Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Vrednicul de pomenire părinte arhimandrit Justin Pârvu a fost ieri pomenit la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa (10 februarie 1919). La Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ a fost oficiată slujba Parastasului pentru marele duhovnic, la care au participat câteva mii de credincioşi din întreaga ţară. Slujba de pomenire, precum şi Sfânta Liturghie care a precedat-o au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Tot ieri, în localitatea Petru Vodă, a fost sfinţită o troiţă înălţată pentru comemorarea a 100 de ani de la sacrificiul celor ce s-au jertfit în aceste locuri pentru înfăptuirea României Mari.
Mulţime de credincioşi au fost prezenţi ieri, 10 februarie 2019 la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ. În această zi, s-a împlinit 100 de ani de la naşterea marelui duhovnic român, arhimandritul Justin Pârvu. Părintele a fost unul dintre cei mai remarcabili pătimitori ai închisorilor din perioada comunistă, suferind 17 ani de temniţă. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Au slujit alături de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei numeroşi preoţi de mir, precum şi stareţi de la mănăstirile din zona Moldovei.
După citirea Evangheliei, Înaltpreasfinţia Sa a adresat un bogat cuvânt de învăţătură, în care a conturat chipul părintelui Justin Pârvu, un chip al creştinului desăvârşit: „Oare a fost ceva mai de preţ pentru părintele Justin decât apartenenţa sa la Biserica lui Hristos? A fost ceva mai scump, având un cer pentru care să lupte cu mai multă ardoare decât propovăduirea învăţăturii Bisericii, anume conştiinţa că el aparţine acesteia, că este mădular al ei, că este ramură binecuvântată altoită pe trupul Bisericii lui Hristos? Dacă apartenenţa părintelui Justin la Biserica lui Hristos este prima sa convingere în legătură cu ţelul vieţii acesteia pe pământ întru dobândirea Împărăţiei cerurilor, apartenenţa sa la poporul lui Dumnezeu şi la România este, de asemenea, o constantă permanentă, de o valoare foarte adâncă şi cuprinzătoare. Părintele Justin a afirmat de nenumărate ori că acest popor român, în ciuda multor slăbiciuni şi păcate, este poporul lui Dumnezeu, este grădina Maicii Domnului şi în interiorul acestui popor el îşi găseşte apartenenţa, identitatea şi, cum o numeşte el, «profesiunea de român»”.
A urmat slujba de pomenire, desfăşurată în biserică, dar şi la mormântul părintelui Justin. În cadrul slujbei de pomenire, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea arhimandritului Justin Pârvu, mesaj din care vă prezentăm un fragment: „Comemorarea Părintelui Justin, la împlinirea unui centenar de la naşterea sa pământească, este o datorie şi o binecuvântare în acelaşi timp. Datoria este să ne amintim de înaintaşii noştri, cum spune Sfântul Apostol Pavel: «Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa» (Evrei 13, 7). Iar binecuvântarea vine din întâlnirea cu cel pomenit în şi prin rugăciune, dar şi prin evocările care se fac cu acest prilej, spre a întări şi încuraja pe cei care au nevoie de sfat şi povăţuire duhovnicească. Aşadar, ne amintim în acest moment de părintele arhimandrit Justin Pârvu ca de un adevărat luptător pentru credinţă, pentru dreptate, dar şi un adevărat monah, a cărui preocupare principală a fost rugăciunea, la care s-au adăugat lucrul mâinilor, postul şi ascultarea duhovnicească. Felicităm pe organizatorii acestui eveniment duhovnicesc, în primul rând pe părintele Stareţ Hariton Negrea, care astăzi împlineşte 20 de ani de la primirea hirotoniei întru ieromonah, pe toţi vieţuitorii din obştea Mănăstirii Petru Vodă, precum şi pe toţi credincioşii pelerini care vin cu evlavie la această mănăstire, ctitorie a părintelui Justin Pârvu! Cu sentimente de preţuire şi recunoştinţă pentru lucrarea rodnică şi îndelungată a părintelui Justin Pârvu în ogorul Bisericii, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul său împreună cu sfinţii, iar obştii monahale şi tuturor ucenicilor lui să le dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!”.
Tot ieri, în localitatea Petru Vodă din judeţul Neamţ a fost sfinţită o troiţă înălţată pentru comemorarea a 100 de ani de la sacrificiul celor ce s-au jertfit în aceste locuri pentru înfăptuirea României Mari. Slujba a fost oficiată de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care la final le-a vorbit celor prezenţi despre semnificaţia şi importanţa Sfintei Cruci.

