intreaga? Respiratia ta nu e aceiasi la fiecare 10 secunde , si totusi nu te plictisesti de ea?. Ba daca nu ai respiratie juma de minut intri in panica totala.

Eu am un hint , ca sa nu frie plictisitoare prin repetitie:
Cuvintele cheie sunt "Fiul lui Dumnezeu" si "pe mine pacatosul"

1) Pomenirea repetata a numelui lui Hristos este ea insasi o marturisire de credinta, adica recunosti ca El este Fiul al lui Dumnezeu

2)Oricum am probleme cu recunoasterea pacatelor mele si nu prea mi le vad, asa ca impusti 2 iepuri dintro data : zicand mereu "pe mine pacatosul" poate incepi sa iti vezi pacatele mai in detaliu , si poate devii si mai smerit tot marturisind mereu ca esti pacatos.

Caci eu stiu ca sunt, mai pacatos decat media oamenilor , dar nu imi vin in minte acele pacate, pana aproape a le considera ca nu le am

Dar ,ca sa nu fie inca o idee de a mea nedusa la capat si sa fac iara pe invatatorul , fara ca eu sa misc un deget (curat fariseic), si sa imi intorc apoi si constiinta mea impoitriva mea , let's try it first si mai vorbim.

Promit ca daca nu iese , revin si spun ca a fost doar o idee care avea premise bune, dar ceva distruge totul in mine,orice initiativa

Ca un mic secret eu oricum o practicam si pana acum, deci de aia am speranta ca nu supralicitez aiurea,caci cand nu stiam ce sa zic si cum sa ma apropii de Dumnezeu asta ziceam in mine:

"Doamne Iisuse Hristoase ,Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma" , sau extins "milueste-ma pe mine pacatosul" (mult mai recomandat pentru a te implica si pe tine)

Dar sa tinem cont si de sfatul lui Nitzche (utilizatorul nu filosoful) care spune ca nimic nu reusesti daca incerci sa faci prin puterile tale doar.

Asa ca Doamne ajuta-ma sa ma rog tie!.

Stiu ca pare redundant sa te rogi lui Dumnezeu sa te ajute sa te rogi, dar si incapatanarea mea e multiplu redundanta.

[iustin_dumitru]

Rugaciunea continua, spusa in continuu in gand, ar putea fi posibila, dar sunt cred aceleasi probleme ca si la rugaciunea clasica.

Adica am reusit sa o spun un timp mai indelungat,sau mai des si sporadic, si am vazut ca are darul sa iti risipeasca gandurile desarte si chinuitoare.

Dar cumva iti pierzi si atentia, si parca nu mai esti conectat dupa un timp , parca nu mai stii despre ce te rogi.

Deci tot ar trebui cumva aprofundate cuvintele ei, care formeaza cele 3 parti:
marturisirea : Doamne Iisuse Hristoase ,Fiul lui Dumnezeu,
cererea : milueste-ma
pocainta : pe mine pacatosul
Apoi mai este si pomenirea persoanei pentru care te rogi:"pe mine"

In cartea Sbornicul scria ca nu e obligatoriu acest text ,desi e cel mai consacrat, ci sensul e mai degraba sa te tina in permanenta cu mintea la Dumnezeu , pana ajunge gandul in inima


Unii poate ar vrea sa se roage pentru altii . E ca in avion : iti zice sa iti pui tu masca de oxigen primul, ca apoi sa o poti pune si copilului tau.

Probleme am la cam toate cele 3 parti :
La "pe mine pacatosul" e o problema mai generala, am tendinta sa nu ma mai vad pacatos, si atunci pocainta nu mai are asa mare impact.

Desigur daca am facut vreo prostie atunci si rugaciunea e mai puternica, caci imi simt pacatosenia, dar altfel, parca uit toata evidenta stare deplorabila care am regretat-o de atatea ori , si greselile enorme care le-am facut, si incep sa gandesc ca nu am mari probleme,mai ales acu de cand am inceput sa dau mai multa atentie acesotr preocupari, incep sa fiu caldicel (si mincinos)

Acum scriind imi dau seama ca "pe mine pacatosul", care pare o adaugire gratuita la milueste-ma , de fapt capata mai mare constrast si putere prin asocierea cu "milueste-ma"

Adica cel pacatos, care strica toate, si care nu ii ioese nimic si toate ii sunt p[e dos, care nu e asa cum ar vrea sa fie, acela e mai indeptatit si mai puternic in a cere mila.

Deci iata ce benficii mari ar aduce pocainta, si remaintirea greselilor, ar face ca si 'milueste-ma' sa sune mai tare, si sa ceri cu adevarat ceva aproape imposibil,in contrast cu starea acuta a pacatoseniei tale de care esti constient.

De aceea e buna si gandirea, ca daca analizezi aceste lucruri ,iti dai seama cum ar trebui de fapt sa te rogi, si care e sensul rugaciunii.

Mai ramane sa vad de ce nu tresar la "Doamne Iisuse Hristoase ,Fiul lui Dumnezeu".
La inceput mi s-a parut ca simpla pomenire a celui mai drag nume mie, va fi o resusra de a ma tine in permanenta aproape de El.
Si acum cand scriu numele ma cutremur. Dar in timpul rugaciunii il recit, mai ales prin repetitie, ca un vers ca niste cuvinte oarecare.
Oare asta de ce ar trebui sa leg sa simt mai tare acest Nume ?

Caci si in carte si in altele scopul este intradevar sa rostesti numele cel sfant.

Intamplator am citit si pasajul urmator zilele astea :

"Nu cine imi zice Doamne ,Doamne, ci cine face voia Tatalui meu..."

Deci slavirea lui Hristos e mai deosebita, ca nu e doar prin cuvant ,prin rostirea Numelui Sau si prin pomenirea Sa.

Deci in rugaciunea lui Iisus ar trebui sa vedem de fapt voia Tatalui , ca si noi sa ne rugam asa cum Fiul sau se ruga catre El.
Si iata cum indirect rugaciunea lui Iisus, devine rugaciunea catre Tatal.