Didahia [text integral]

[Moroco]

În prealabil postat de RappY

Multumim domnule Moroco, hai sa aprofundam mai departe. Avem doua lucruri aici:

1. "Dă tuturor celor care cer de la tine" (1, 5)
2. "Lasă pomana ta să asude în mâinile tale până când vei ști cui va trebui să o dai." (1, 6)

Greu de descifrat! Eu vad ca trebuie sa o dam oricui cere. Si totusi apoi ne zice sa ne gandim bine cui sa o dam. Oare a 2a sa fie adaugare de altcineva mai tarziu? Sau e acelasi autor? Daca e acelasi autor, cum se imbina cele 2? O posibilitate ar fi astfel: dam oricui cere dar mai dam si celor ce nu cer, insa acolo trebuie sa aplicam judecata proprie. Dar tu ai zis sa nu dam la cersetori vicleni desi ei ne cer noua, ceea ce vine in condradictie cu (1.). Dar sa stii ca si eu am problema asta. Pe unii cersetori ii stiu sigur ca-si cumpara droguri deci nu vreau sa le incurajez adictia. Pe de alta parte, cand dai din inima si cu dorinta de a face bine, poate sa lucreze si Duhul Sfant in inima cersetorului sa-l imbuneze. E foarte greu. Odata Pr. Papacioc mergea pe strada si a vazut un cersetor, insa nu avea la el niciun ban. Cersetorul s-a pregatit sa ceara, vazandu-l pe Parinte ca se apropie. Cand a ajuns la el, Pr. Papacioc i-a zis ceva de genul "Iarta-ma, n-am niciun ban, dar iti pot da o mana calda!" iar cersetorul strangadu-i mana a raspuns "Iti multumesc mult asa ceva nu mi-a dat nimeni azi!"

Cateodata nu bani cersesc cersetorii.

Pai de aia asuda pomana noastra, ca daca e vorba de bani, paine, lucruri scumpe si le tinem prea mult la noi sau in mana, surplusul, adica ceea ce nu se cuvine a fi al nostru, atunci poate sa ne vada careva si sa cheme potera, politia si sa ne cerceteze, sa ne aresteza caci parem ca niste hoti cu dovada in mana ce pot fi prinsi in flagrant. Deci trebuie, pentru ca sa nu se pripeasca, sa asude credinciosul-pacatosul, nevoitorul mai mult darnic decat harnic pana se lamureste cui s-o daruie implinind mila Lui Dumnezeu si a lui insusi catre cel care se roaga si cere cu adevarat.

[Moroco]

Capitolul II

1. Iar cea de-a doua poruncă a învățăturii este aceasta:

2. Să nu ucizi. Să nu comiți adulter; să nu-i strici pe cei tineri; să nu fii desfrânat. Să nu furi. Să nu folosești vrăjitoria; să nu faci vrăji. Să nu mijlocești avortul, nici să nu ucizi copilul nou-născut. Să nu râvnești la bunurile aproapelui tău. (Dezvatatul de apucaturile lumesti, adica aplicarea, respectarea si intarirea Legii Lui Dumnezeu insa fara jertfele sangeroase care sunt o modalitate de pocainta si indreptare de pacate prin savarsirea pacatelor impotriva animalelor sau a oamenilor pacatosi, care s-a dovedit in majoritatea coplesitoare ca nu poate aduce indreptarea asa cum spera Abel si Cain, Noe si altii, asa ca doar indreptarea prin Credinta in Domnul Iisus Hristos Cuvantul este poacainta cea mantuitoare, insa trebuie practicata fara stricarea Legii, a Psalmilor si a Proorocilor, unde se specifica foarte clar si acolo ca jertfa Lui Dumnezeu este Duhul umilit, inima smerita, strivita si strapunsa, caci pe aceasta Dumnezeu nu o va urgisi.)

3. Să nu comiti sperjur. Să nu faci mărturie mincinoasă. Să nu vorbesti rău; să nu te porți cu răutate; (Intarirea poruncilor impotriva ipocrismului in cuvant si comportament)

4. Să nu fii cu doua fețe, căci duplicitatea limbii este o capcană a morții. (Intarirea poruncilor impotriva vicleniei sherpesti, vorbesti despre sfintenie in timp ce o furi sa pacalesti si sa terorizezi ca impostorii iar in ascuns ca sa faci pacate si averi slujind la mamona)

5. Vorbele tale să nu fie false sau goale, ci legate de fapte. (Impotriva slavei in deshert si a celor limbuti si stiintifici care invart vorbe ca sa dospeasca in ei si in altii aluatul fariseilor, care multe zic punand juguri grele pe altii insa ei nici cu degetul nu se ating ca sa faca si ei cat de putin ceva folositor sufletului si trupului celor sarmani cu care se lauda si se impauneaza ca sa fie vazuti si laudati de oameni si pomeniti de lume pe toate canalele de comunicatie, pe primele pagini ale fluxurilor de stiri)

6. Să nu fii invidios sau lacom, sau fățarnic, sau rău, sau mândru. Să nu îndemni la rău pe aproapele tău. (Impotriva patimilor cu cele mai grele robii)

7. Să nu urăști pe nimeni, ci pe unii să-i mustri iar pentru alții să te rogi, iar pe unii să-i iubești mai mult decât pe tine însuți. (Renuntarea la rautate si razbunare, la furie si lupte fratricide folosind doar blanda mustrare, iubirea si rugaciunea in Duh)

Pe scurt porunca ar fi Sa crezi in Domnul nostru Iisus Hristos-Cuvantul si sa faci in mod liber ce vrei aducandu-ti totusi aminte ca El ascultand de Tatal a intarit Legea ca sa fie ea o arma mai puternica in lupta cu patimile si cu pacatul, dovedind prin Crucea Sa si prin invierea Sa din morti ca El este Insusi Legea Lui Dumnezeu si Legiuitorul Cel incoruptibil si nemitarnic, judecatorul si mantuitorul tuturor.