[cristiboss56]

Trinitas TV a lansat recent emisiunea „Pagini despre satul românesc”.
Noua producţie media a Televiziunii Patriarhiei Române este realizată de Alex Ştefănescu care doreşte să demonstreze cât de valoroasă şi emoţionantă este literatura română dedicată satului.
Ediţia de duminică, 17 februarie, îl are ca subiect central pe Lucian Blaga care spunea că „Veşnicia s-a născut la sat” şi va fi difuzată la ora 20:55.
„Am început în mod simbolic cu Eminescu, iar singura poezie a lui Eminescu în care apare un sat este «Sara pe deal». În multe alte poezii ale sale vedem păduri, râuri, acea natură cu care ţăranii sunt familiarizaţi încă din copilărie, dar nu vedem satul propriu zis”, a declarat realizatorul emisiunii.
„Pentru Mihai Eminescu satul era imaginea siguranţei. Chiar şi în poezie se vede asta. De pe deal se vede satul. Cu activitatea lui aceeaşi de sute de ani, cu oameni care au un rost, cu activităţi care au o rânduială. Este un sat din imaginaţia lui şi un sat din amintirile lui pentru că Eminescu a copilărit într-un sat, satul Ipoteşti”, a adăugat Alex Ştefănescu.
Emisiunea se doreşte a fi un manifest prin care telespectatorii sunt încurajaţi să citească poezie şi să înveţe să se bucure de natură.

[cristiboss56]

La Centrul de Cercetare Ecumenică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu au început joi, 14 februarie, conferințele Andrei Scrima din acest an.
Prima conferință a fost susținută de Ana-Maria Răducan și a fost intitulată „A fi sau a nu fi…filosof. Configurarea identității unei elite în secolul al XI-lea”, informeayă Mitropolia Ardealului.
Conferințele Andrei Scrima de la Sibiu sunt evenimente academice anuale care aduc în fața publicului sibian bursieri ai programului de cercetare științifică pus sub același nume, în cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică din municipiu.
În acest an vor fi șase conferințe susținute de bursierii actuali pe teme diverse de cercetare teologică și ecumenică.
Prima întâlnire a avut loc în sala de conferințe din cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică, în prezența celor doi co-directori ai instituției, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel și prof. univ. dr. Stefan Tobler, a coordonatoarei programului de burse Andrei Scrima, Antoaneta Sabău, a cercetătorilor și bursierilor din cadrul Centrului, precum și a altor cadre didactice și teologi.
Următoarea conferință din cadrul programului Andrei Scrima va avea loc joi, 21 februarie, de la ora. 14.00, în aceeași sală și va fi susținută de Daniel Cergan, cu tema „Comunicarea religioasă și societatea modernă. Identitatea religioasă în lumea modei”.
Seria de conferințe va continua pe 28 februarie cu prelegerea intitulată „Despre libertate și datorie: sărbătoarea Bunei Vestiri” și susținută de Ileana Suciu.
Pe 21 martie, Paul Siladi va susține o conferință intitulată „The <<Ecumenism>> of the Desert Fathers. The Relation to the Other in the Apophtegmata Patrum”.
Răzvan Perșa va susține conferința „Heresy/Heretics, Schismatics/Schism, Illicit Assemblies. Naming the Non-Orthodox Communities in the First Millenium” pe 29 martie.
Ultima conferință va avea loc pe 8 mai și va fi susținută de Alexandru Briciu. Tema conferinței este „The WCC, an Arbitrator ex Aequo et Bono in the Eastern Bloc. The Romanian Systematization Issue”.

