Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

La hramul Catedralei Patriarhale, sâmbătă, 21 mai 2022, a avut loc evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română și fiica Domnitorului Basarab I al Țării Românești.

Evenimentul a avut loc în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română.

„În cinstea acestor sfinți isihaști, trecem în calendarul Bisericii noastre și pe această femeie sfântă, rugătoare, isihastă din secolul al paisprezecelea”, a spus Patriarhul Daniel înainte de citirea Tomosului sinodal.

Sfânta Teofana a fost contemporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul.

Alături de ierarhii români, la eveniment au fost martori doi mitropoliți din Bulgaria, țara în care a trăit sfânta de origine română: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse şi Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin.

„Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se precizează în Tomosul sinodal citit la evenimentul solemn de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Canonizarea Cuvioasei Teofana a fost decisă în februarie de Sfântul Sinod. Ziua de cinstire va fi 28 octombrie, când o serbează românii din Timocul bulgăresc și sârbesc.

[cristiboss56]

Arhiepiscopia Iașilor a anunțat demararea unui proiect de restaurare și conservare a picturii Catedralei Mitropolitane, realizată de Gheorghe Tattarescu la sfârșitul secolului al 19-lea.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Fundația de Promovare și Valorizarea Identității Turismului din România, este finanțat în cadrul programului „Timbrul Monumentelor istorice”, subprogramul „Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”.

Valoarea totală a fondurilor accesate este de 139.579 lei, având termen de implementare până la 15 decembrie 2022.

De asemenea, proiectul prevede realizarea documentației specifice, întocmită de specialiști atestați în restaurare de Ministerul Culturii.

Pictura din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași, semnată de pictorul Gheorghe Tattarescu, a fost realizată în conformitate cu Erminia Picturii Bizantine și sub influențele artistice ale picturii bisericești din secolul al 19-lea.

[cristiboss56]

In ziua de joi, 2 iunie 2022, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase în semn de veșnică pomenire, de prețuire și recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Reamintim că la fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.

Prin credința, curajul și jertfa lor, eroii români au contribuit la consolidarea conștiinței și demnităţii naționale, afirmate concret prin dobândirea independenței, realizarea unităţii statului și apărarea constantă a libertăţii în istoria poporului nostru.

Din acest motiv, Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor, iar al doilea hram Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

[cristiboss56]

La slăvitul Praznic al Înălțării Domnului, care anul acesta a coincis cu sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie), mănăstirea care îi adăpostește sfintele moaște încă din secolul al XVI-lea și-a cinstit cu multă bucurie și evlavie ocrotitorul. Liturghia arhierească a fost urmată de un moment festiv în care au fost răsplătiți cei care în ultimul timp s-au ostenit în slujba Neamului Românesc și a Bisericii.

Sărbătorii din acest an a Sfântului Ioan cel Nou, eveniment inclus în seria aniversară „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”, i-au fost dedicate trei zile în care, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava se desfășoară numeroase manifestări religioase, culturale și artistice.

Activitățile dedicate hramului Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” au început în dimineața zilei de 1 iunie, cu scoaterea în procesiune din Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a raclei în care sunt păstrate moaștele Sfântului Mare Mucenic și așezarea acesteia pentru închinarea pelerinilor într-un baldachin special pregătit și împodobit, sub teii din curtea așezământului monahal.

Astăzi, în ziua prăznuirii Sfântului, credincioșii prezenți s-au bucurat și de Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită pe un podium special amenajat în incinta ansamblului monastic de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, alături de un sobor de preoți și diaconi.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.

La momentul rânduit, protos. Irineu Lichi, inspector în cadrul Sectorului construcții și arhitectură bisericească, a fost hirotesit arhimandrit pe seama Catedralei Arhiepiscopale.

La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba Parastasului pentru eroii din toate timpurile şi din toate locurile, cei care s-au jertfit pentru ţară, neam şi credinţă, potrivit hotărârii Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1920, când s-a stabilit ca în ziua Praznicului Împărătesc al Înălțării Domnului să fie comemorați eroii neamului românesc.

Slujba hramului a fost cu totul deosebită pentru comunitatea surzilor din Suceava, coordonată de doamna Mihaela Nistor. Sfânta Liturghie a fost tradusă în limbaj mimico-gestual de către pr. Mirel Ilie, slujitor al Comunității surzilor „Sfântul Ierarh Meletie - Arhiepiscop al Antiohiei” din Arhiepiscopia Bucureștilor. Liviu Marian Ioniță a tradus răspunsurile de la strană. La eveniment au fost prezente persoane cu deficiențe de auz și din Municipiul București și din județele Botoșani, Dâmbovița, Ialomița, Călărași și Teleorman.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia au fost surprinse aspecte legate de fiecare prilej de bucurie al acestei zile, Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor, prăznuirea liturgică a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și nu în ultimul rând întâlnirea cu tinerii olimpici, cu tinerii campioni, cu dascălii şi cu maeștrii lor, dar şi cu diferite personalități ale județului propuse pentru evidențiere de consilierii eparhiei.

