Ghostwriting - păcat sau nu?

[Demetrius]

În prealabil postat de ConstantinNae

Pentru cei care nu ştiu ce este "ghoswriting"-ul şi vor să se documenteze în limba engleză, daţi căutare pe orice motor de căutare. Un link util pentru informare ar fi pe Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Ghostwriter

Dar, ca să explic pe scurt în limba română, "ghostwriting"-ul este acţiunea de a angaja o persoană să scrie pentru tine o operă literară (roman, biografie, povestiri, poezii etc.) sau non-literară (discursuri, chestii politice etc.) după nişte indicaţii pe care i le dai tu, iar apoi, după ce "ghostwriter"-ul este plătit pentru munca depusă, opera respectivă îţi aparţine şi o poţi publica sau prezenta în public cu numele tău.

Realizez că acest lucru este tehnic o minciună prin omisiune (pentru că teoretic nu spui că ai scris-o tu, dar lumea presupune că ai scris-o pentru că e numele tău pe carte), însă în ce măsură este un păcat?

Există site-uri pe internet unde oameni cu talent la scris îşi oferă serviciile de "ghostwriteri". Îi angajezi, îi plăteşti prin PayPal, le spui nişte idei despre ce să scrie şi câteva săptămâni mai târziu ei îţi trimit prin email documentul cu poeziile sau cu poveştile pe care tu poţi să le publici liniştit, pe Amazon sau la orice editură, cu numele tău.

Având în vedere că ai plătit omul respectiv pentru munca depusă, opera în sine îţi aparţine ţie de drept din punct de vedere moral? Juridic, da, îţi aparţine, pentru că site-urile prevăd contractual că "ghostwriter"-ul renunţă la drepturile de autor după ce îşi primeşte banii. Dar eu întreb aici din punct de vedere religios. Este păcat să publici cu numele tău o lucrare literară pe care ai cumpărat-o? Dacă ai cumpărat-o, este a ta, ca orice bun material şi, prin urmare, poţi să spui că îţi aparţine?

Care este opinia voastră cu privire la gradul de moralitate al acestui tip de afacere?

Sincer, mie mi se pare foarte corect din punct de vedere lumesc.

In primul rand, pentru ca ideile de baza, cele dictate de la bun inceput, sunt originale si apartin celui care le "semneaza" la sfarsit, iar cel care le compune le si respecta.

In al doilea rand, cel care le "compune", de fapt doar le fasoneaza, adica le shlefuieshte dandu-le un lustru ca sa "ia ochii", sa placa, sa atraga.

In al treilea rand, am spus la inceput ca mi se pare foarte corect fiindca si in Scriptura este un exemplu foarte sugestiv pe care si Dumnezeu l-a respectat asa cum s-a intamplat intre oameni:

30. Şi a zis Isav către Iacov: "Dă-mi să mănânc din această fiertură roşie, că sunt flămând!" De aceea Isav s-a mai numit şi Edom.
31. Iacov însă i-a răspuns lui Isav: "Vinde-mi mai întâi dreptul tău de întâi-născut!"
32. Şi Isav a răspuns: "Iată eu mor. La ce mi-e bun dreptul de întâi-născut?"
33. Zisu-i-a Iacov: "Jură-mi-te acum!" Şi i s-a jurat Isav şi a vândut lui Iacov dreptul său de întâi-născut.(Fac25,30-33)

Insa din punct de vedere moral(asa cum ai cerut), am ceva rezerve pentru ca, tocmai fiindca si apare in Scriptura, viata se reduce la un comert lumesc cu darurile lui Dumnezeu, sau la desconsiderarea randuielii Lui; adica cel cu bani cumpara un statut de care nu-i capabil fara bani, iar cel cu merite duhovnicesti doreste bunuri lumesti, pe de o parte.
Pe de alta parte, tot aici amintesc o vorba ce mi s-a revelat citind Scriptura: "Meriti ceea ce ti se intampla".



P.S. Cred ca presedintele Romaniei nu scrie nici macar un rand din comunicatele pe care le citeste public.

[ConstantinNae]

În prealabil postat de Demetrius

viata se reduce la un comert lumesc cu darurile lui Dumnezeu, sau la desconsiderarea randuielii Lui;

Nu înţeleg partea asta. Nu e toată societatea bazată pe comerţ lumesc cu darurile pe care Dumnezeu le-a dat fiecăruia?

Unul a fost hărăzit cu putere fizică şi se angajează muncitor cu trupul pentru alţii care nu au putere fizică. Altul a fost hărăzit cu talent artistic şi îşi vinde talentul făcând picturi, sculpturi şi alte podoabe pentru decorarea caselor celor care nu au talent ca el. Altuia Dumnezeu i-a dat har duhovnicesc dar, fiindcă trebuie să îşi câştige şi el pâinea, este plătit ca preot pentru slujbele pe care le face.

Asta a fost orânduirea lumii de când s-au organizat oamenii în comunităţi, nu?

[Demetrius]

În prealabil postat de ConstantinNae

Nu înţeleg partea asta. Nu e toată societatea bazată pe comerţ lumesc cu darurile pe care Dumnezeu le-a dat fiecăruia?

Unul a fost hărăzit cu putere fizică şi se angajează muncitor cu trupul pentru alţii care nu au putere fizică. Altul a fost hărăzit cu talent artistic şi îşi vinde talentul făcând picturi, sculpturi şi alte podoabe pentru decorarea caselor celor care nu au talent ca el. Altuia Dumnezeu i-a dat har duhovnicesc dar, fiindcă trebuie să îşi câştige şi el pâinea, este plătit ca preot pentru slujbele pe care le face.

Asta a fost orânduirea lumii de când s-au organizat oamenii în comunităţi, nu?

Dumnezeu a randuit lumea aceasta(desharta) pentru ca in ea noi sa ne pregatim(daci sa meritam) un loc in imparatia cerurilor, insa noi traim ignorand randuiala; noi vrem sa traim bine aici.

[ConstantinNae]

Deci, ca să mă asigur că înţeleg, "ghostwriting"-ul este un păcat, da? Atât pentru cel care îşi oferă serviciile de scriitor, cât şi pentru cel care le cumpără, sub anonimat?

[Demetrius]

În prealabil postat de ConstantinNae

Deci, ca să mă asigur că înţeleg, "ghostwriting"-ul este un păcat, da? Atât pentru cel care îşi oferă serviciile de scriitor, cât şi pentru cel care le cumpără, sub anonimat?

Cred ca cel care cumpara pacatuieste inchinandu-se la idol, la cel care ar vrea sa fie, adica actioneaza ca sa se prezinte oamenilor mai bun decat este.
Despre celalalt nu stiu ce sa zic, poate are cineva alta parere.



P.S. Si eu am "cumparat" asa ceva si n-am platit decat foarte tarziu, abuzand cumva de ralatie. M-am simt demn de acuzare, dar n-am pus la suflet si nu m-am prea acuzat. Oricum, n-am beneficiat de idolatrie; poate tocmai de aceea.