[cristiboss56]

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a finanțat recent achiziționarea buteliilor cu protoxid de azot, gaz utilizat pentru facilitarea nașterii naturale fără dureri la Maternitatea „Elena Doamna” din Iași.
Maternitatea ieșeană a fost prima unitate sanitară de stat care a introdus acest produs medical, în 2014, însă nașterea sub efectul protoxidului de azot a fost întreruptă din lipsa fondurilor.
„Doresc să mulţumesc Înaltpresfinţitului Teofan în mod special din partea pacientelor pentru că această sponsorizare a fost făcută la dorinţa expresă a dumnealui. Vom continua să achiziţionăm şi pe viitor”, a precizat dr. Gabriel Martinescu, managerul Maternităţii „Elena Doamna”, potrivit Ziarul de Iași.
Protoxidul de azot, numit și Entonox, sau gaz ilariant are un efect analgezic, de relaxare, şi reduce senzaţia de durere.
Pacienta îşi administrează singură doza necesară atunci când simte dureri, gazul fiind într-o butelie cu un furtun prin care femeia inspiră. Efectul este unul pe termen scurt şi nu afectează capacitatea pacientei de a se mişca.
Arhiepiscopia Iașilor este una dintre cele mai active în ceea ce privește activitățile pentru viață. Prin Departamentul Pro Vita, Sectorul de Misiune al Eparhiei se concentrează pe informarea și consilierea tinerilor, ajutorarea femeilor însărcinate aflate în dificultate, salvarea copiilor de la avort și sprijinirea familiilor cu mulți copiii

[cristiboss56]

Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit în ședință anuală la Reședința PatriarhalăPublicat de Sorin Ioniţe 19.02.2019
Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit marți, 19 februarie 2019, la Reședința Patriarhală în ședință anuală sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Ședința a început în jurul orei 10:00. A fost evaluată activitatea Bisericii din anul trecut și s-au formulat propuneri pentru anul în curs.
Evaluarea a fost făcută la nivel național, pe sectoare de activitate.
114 milioane lei în filantropie
Potrivit raportului citit de Patriarhul României, peste 114 milioane lei au fost cheltuite în Patriarhia Română pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018.
În ceea ce privește activitatea pastoral-liturgică și administrativă au fost evidențiate sfințirea Altarului Catedralei Naționale și oficierea primei slujbe de pomenire pentru Eroii Neamului în lăcașul de cult reprezentativ al spiritualității românești.
Au mai fost amintite: proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul, canonizarea Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail, înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Matrona de la Moscova, a cinstirii Sfintei icoane a Maicii Domnului – Siriaca, de la Mănăstirea Ghighiu.
În același raport, Părintele Patriarh Daniel a subliniat principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern. Acestea au vizat, pe de o parte, legăturile tradiționale ale Bisericii noastre cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate.
Formele în care se poate manifesta dragostea față de semeni
„Analizând datele existente, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică”, a spus Patriarhul României la ședința anuală a Consiliului Național Bisericesc.
Preafericirea Sa a insistat asupra „iubirii milostive” care poate fi arătată „în multe și diferite forme”:
Milostenia materială poate fi hrană pentru cel flămând, haine pentru cei lipsiți de ele, medicamente pentru cei bolnavi, ajutor material pentru cei săraci și altele asemenea.
Referitor la filantropie, Părintele Patriarh a recomandat ca „în mâna întinsă a omului aflat în nevoie sau dificultate trebuie să vedem mereu mâna întinsă a lui Hristos către noi”.
În chip tainic și duhovnicesc, mâna săracului care ne cere ajutor se întâlneşte cu mâna lui Hristos din noi care oferă acest ajutor celor aflați în nevoie.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a exprimat aprecierea față de „eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române”.
Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!
Evaluările și rapoartele făcute în aceste zile vor fi prezentate membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se vor reuni joi în ședință de lucru.