Înaltpreasfinția Sa a mulțumit soborului slujitor, clericilor eparhiei, autorităților centrale, județene şi locale, tinerilor și dascălilor, precum și credincioșilor și tuturor celor care s-au implicat în buna organizare sau au participat la sărbătoarea hramului.

Distincții de vrednicie

Ierarhul a oferit binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii distincții de vrednicie, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești.

Exarhii de zonă ai eparhiei, arhim. Mihail Balan, stareț al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, și arhim. Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, au primit din partea Înaltpreasfinției Sale Ordinul Crucea Bucovinei, „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”.

Ordinul „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost dăruit celor care au urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.

Printre cei care au fost premiați se numără și membri ai Lotului Olimpic al Federației Române de Canotaj, precum doamna Elisabeta Lipă, multiplă campioană olimpică și președinte al federației. Pentru râvna, osteneala și dragostea de care au dat dovadă au fost răsplătiți și Ciprian Olinici, consilier patriarhal, director TRINITAS TV, precum și dascălii și elevii merituoși implicați în desfășurarea Olimpiadei Naționale de Religie, precum și alți sprijinitori ai eparhiei.

[cristiboss56]

Anul 2022 este an electoral în Biserica Ortodoxă Română. Procesul electoral a demarat deja la finele anului trecut la nivelul parohiilor, când s-au actualizat listele Adunărilor parohiale. În luna ianuarie 2022 (fie în ziua de 16, fie în 23), în fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române s-a constituit noua Adunare parohială pentru mandatul 2022-2026. În ședința de constituire, fiecare Adunare parohială și-a ales organismele executive, anume Consiliul parohial și Comitetul parohial, cu ajutorul cărora va administra parohia în următorii patru ani. În luna mai (fie în ziua de 5, fie în 12) s-a desfășurat cea de-a doua etapă a procesului electoral în care s-au înnoit Adunările eparhiale din fiecare eparhie a Patriarhiei Române, în cadrul colegiilor electorale preoțești și mirenești.

În fiecare eparhie, cele zece colegii preoțești au ales câte un membru cleric și cele zece colegii mirenești au ales câte doi membri mireni care să reprezinte circumscripția respectivă în următorii patru ani. Astfel, indiferent de rangul eparhiei, arhiepiscopie sau episcopie, și de mărimea ei, Adunarea eparhială este compusă din 30 de membri aleși pentru un mandat de patru ani, o treime clerici și două treimi mireni. Acestora li se adaugă episcopul-vicar sau arhiereul-vicar ca membru de drept și chiriarhul ca președinte.

Următoarea etapă a procesului electoral se desfășoară în luna iunie, în cadrul ședințelor de constituire a noilor Adunări eparhiale. Fiecare Adunare eparhială trebuie să-și înnoiască Consiliul eparhial prin desemnarea, din sânul ei, a nouă membri (trei clerici și șase mireni), pentru a se alătura, pentru un mandat de patru ani, membrilor permanenți ai Consiliului eparhial. Totodată, fiecare Adunare eparhială va de semna, tot din sânul ei, câte trei reprezentanți (un cleric și doi mireni) care să reprezinte eparhia în Adunarea Națională Bisericească. Potrivit calendarului stabilit, procesul electoral se va încheia în luna iulie 2022, prin convocarea de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de constituire, a noii Adunări Naționale Bisericești.

Ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

„Adunarea eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patri moniale ale eparhiei” (art. 90 din*Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, în continuare*Statut). La început de mandat, ședințele de constituire ale Adunărilor eparhiale „vor avea loc, în tot cuprinsul Patriarhiei Române, în curs de 30 zile de la data alegerii, la reședința Episcopiilor și Arhiepiscopiilor respective” (art. 96 din Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română, în continuare ROD).

Convocarea Adunării eparhiale și ordinea de zi

În Arhiepiscopia Bucureștilor, ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a fost convocată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitatea sa de Arhiepiscop al Bucureștilor și totodată președinte al tuturor organismelor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, pentru ziua de joi, 9 iunie 2022. Convocarea s-a făcut prin adresa nr. 5.100/26.05.2022, adică „cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință” și „cu precizarea ordinii de zi” (art. 93 al. 2 din Statut), fiind trimisă „oficial fiecărui membru ales” (art. 95 din ROD).

