Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Cel mai nou sfânt român, un ierarh basarabean canonizat în 2018, și „Sfântulița” care a murit pentru Hristos la vârsta de 12 ani, vor fi în curând „oaspeții” Sfântului Dimitrie cel Nou la Pelerinajul anual dedicat Ocrotitorului Capitalei, a semnalatduminică Patriarhul României.
Moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș vor fi purtate în procesiune vineri împreună cu cele ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Cine sunt însă acești doi „Invitați de Onoare ai Sfântului Dimitrie” și ce reprezintă ei pentru Ortodoxia românească?
Sfântul DionisieA primit la Botez numele „Dimitrie”
Episcopul Dionisie Erhan a fost botezat la naștere „Dimitrie”, numele „Dionisie” primindu-l ulterior, la tunderea în monahism.
În mod providențial, proclamareasfințeniei sale va avea loc de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou.
S-a născut în anul 1868 în satul Bardar, la 15 km de Chișinău, într-o familie cu puține posibilități materiale. La vârsta de 15 ani, simțind dorul de Dumnezeu și dorința de a îmbrăca haina monahală, tânărul Dimitrie a intrat în obștea Mănăstirii Suruceni.
De la început, fratele Dimitrie s-a arătat râvnitor față de cele sfinte și dornic de cunoaștere, sârguindu-se să își formeze o cultură teologică prin lecturarea Sfintei Scripturi și a operelor Sfinților Părinți, care i-au fost călăuză în viață și sprijin în momentele de răscruce din viața personală și istoria neamului.
Remarcându-se prin viața sa duhovnicească, prin blândețe, dar și fermitate și demnitate în apărarea neamului și a credinței, prin cultura pe care a dobândit-o ca autodidact și prin aprecierea credincioșilor, în anul 1908, a fost ales stareț al mănăstirii, notează Episcopul Veniamin, cel care a înaintat Sfântului Sinod propunerea de canonizare.
Un ierarh al Marii Uniri
Canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române la o sută de ani de la Marea Unire, Sfântul Ierarh Dionisie a fost toată viața un fervent militant pentru înfăptuirea acestui ideal național. Peste 80% dintre membrii Sfatului Țării îl aveau ca povățuitor și duhovnic.
În aceste condiții, în anul Marii Uniri, Duhovnicul Dionisie de la Suruceni devenea arhiereu. A fost ales pe 22 iulie 1918 Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, cu titulatura „al Ismailului”, fiind hirotonit în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Ulterior, în 1934, a devenit Episcop al Cetății Albe și Ismailului, unde a păstorit timp de șase ani.
A fost apreciat de personalități contemporane precum marele istoric Nicolae Iorga și profesorii de teologie Gala Galaction și Nichifor Crainic.
După pactul Ribbentrop-Molotov și cedarea Basarabiei, s-a refugiat în țară, fiind locțiitor al Episcopiei Argeșului în perioada 1940-1941. Ulterior, a revenit la mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul în data de 17 septembrie 1943, la Spitalul central din Chișinău.
Moaștele Sfântului Dionisie
Trupul Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018.
Descoperirea moaștelor sale, calitățile intelectuale și morale deosebite, precum și faptul că era un bun cunoscător al Sfintelor Scripturi și al cărților de cult, un apreciat duhovnic, un luptător pentru binele românilor din Basarabia și pentru afirmarea valorilor naționale au dus la decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-l trece pe Episcopul Dionisie în rândul sfinților.
Sfânta FilofteiaSfânta Filofteia între sfinții români
O vedem reprezentată în icoane în costum popular românesc specific zonei Argeșului și o auzim deseori invocată în rugăciuni alături de sfinții români și stră-români deși s-a născut în cetatea bulgară Târnovo.
De fapt, „Sfântulița”, cum este numită de argeșeni, are origini valahe după mamă, fiind născută la sud de Dunăre în timpul Țaratului vlaho-bulgar.
Mucenița care a suferit martiriul la vârsta de 12 ani este cinstită de români din cele mai vechi timpuri.
Sinaxarele arată că ea însăși a dorit a fi adoptată de Biserica Domnească din Curtea de Argeș.
Ucisă din greșeală, la mânie, de propriul tată pentru că împărțea săracilor hrana lui, trupul sfintei s-a făcut nefiresc de greu și nu a putut fi ridicat de la pământ decât la rostirea numelui capitalei de atunci a Valahiei, Curtea de Argeș.
Practic, potrivit dovezilor istorice, se pare că moaștele sfintei au ajuns în țara noastră mai târziu.
Prima dată Sf. Filofteia a fost adusă în Biserica „Sf. Dumitru”
Trupul Sfintei Filofteia a fost îngropat la început în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Târnovo, alături de mama sa. Mai apoi, datorită minunilor ce se petreceau în jurul acelui mormânt, osemintele sale au fost scoase și așezate într-o raclă, urmând trecerea ei în rândul sfinților.
Abia în anul 1393, când turcii au ocupat Cetatea Târnovo, moaștele sfintei au fost duse pentru un timp la Vidin și de acolo răscumpărate de voievodul Mircea cel Bătrân, care, împreună cu Mitropolitul Atanasie al Severinului, le-a adus în Țara Românească, scrie Pr. Ioan Ioanicescu într-un articol semnat în 2012 pentru Ziarul Lumina.
În acest context, la aducerea lor în țară, moaștele Sfintei Filofteia au stat timp de trei zile în bisericuța „Sfântul Dumitru” a reședinței domnești de la Craiova. Biserica era închinată Sfântului Dumitru, acesta fiind considerat ocrotitorul lui Mircea cel Bătrân și al familiei sale (întrucât numele „Mircea” ar deriva din „Dumitru” sau „Mitru”).
Numele Sfintei Filofteia, traducerea în română a grecescului „Filoteea”, rezultă din alăturarea cuvintelor „filos” şi „theos” și înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”.
Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia și ale Sfântului Ierarh Dionisie vor putea fi cinstite la București în perioada 25-29 octombrie 2019.