[cristiboss56]

Reflectând asupra pildei Întoarcerii Fiului Risipitor, Patriarhul Daniel a semnalat un aspect important în omilia duminicală, şi anume că Dumnezeu aşteaptă ca noi, prin pocăinţă, să facem câţiva paşi înspre El şi imediat ne iese în întâmpinare să ne ofere ajutorul Său.
„Văzând de la distanţă mare această dorinţă a tânărului de a se pocăi”, a spus Patriarhul Daniel, „din departe Tatăl fiului risipitor a ieşit în întâmpinarea lui. Nu l-a aşteptat să bată la uşă, ci când a văzut că fiul risipitor face primii paşi spre El ca să ceară iertare, Tatăl a ieşit în întâmpinarea lui”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat celor prezenţi în Catedrala Patriarhală „că atunci când Dumnezeu Tatăl vede că un păcătos vrea să se întoarcă, iese în întâmpinarea lui şi îl primeşte cu iubire părintească milostivă şi iertătoare”.
Iubirea mai mare decât dreptatea
Pilda Fiului Risipitor evidenţiază iubirea părintească nemărginită şi necondiţionată a lui Dumnezeu faţă de păcătosul care cere iertare pentru păcatele sale şi se pocăieşte.
Iubirea aceasta, a spus Patriarhul Daniel, este mai mare decât dreptatea.
„După dreptate fiul trebuia pedepsit, dar după iubirea părintească mai presus de orice calcul material e primit cu multă bucurie”, a afirmat Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române: .
„Tatăl nu i-a cerut un inventar al bunurilor risipite, al averilor cheltuite, ci mai presus de orice calcul de ordin material Tatăl s-a bucurat pentru că persoana este mai important decât toate averile materiale”.
„Sufletul unui păcătos care se întoarce la Dumnezeu are o valoare infinită, de aceea nu au mai fost calculate pagubele materiale produse de viaţa dezordonată, egoistă şi pătimaşă a fiului rispitor”, a precizat Părintele Patriarh.
Pocăinţa înviază sufletul din moarte spirituală
Pocăinţa a fost subiectul central al omiliei pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit-o în Catedrala Patriarhală cu prilejul Duminicii întoarcerii fiului risipitor.
El a remarcat că pocăinţa reprezintă „schimbarea modului de a gândi şi de a trăi” şi a explicat că prin acest proces „sufletul înviază din moartea spirituală”.
Părintele Patriarh l-a oferit ca exemplu pe fiul risipitor.
Aflat în „drama libertăţii ca înstrăinare de Dumnezeu” departe de Tatăl său, „într-un moment de conştientizare a stării sale decăzute”, fiul risipitor „şi-a venit în sine”, a spus Patriarhul Daniel explicând că aceasta este prima treaptă a pocăinţei.
„Atunci el începe să se ridice din starea nefirească a îndepărtării omului de Dumnezeu, la starea firească, la starea de comuniune şi de împăcare cu Dumnezeu, de comunicare cu Dumnezeu prin rugăciune de pocăinţă”, a spus părintele Patriarh Daniel.
Reprimirea în iubirea lui Dumnezeu
În acest sens, Preafericirea Sa a explicat că atunci când oamenii se pocăiesc şi doresc să îşi schimbe viaţa, îşi mărturisesc păcatele prin Taina Spovedaniei, „înviază din moartea spirituală pricinuită de păcat” şi devin „oameni primiţi în iubirea lui Dumnezeu Tatăl”.
Părintele Patriarh a făcut referire la cele patru simboluri din evanghelie care evidenţiază primirea omului în iubirea lui Dumnezeu Tatăl.
Haina cea dintâi – primită ca urmare a pocăinţei şi a regretului pentru viaţa păcatoasă, această haină arată simbolic „legătura dintre Taina Botezului şi Taina Pocăinţei, numită adesea Botezul Lacrimilor.Inelul cel de aur simbolizează reprimirea omului care se pocăieşte în „iubirea deplină, neîntreruptă, nediminuată şi neschimbătoare a lui Dumnezeu”;Încălţimintea nouă primită după pocăinţă semnifică „harul sau ajutorul lui Dumnezeu ca omul să calce peste spinii ispitelor când merge pe calea mântuirii”Viţelul îngrăşat este Sfânta Euharistie primită de cei care se pocăiesc, fiind arvuna vieţii veşnice.Dumnezeu respectă libertatea omului
Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că „Dumnezeu respectă libertatea omului chiar şi atunci când libertatea aceasta poate deveni potrivnică voii lui Dumnezeu”, însă a precizat că Tatăl Ceresc intervine atunci când omul se îndreaptă spre pierzare.
„Când constată că libertatea omului a devenit iraţională şi autodistructivă şi îl duce pe om la pierzare, atunci Dumnezeu intervine adesea în mod neaşteptat, nu direct, ci prin împrejurări materiale exterioare care determină pe omul păcătos la o schimbare spirituală interioară”, a spus Părintele Patriarh.
În finalul omiliei, Părintele Patriarh Daniel a spus că „Pilda fiului risipitor este dată ca un model de pocăinţă, dar şi ca o chemare la pocăinţă ca o pregătire a noastră pentru a intra în Postul Sfintelor Paşti, care este o perioadă de rugăciune smerită, de pocăinţă sinceră, de milostenie generoasă pentru a putea să primim bucuria cea mare a Învierii Domnului”.
În duminica a doua din perioada Triodului, alături de Patriarhul României au slujit episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul.