Orice lucrare în Biserică se începe cu rugăciune

Potrivit ordinii de zi comunicate, înainte de ședința propriu-zisă, începând cu ora 9:00, în Catedrala Patriarhală se săvârșește Sfânta Liturghie „la care vor participa toți membrii Adunării” (art. 97 din ROD). Apoi, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, se săvârșește slujba de Te Deum, la care vor participa și membrii Permanenței Consiliului eparhial, protopopii și exarhii din Arhiepiscopia Bucureștilor.

Deschiderea ședinței și organizarea biroului

Ședința de constituire a Adunării eparhiale se va desfășura în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele de drept al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, va rosti cuvântul de deschidere, după care se va trece la lucrările propriu-zise ale ședinței: „Președintele va desemna provizoriu, cu consimțământul Adunării, doi secretari (un cleric și un mirean); secretarul cleric va face apelul nominal, iar membrii vor depune pe rând mandatele la birou” (art. 98 al. 2 din ROD).

[cristiboss56]

Validarea mandatelor celor 30 de membri aleși ai Adunării eparhiale

Va urma o procedură de verificare a mandatelor celor de 30 de membri aleși. Adunarea eparhială se împarte în două secțiuni, prima fiind compusă din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale I-V, iar cea de-a doua din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale VI-X. Membrii celor două secțiuni - fiecare lucrând „sub președinția de drept a celui mai în vârstă membru cleric din sânul său, alegând și un raportor” (art. 101 din ROD) - își verifică reciproc mandatele. După această verificare pe secțiuni, redeschizându-se ședința Adunării eparhiale în plen, „raportorii propun întâi validarea alegerilor făcute în ordine și cu contestațiuni nemotivate”; dacă există și alegeri care au fost contestate și în urma acestei verificări făcute pe secțiuni contestațiile sunt apreciate a fi motivate, actele respectivelor alegeri se „depun pe masa biroului, spre a fi predate pentru examinare comisiunii speciale de organizare și validare, ce se va alege mai apoi de către Adunare” (art. 102 al. 1 din ROD). Dacă în urma propunerilor făcute după verificarea pe secțiuni se constată că au fost validate cel puțin „două treimi” din totalul celor 30 de mandate, „președintele declară Adunarea legal constituită și capabilă a aduce hotărâri valabile” (art. 93 al. 3 din Statut și art. 102 al. 2 din ROD).

Alegeri, desemnări și delegări

După aceea se trece la operațiunile de alegere, desemnare și delegare pe care plenul Adunării eparhiale le face pentru o perioadă de patru ani (potrivit Statutului, mandatul de patru ani constituie regula în Biserica Ortodoxă Română). Aceste operațiuni pot fi grupate în două categorii: 1. Cele privind propria funcționare a Adunării eparhiale; 2. Cele privind funcționarea altor organisme bisericești, de la nivel eparhial, de la nivel mitropolitan și de la nivel național.

Alegeri și desemnări privind propria funcționare a Adunării eparhiale

Prima operațiune este alcătuirea în mod definitiv a biroului Adunării, „alegându-se 3 secretari - un cleric și doi mireni”; secretarul cleric fiind desemnat secretar general (art. 103 din ROD). Apoi se trece la stabilirea componenței celor cinci comisii permanente de lucru ale Adunării, pentru întreaga perioadă a mandatului de patru ani: 1. Comisia administrativ-bisericească; 2. Comisia culturală și educațională; 3. Comisia economică, bugetară și patrimonială; 4. Comisia social-filantropică; 5. Comisia organizatorică, juridică și de validare (art. 94 din Statut). „Fiecare din aceste comisiuni este compusă din doi clerici și patru mireni” (art. 104 al. 2 din ROD). Comisiile „vor avea câte un președinte și un raportor din mijlocul lor, desemnați de plen, la propunerea președintelui” Adunării eparhiale (art. 94 din Statut).

Delegări, alegeri și desemnări privind funcționarea altor organisme bisericești

Tot în ședința de constituire, Adunarea eparhială va delega trei dintre membrii săi, un cleric și doi mireni, „ca reprezentanți eparhiali în Adunarea Națională Bisericească” (art. 92 al. 4 din Statut; art. 107 lit. a din ROD).

După aceea îi va alege pe cei nouă membri ai Consiliului eparhial, trei clerici și șase mireni, „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 5 din Statut; art. 107 lit. b din ROD).

Apoi îi va alege pe cei trei membri titulari ai Consistoriului eparhial și pe cei doi supleanți, tot „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 6 din Statut; art. 107 lit. c din ROD). Și tot la propunerea chiriarhului va desemna „unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan” (art. 92 al. 7 din Statut).