[cristiboss56]

Credincioșii Capitalei, dar și pelerini din toată țara au arătat vineri, 25 octombrie, recunoștință și fidelitate în cinstire față de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, participând la pelerinajul tradițional „Calea Sfinților”, eveniment ce deschide anual sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. În acest an, alături de Ocrotitorul Bucureștilor, au fost cinstiți în mod special și Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș.
La orele amiezii, clopotele Catedralei Patriarhale și ale Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou au anunțat simultan începutul pelerinajului „Calea Sfinților”. Potrivit tradiției, mii de cre*dincioși bucureșteni, precum și pelerini din toată țara au răspuns chemării Bisericii de a aduce laudă și cinstire sfinților noștri ocrotitori. Ca în fiecare an, procesiunea a început în două locuri din centrul Capitalei, cu două coloane: una de la Catedrala Patriarhală și alta de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, având ca punct de întâlnire Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
Prima procesiune a plecat de pe Colina Bucuriei, în sunet de clopote, bătăi de toacă și cântări duhovnicești. Racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost scoasă de către slujitorii catedralei, chemând oamenii la împreună-rugăciune și exprimarea comuniunii frățești, în cadrul unui pelerinaj istoric în capitala României. Icoana și racla cu moaștele Sfântului au fost purtate până la Biserica „Sfântul Nicolae”-Vlădica, apoi pe Bd. Regina Maria spre Piața Unirii, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei, unde s-au întâlnit cele două procesiuni.
La procesiunea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, au fost prezenți preoți din Administrația Patriarhală, clerici din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei și din Ilfov Sud, precum și preoți de caritate și capele militare. De asemenea, au participat monahi, stareți și starețe de la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureștilor. Pe tot traseul procesiunii, soborul de diaconi cu cădelnițe și șase maici de la mănăstirea ilfoveană Țigănești au tămâiat racla cu sfintele moaște, iar Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a cântat troparul Sfântului Cuvios Dimitrie și alte cântări bisericești. Alături de preoți, în alai s-au aflat sute de credincioși și pelerini veniți în bună rânduială să cinstească sfintele moaște și să se bucure de comuniunea frățească în împreună-rugăciune.
În cea de-a doua procesiune, condusă de *Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi de Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, au fost purtate icoana şi moaştele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeş şi icoana şi moaştele Sfântului Ierarh Dionisie de la Cetatea Albă-Ismail. Aceasta a plecat de la Biserica „Sfântul Spiridon”-Nou, urmând traseul: Calea Şerban Vodă - Strada Bibescu Vodă, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
Cortegiul a fost deschis de clerici purtând Sfânta Cruce, ripide şi steaguri bisericeşti, urmaţi de elevi ai Seminariilor Teologice Ortodoxe „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea şi „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti şi preoţii de la protopopiatele sectoarelor 1, 2 și 3 ale Capitalei şi Ilfov Nord. Acestora s-au alăturat şi membrii delegaţiei din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove: preacuviosul arhimandrit Porfirie Dobre, preacuviosul arhimandrit Natanael Prisăcaru, preacuviosul arhimandrit Mihail Ciubatico de la Mănăstirea Sireţi şi preacuvioasa maică egumenă Epistimia de la Mănăstirea Suruceni.
Întâlnirea procesiunilor la Crucea brâncovenească
La Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei, procesiunea cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, care a venit de la Catedrala Patriarhală, s-a întâlnit cu procesiunea cu moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș. Alaiul clericilor și credincioșilor a continuat spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi membri ai Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și episcopii-vicari patriarhali, iar cele trei racle cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș au fost așezate spre cinstire în baldachinul de lângă Catedrala Patriarhală.
După intonarea troparelor sfinților și rostirea ecteniei întreite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Bucuria comuniunii sfinţilor se dăruiește pelerinilor rugători”. În continuare, au rostit cuvinte de mulțumire Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.
La final a fost săvârșit Polihroniul, iar în continuare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de ierarhi, clericii, monahii și monahiile din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și pelerinii prezenți s-au închinat la cele trei racle cu odoare duhovnicești.
Pelerinajul de pe Dealul Patriarhiei la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș continuă până marți, 29 octombrie 2019