[cristiboss56]

Lasata secului de carne pentru Postul Sfintelor Pasti are loc in duminica numita a "Infricosatei Judecati" (3 martie 2019). Dupa aceasta duminica, intram in "saptamana branzei", in care consumul de origine animala este oprit pana la Sfintele Pasti.
Zilele de miercuri si de vineri din "saptamana branzei" au dezlegare la produsele lactate si la peste.
De regula, cuvantul sec, din sintagma "lasata secului", este inteles ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. Insa, la Sfintii Parinti, accentul nu cade numai pe mancare. Secul pe care il cere postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea impatimita. Omul cel vechi, omul pacatos trebuie sa dispara treptat. Primul pas pe aceasta cale este sentimentul unei nespuse cainte. "De unde voi incepe a plange faptele mele ticaloase?" Aceste cuvinte ce deschid "Canonul Pocaintei" al lui Andrei Criteanul, caracterizeaza aceasta stare spirituala. "Desfatandu-ma in adancurile pacatului, strig catre milostivirea Ta cea fara de margini... da-mi lacrimi, Hristoase, spre curatirea inimii de patimi... usile pocaintei (metanoia), deschide mie, Datatorule de Viata." Aceasta idee continua, cu intensitate mereu crescanda, in cantarile Bisericii si in rugaciunile liturgice, in special in perioada Postului Mare.
Insa, ceea ce se cere nu este doar plangerea rautatilor personale, ci "o lupta nevazuta" impotriva gandurilor rele si pacatoase.
Sfintii Parinti au atras atentia ca postul inteles doar ca efort alimentar, nu are nici o valoare: "De mancare postind, suflete al meu, dar de pofte necuratindu-te, in desert te lauzi cu nemancarea... Ca un mincinos vei fi urat de Dumnezeu si demonilor celor rai te vei asemana, caci nici ei nu mananca pururea...".
De multe ori ne este dat sa auzim ca nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Insa, nu este asa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfintii Parinti au randuit sa ne infranam de la anumite bucate pentru o vreme, au facut-o cu buna stiinta. Credinciosul nu trebuie sa se multumeasca cu jumatati de masura. Nu cu o parte din el trebuie sa-L intampine pe Hristos, ci cu intreaga sa natura: trup si suflet.
Mentionam ca Postul Sfintelor Pasti este asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2).