„Toate alegerile de persoane se fac cu vot nominal, la propunerea președintelui Adunării eparhiale” (art. 108 din*ROD).

Închiderea ședinței de constituire a Adunării eparhiale

Procesul-verbal al ședinței de constituire, la fel ca toate celelalte procese-verbale ale lucrărilor Adunării eparhiale, „este semnat de președinte și de secretarii Adunării eparhiale” (art. 93 al. 4 din Statut) și „se va trimite Consiliului eparhial spre executare și păstrare” (art. 111 din ROD), păstrându-se „la secretariatul eparhiei” (art. 93 al. 4 din Statut).

La finalul ședinței de constituire, cuvântul de închidere va fi rostit de președintele Adunării eparhiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

[cristiboss56]

Referitor la articolul platformei „Să fie lumină”, intitulat: BOR este obligată să se supună Legii nr. 544, precizăm următoarele:

Obiectul acțiunii în instanță a fost reprezentat de obligarea Patriarhiei Române să comunice cuantumul total și proveniența finanțărilor și sponsorizărilor publice pentru două proiecte ale Patriarhiei Române care au beneficiat și de sprijin din fonduri publice.

Patriarhia Română, în apărările formulate, a arătat că unitățile de cult ale cultelor religioase nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 544/2001. Cultele nu sunt nici autorități și nici instituții publice, iar sintagma „organizațiile non‑guvernamentale cu statut de utilitate publică” nu cuprinde și cultele religioase.

Acestea sunt organizate în baza unei legii proprii - Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, iar nu în baza OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Potrivit art. 1 alin.(3) din OG nr. 26/2000, „Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe”.

Când legiuitorul a dorit ca între destinatarii unei norme, pe lângă asociații și fundații, să se regăsească și cultele religioase, a făcut mențiune expresă în acest sens în respectiva normă (de exemplu art. 464 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, unde la alin. lit. d) face vorbire de culte și asociații religioase, iar la alin. 2 lit. f), de asociații și fundații).

Patriarhia Română consideră că interesul public, acela ca finanțările publice să fie transparente, este suficient asigurat prin faptul că instituțiile finanțatoare au obligația să le facă public cunoscute, nefiind necesar ca și beneficiarul să transmită tautologic aceleași informații.

Guvernul României, prin instituția sa centrală de specialitate, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, postează pe pagina acesteia de internet toate finanțările acordate (beneficiar și sumă), iar alocările de către autorități se fac prin hotărâri ale consiliilor locale, ale căror dezbateri și hotărâri sunt, la rândul lor, publice.

În plus, la finalul oricărei lucrări care a beneficiat de sprijin din fonduri publice sau de la sponsori privați, unitățile de cult mulțumesc public sprijinitorilor proiectului respectiv, acolo unde sunt contribuții relevante, numele instituțiilor sau al sponsorilor fiind trecute pe „Însemnări ctitoricești” aflate la loc vizibil.

Patriarhia Română așteaptă comunicarea hotărârii Curții de apel București pentru a vedea motivarea și modul în care a interpretat această instanță aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 în cazul de față.

În funcție de motivarea Curții de apel București asupra excepțiilor ridicate și a fondului acțiunii, Patriarhia Română își rezervă dreptul de a exercita și alte căi de atac față de hotărârea Curții de apel București.

[cristiboss56]

Părintele Gheorghe Colțea, protoiereul Protopopiatului Bran-Zărnești, a trecut la cele veșnice sâmbătă la amiază, la vârsta de 59 de ani.

Părintele Gheorghe Colțea a fost paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos, iar în data de 1 iulie 2006 a devenit primul protoiereu al Protopopiatului Bran-Zărneşti, reînfiinţat după o perioadă îndelungată.

S-a remarcat printr-o bogată activitate misionară şi administrativă, susţinând numeroase proiecte duhovniceşti, culturale şi social-educative ale Arhiepiscopiei Sibiului. Amintim implicarea activă în organizarea evenimentelor din 28-29 octombrie 2011 de la Sibiu, când s-a proclamat canonizarea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, notează Mitropolia Ardealului.

A scris mai multe cărţi apărute la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, cum ar fi: „Poteci de lumină” (2013), „Toiagul odrăslit” (2015), „Cuvioşii pustnici din Bucegi” (2015) şi „Eclesiastul. Despre Dumnezeu. Despre om. Despre creaţie” (2016). A susţinut conferinţe duhovniceşti, emisiuni radio şi televizate, promovând valorile creştinismului ortodox şi ale neamului românesc.