[cristiboss56]

Într-o societate care tinde să denatureze semnificaţia duhovnicească a sărbătorilor prin încurajarea consumerismului, Patriarhul Daniel a explicat joi cum trebuie să ne pregătim pentru Naşterea Domnului.
„Prin rugăciune mai multă, prin citirea Sfintelor Scripturi, cu spovedanie şi împărtăşanie mai deasă şi cu fapte de milostenie. Să fim harnici şi darnici. Dacă nu avem bunuri materiale să oferim o rugăciune pentru un om bolnav, singur şi întristat”.
„Să oferim un sfat bun, un cuvânt de încurajare, pentru că şi acestea sunt fapte ale milosteniei. Cea mai mare faptă a milosteniei este rugăciunea pentru sănătatea şi mântuirea semenilor noştri”, a spus Preafericirea Sa.
Cuvântul a fost rostit în cadrul sfintei liturghii oficiate la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică.
Părintele Patriarh Daniel a reamintit că modelul acestei pregătiri îl găsim la Fecioara Maria „care s-a pregătit îndelung pentru a deveni Născătoare de Dumnezeu ca din ea să se zămislească şi să se nască Iisus Hristos Mântuitorul lumii”.
„Această sărbătoare a Intrării Maicii Domnului în Biserică este o icoană sfântă pentru fiecare creştin în parte şi pentru Biserica întreagă pentru că ea ne arată cum trebuie să ne pregătim pentru a întâmpina pe Hristos Cel care S-a născut în peştera din Betleem, a fost aşezat în iesle şi, în mod tainic, prin lucrarea Duhului Sfânt, doreşte să se nască în trupul nostru şi să se sălăşluiască în ieslea sufletului nostru”.
Preafericirea Sa a precizat că în perioada de pregătire pentru sărbătoarea Naşterii Domnului a fost necesară instituirea unei sărbători închinate Maicii Domnului deoarece ea „este pentru noi icoană a sfinţeniei, a pregătirii, a ascultării Cuvântului lui Dumnezeu şi a împlinirii lui în modul de vieţuire şi înfăptuire”.
„Maica Domnului arată tinerelor fete că trebuie să se pregătească cu rugăciune, cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi cu fapte bune dacă doresc să întemeieze o familie sau dacă doresc să devină monahii în mănăstire. Maica Domnului este pentru toţi creştinii, bărbaţi şi femei, chemare la curăţie, la sfinţenie, la iubire smerită şi milostivă”.
Alături de Patriarhul Daniel a slujit Episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, care de Intrarea Maicii Domnului în Biserică îşi serbeazăziua de naştere.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale.

[cristiboss56]

La Palatul Patriarhiei va avea loc, în ziua de luni, 16 decembrie 2019, ora 1100, şedința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist.
Evenimentul va fi precedat de slujba parastasului pentru eroii din decembrie 1989, oficiată în Catedrala patriarhală, la ora 1030.
Ședința solemnă va fi deschisă de Părintele Patriarh Daniel care va sublinia importanța jertfei eroilor din decembrie 1989 pentru recâștigarea și reafirmarea libertății în România.
În continuare, domnul Octav Bjoza, președintele „Asociației Foștilor Deținuți Politici”, va susţine un cuvânt în memoria victimelor comunismului din România.
Ulterior, va fi lansat volumulMărturii și evocări din lagăre și închisori: 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din perioada comunistă.
De asemenea, vor fi prezentate trei filme documentare realizate de TRINITAS TV: Decretul 410/1959, Revoluția din 1989 şi Mărturisitori ai Ortodoxiei în temnițele comuniste (în total 45 minute).
Grupul psaltic Tronos al Catedralei patriarhale va susţine un concert de colinde și cântări pe versurile unor foști deținuți politici.
După încheierea ședinței solemne a Sfântului Sinod, va avea loc vernisajul expoziției intitulate„Publicația Vestitorul Ortodoxiei,martor al unui nou început în viața Bisericii”.
Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod va fi transmisă în direct de Radio TRINITAS şi TRINITAS TV ale Patriarhiei Române.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

