Talcuire vis

[Moroco]

În prealabil postat de Iorest

Trebuie să ne ancorăm în Sfintele Taine şi viaţa bisericească şi să avem şi discernământ patristic (care necesită cunoaştere a învăţăturilor ortodoxe), altfel putem fi uşor de indus în eroare.

Totuşi ce rost au să se intercaleze atâtea vise fără noimă, de ce ne-ar vorbi Dumnezeu prin vise, dacă are oameni cu care să ne comunice una sau alta ?

S-au terminat oamenii înduhovniciţi şi cu discernământ pastristic, ca să fie necesară o solie prin vis ?

De ce ar fi mai importante visele ca spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu, dacă sfintele Taine sunt lăsate până la venirea Domnului ?

Adică dacă nu ne spovedim şi împărtăşim, dar doar visăm şi spunem ce visăm ne este suficient pentru mântuire ?

Majoritatea îşi schimbă viaţa fără vise, mai degrabă în urma întâmplărilor reale şi a gustului amar al propriilor fapte şi atitudini, deci nu au o pondere aşa mare în actul de pocăinţă, doi nu avem noi discernământul părinţilor din primele VI secole ale creştinismului să spunem că distingem ce e de la îngerii căzuţi ce e de la Dumnezeu.

Dacă o însăilare de vise ne slăbesc psihicul, ne înfricoşează, nu e lucrarea celui rău ?

Stările emoţionale din vis nu cred că sunt criterii, poţi să ai stări emoţionale pozitive care se revarsă şi când fumezi, mănânci peste măsură, asculţi muzica preferată, nu emoţia din timpul visului e unicul criteriu, emoţia poate fi manevrată.

Părintele Cleopa chiar a lăsat nişte învăţături despre Vise şi vedenii .
https://documente.net/document/parin...i-scanata.html

O parte din oamenii care trăiesc într-o anumită epocă se întorc la pocăinţă, din păcate nu toţi cei care alcătuiesc o comunitate.

Visele oricum ar trebui tâlcuite în limitele învăţăturii lăsate de sfinţii părinţi şi fără cunoaşterea asta care e vastă şi durează toată viaţa, nu ai de unde să extragi nici criteriile de analiză.

Probabil cei mai avansaţi duhovniceşte ar putea tâlcui fără să se ducă în ispită.

Dar repet tu simţi că a visa şi a spune mai departe, plus a te ruga în momentele de disperare cu cuvintele proprii, nu din Ceaslov, Acatistier, nu cu rugăciunile începătoare Împărate Ceresc, Sfinte Dumnezeule, Cuvine-se cu adevărat, Crezul etc e suficient pentru mântuire ?

Frumase intrebari calauzitoare. Se simte un duh ortodox bun, mantuitor in postarea ta, bazat pe informare serioasa. Apreciez, dar cine-s eu sa spun asta? Un fulger plat-denivelat din praf si cenusa intinata purtata de vant si vanata de ingerii cazuti. (Parafrez si eu pe sfintii parinti filocalici.)

Nici nu stiu daca are rost interpretarea viselor ca si predica pilduitoare de urmat sau ca proorocie caci e clar ca @Amiel25 nu este un Trimis ca sa fie ascultat Dumnezeu de catre credinciosi prin visele lui ci este nelamurit intrebandu-se ca de ce de 6 ani de zile primeste atat de multe vise si calatorii prin vise si vedenii pline de talc duhovnicesc si de tot felul de lucruri.

Auto-talmacirea oricarui vis se poate face nu la modul superstitios premonitional ci la nivelul analizei comportamentului firii tale iesite in vis de sub cenzura ipocrita a constientului. Iti poti vedea patimile si adictiile, comportamentul terorist, tiranic, iti vezi trufia, frica, neputintele, panica si faptele rele in care cazi in sipita... iti poti da seama in ce crezi ca este fericire si dupa ce te trezesti poti sa iei atitudine ca in realitate sa veghezi pana acolo incat sa ti se schimbe comportamentul inclusiv in starea de visare cand firea iti este libera. Asa poti sa te folosesti duhovniceste de vise spre pocainta caci patima si cea mai mare dintre ele trebuie sa o pocaiesti si sa o invingi prima!