Pentru multele sale activităţi duhovniceşti, pastorale şi culturale, părintele Gheorghe Colţea a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, distincţia „Crucea şaguniană pentru clerici”.* În data de 5 octombrie 2014, la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a conferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni”

Părintele Protopop Gheorghe Colțea a fost un patriot care a promovat în permanență, mai ales în rândul tinerilor, dragostea de neam și atașamentul de valorile strămoșești. A fost implicat în susținerea misiunii Bisericii și prin noile mijloace media realizând diverse emisiuni la Radio și Trinitas TV.

Sicriul cu trupul părintelui Gheorghe Colțea va fi depus la Biserica parohiei din Moeciu de Jos.

[cristiboss56]

Biserica Parohiei Zlătari de pe Calea Victoriei își va serba hramul pe 2 octombrie. Ocrotitorii lăcașului de cult sunt Sfinții Ciprian și Iustina.

Program

Sâmbătă, 1 octombrie 2022

Ora 8.30 – Va fi oficiată Utrenia, Sfânta Liturghie și Slujba de pomenire a ctitorilor.

Ora 16:00 – Va fi așezată spre închinare racla cu moaştele Sfântului Ciprian.

Orele 17:00 – Vecernia cu Litia și Acatistul Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian.

Duminică, Sfinții Mucenici Ciprian şi Iustina

Ora 8:30 – Va fi oficiată Utrenia și Sfânta Liturghie

Ora 17:00 – Paraclisul Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian.

Biserica Zlătari are o parte din moaștele Sfântului Ciprian încă din anul 1790.

Biserica Zlătari este situată pe Calea Victoriei din București, lângă Muzeul Național de Istorie și peste drum de Palatul CEC. Numele ei provine de la prima bisericuță zidită în această locație în secolul al XVII-lea de breasla meșterilor zlătari, adică aurari (zlatu înseamnă în slavonă „aur”).

Pe acel loc Spătarul Mihai Cantacuzino a zidit în secolul al XVIII-lea o biserică închinată de Sf. Constantin Brâncoveanul Patriarhiei Alexandriei, împreună cu hanul care o înconjura. Ulterior, acolo a funcționat o mănăstire. Biserica actuală a fost înălțată în 1850 de Egumenul Calistrat Livis, după planurile arhitectului Xavier Villacrosse. A devenit biserică de parohie în 1888.

[cristiboss56]

Mănăstirea Călugăra din Caraș-Severin își va sărbători hramul sâmbătă, de Acoperământul Maicii Domnului. Și anul acesta vor fi aduse în pelerinaj cinstitele moaște ale Sfântului Apostol și Evanghelist Luca de la Mănăstirea Kosijerevo din Muntenegru.

Delegația muntenegreană este condusă de Arhimandritul Arsenije Samardžić, starețul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Kosijerevo.

Vineri seara, la ora 18:00, Arhimandritul Casian Onița, starețul Mănăstirii Călugăra, împreună cu obștea, va întâmpina delegația din Muntenegru.

Cinstitele moaște ale Sfântului Apostol și Evanghelist Luca sunt aduse anual de hramul Mănăstirii Călugăra, în urma unei înfrățiri oficializate în anul 2015 între cele două așezăminte monahale.

La Mănăstirea Călugăra vor mai fi aduse anul acesta și moaștele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș și ale Sfântului Ierarh Andrei Șaguna.

După slujba de priveghere, se va desfășura o procesiune cu sfintele moaște în jurul locașului de cult al mănăstirii.

Racla care conține piciorul Sfântului Apostol Luca a fost donată în 1930 Mănăstirii Kosijerevo de regele Alexandru I Karadjordjevic al Iugoslaviei. Tot el a ctitorit și biserica mare a așezământului monahal.

Moaștele vor rămâne la Mănăstirea Călugăra până duminică, apoi se vor întoarce în Muntenegru.

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a fost unul dintre cei 70 de apostoli trimiși la propovăduire de Mântuitorul Hristos. De profesie era atât medic, cât și pictor.

Conform tradiției, Apostolul a zugrăvit prima icoană cu Maica Domnului care ține pe Mântuitorul Hristos în brațe.

Sfântul Luca a lăsat creștinilor și două scrieri fundamentale din Noul Testament: Evanghelia după Luca și Faptele Apostolilor.

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a suferit mult din pricina pătimirii Mântuitorului, de aceea în prima zi după Învierea Sa, Mântuitorul Hristos s-a arătat lui și lui Cleopa, în drum spre Emaus.

De asemenea, Sfântul Luca l-a însoțit pe Sfântul Apostol Pavel în călătoriile sale misionare.