În urmă cu 161 de ani a avut loc Unirea Principatelor Române, actul fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român.
Evenimentul a fost posibil datorită alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova în data de 5 ianuarie și în Țara Românească în 24 ianuarie 1859.
După ce Adunarea electivă a Moldovei prezidată la Iași de Mitropolitul Sofronie Miclescu l-a ales Domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, s-a întrunit și Adunarea electivă a Țării Românești, sub preşedinţia Mitropolitului Nifon.
Întrunirea a avut loc pe Dealul Mitropoliei, în fosta clădire a Mitropoliei Ţării Româneşti, în prezent Palatul Patriarhiei.
În cadrul acestei şedinţe, deputatul Boerescu propune Unirea prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei ca Domnitor şi în Ţara Românească.
Unirea Principatelor Române reflectată în 7 citate ale Patriarhului Daniel
Mitropolitul Nifon propune votarea sub jurământ, el însuşi pronunţând jurământul cu lacrimi în ochi, în faţa icoanei Preasfintei Treimi, rugându-se înaintea tuturor, cu aceste cuvinte:
„Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, aruncă-Ţi privirea Ta asupra inimilor noastre şi nu slăbi curajul fiilor Tăi! Uneşte-i pe toţi într-o cugetare şi într-o simţire şi fă ca inimile tuturor să aibă aceeaşi bătaie pentru ţara lor. Prinţul Cuza este unsul Tău între noi şi pentru dânsul jurăm toţi că-l vom susţine”.
Importanța colosală a evenimentului a fost evidențiată de Patriarhul Daniel care a spus cu numeroase ocazii:
„Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, nu este «Unirea Mică», cum zic unii, ci «Unirea de bază», deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român”.
Totodată, „Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie în anul 1925”.
Pentru a celebra momentul istoric de acum 160 de ani, Patriarhia Română organizează mai multe manifestări.

[cristiboss56]

În ziua de 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s‑a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Sfântul Sinod l‑a ales prin vot secret pe părintele arhimandrit Benedict Vesa ca Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Noul Episcop‑vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul. Hirotonia va avea loc duminică, 23 februarie 2020, în Catedrala Mitropolitană din Cluj‑Napoca.
În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri: 1. Înființarea în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București a unui nou program de studii universitare de master intitulat Managementul economic și administrarea unităților bisericești, domeniul teologie, forma de învățământ cu frecvență; 2. Organizarea celei de‑a șaptea ediții a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, în anul 2020, la Timișoara.
Totodată, au fost evidențiate: publicarea în Monitorul Oficial (nr. 97 din 10 februarie 2020) a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române aprobat de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 16 decembrie 2019 (hotărârea sinodală nr. 12.190/2019); numeroasele activități social‑filantropice desfășurate în Patriarhia Română, activități în valoare de 153.600.638 de lei (peste 32 milioane de euro).
În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III‑lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25‑27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluție în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro‑Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro‑Moscova. De asemenea, Sfântul Sinod a precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox. Iar pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o Sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta modalități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor Canoane Ortodoxe”.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).
În acelaşi context temporar, din punct de vedere liturgic și duhovnicesc, Patriarhia Română face următoarele recomandări:
Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel şi simptomele de coronavirus, descrise de autoritățile medicale, sunt sfătuite să evite în acele zile locurile aglomerate, inclusiv spațiul bisericii, pentru a nu-i expune și pe alții la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas și TRINITAS TV;Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepţional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriţă cu vin);Menționăm că în Biserică Sfânta Împărtășanie se pregătește și se administreazătotdeauna în condiții de igienătotală, iar icoanele sunt frecvent igienizate. Cei care se tem în această perioadă de îmbolnăvire pot evita temporar sărutarea icoanelor din biserică, însă pot săruta icoanele din propria casă;Persoanelor care nu se pot împărtăși pentru că sunt deja bolnave li se recomandă săguste acasă din Agheasma Mare, primită de la biserică în ziua de Bobotează.
Toate cele precizate mai sus constituie măsuri excepţionale temporare, fiind îngăduite de Biserica Ortodoxă Română, ca adaptare în situaţie de epidemie.
Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii săi la rugăciune, calm şi speranţă, solidaritate și responsabilitate, cerându-I Milostivului Dumnezeu ocrotirea și binecuvântarea Sa, deoarece, în primă şi ultimă instanţă, El este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, iar sănătatea, viaţa şi mântuirea sunt darurile Sale, pe care noi însă trebuie să le cultivăm cu credinţă, speranţă şi iubire.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române