Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Biserica noastră îl cinsteşte pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul de-a lungul anului bisericesc în zilele de 23 septembrie - „Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, 7 ianuarie - „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, 24 iunie - „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul” şi 29 august - „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. Este cunoscut în mod special pentru sfinţenia vieţii lui, pentru severitatea ascezei, râvna înflăcărată după dreptate şi după cele cereşti. A fost denumit de imnologii Bisericii „înger în trup” sau „înger omenesc”.
Astăzi cinstim sfârşitul jertfelnic al Înaintemergătorului Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul, pentru legea lui Dumnezeu. Apărând legea lui Dumnezeu, dată lui Moise pe Muntele Sinai, Sfântul Ioan a condamnat în predicile sale păcatul regelui Irod de a fi luat de soţie pe Irodiada, soţia fratelui său Filip. De aceea, a fost întemniţat în fortăreaţa Maherus. La o petrecere de ziua lui Irod, la îndemnul Irodiadei, fiica acesteia, Salomeea, a cerut capul Sfântului Ioan. Tradiţia spune că soldaţii au tăiat capul Botezătorului pe când acesta se ruga. Multă vreme Cinstitul cap al Sfântului Ioan a fost îngropat de Irodiada într-un loc ascuns, în castelul din Maherus, unde se săvârşise uciderea. Ştia de aceasta şi Ioana, femeia dregătorului lui Irod Antipa, care era ucenică în ascuns a Domnului Hristos.
După tradiţie, Sfânta Mironosiță Ioana a luat de acolo capul Sfântului Ioan şi l-a îngropat la Ierusalim, în Muntele Eleonului (Măslinilor), într-un vas de lut. Acest fapt a rămas cunoscut între creştini, iar aceasta e socotită prima aflare a sfântului cap. A stat acolo până în vremea binecredincioşilor Împăraţi Constantin şi Elena, când Cinstitul cap a ajuns la Emesa, la un olar, purtat de doi călugări. O vreme, Cinstitul capul a fost păstrat de credincioșii de acolo până în anul 453, când Episcopul Uranie al Emesei l-a aşezat în biserica cetăţii, unde a dat tămăduire multor bolnavi. Aceasta este socotită a doua aflare. După mulţi ani, Cinstitul cap al Înaintemergătorului a fost dus în locul numit Evdomon, în Constantinopol, iar în vremea luptei împotriva sfintelor icoane a fost dus la Comane, la hotarul Imperiului Bizantin cu Armenia, şi îngropat acolo. A fost adus din nou în Constantinopol, în 860, în vremea împăratului Mihail al III-lea, de către Sfântul Ignatie, Patriarhul Constantinopolului. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a Cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

[cristiboss56]

Anul bisericesc începe la 1 septembrie, zi în care Biserica Ortodoxă Română sărbătorește pe Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, Smeritul sau „cel Mic”. El a fost una dintre marile personalităţile teologiei străromâne care au fixat „cronologia erei creştine”, luând pentru prima oară ca punct de plecare pentru numărarea anilor Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul s-a născut în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, în jurul anului 465. A intrat într-o mănăstire dobrogeană încă din copilărie, dar, datorită formaţiei sale duhovniceşti şi teologice deosebite, a fost chemat la Roma de Papa Ghelasie (492-496). Aici a fost închinoviat la Mănăstirea „Sfânta Anastasia”, ctitoria Sfântului Împărat Constantin cel Mare. A primit însărcinarea de a se ocupa de arhiva Cancelariei Pontificale, reorganizând-o şi devenind noul ei fondator. Sfârşitul vieţii a fost în anul 545, în localitatea italiană Vivarium. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 8 iulie 2008, l-a trecut în rândul sfinţilor cu data de prăznuire 1 septembrie.
Sfântul Dionisie a avut un rol important în ceea ce priveşte calculul pascal, astfel, mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în „Liber de Pashatae” sau „Carte despre Paşti”: „Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei”, „Precizări pentru stabilirea datei Paştilor”, „Elementele calculului calendaristic şi pascal”.
Începutul Anului bisericesc la 1 septembrie s-a hotărât de către Sfinţii Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece, după calendarul iudaic, intrarea Mântuitorului în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19), după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a şaptea, numită Tişri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie).
După Tradiţia Bisericii noastre Ortodoxe, în data de 1 septembrie, în toate bisericile din ţară se oficiază slujba de Te Deum.

[cristiboss56]

Preasfințitul Părinte Varlaam a oficiat sâmbătă în Catedrala Patriarhală Slujba de Te Deum cu ocazia anului nou bisericesc.
În predica sa rostită cu acest prilej, Preasfinția Sa a subliniat că originea acestei sărbători se află în cultura ebraică deoarece începutul anului în tradiția lor „era luna septembrie, luna 1 sau țișri”.
„Tot potrivit tradiției în luna septembrie s-a sfârșit și potopul din vremea lui Noe. În ziua întâi corabia acestuia s-a așezat pe muntele Ararat și tot în ziua de 1 septembrie, Moise a coborât de pe muntele Sinai purtând tablele legii scrise cu degetul lui Dumnezeu”, a precizat ierarhul.
De asemenea „în luna septembrie a intrat poporul ales în Pământul Făgăduinței, ținutul Canaanului”, însă motivul central pentru care această sărbătoare a fost așezată în prima zi a lunii a noua îl aflăm de la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, care relatează „că într-o zi de 1 septembrie Mântuitorul Iisus Hristos a început activitatea publică de propovăduire a Evangheliei” a subliniat Episcopul Varlaam.
Ierarhul a spus că spre sfârșitul lunii septembrie se culeg roadele muncii agricultorilor din anul precedent, așadar „pământul intră într-o etapă de odihnă iar agricultorii așază în pământ sămânța recoltelor anului viitor. Lucrul acesta s-a reflectat și în rugăciunea de la sfârșitul slujbei de Te Deum pentru că am mulțumit pentru binefacerile lui Dumnezeu, oferite nouă în mod gratuit”.
La finalul cuvântului său, Preasfințitul Părinte Varlaam a îndemnat credincioșii prezenți să se roage bunului Dumnezeu ca anul care vine să fie un an plăcut Domnului, să nu fie tulburat de răutăți și să se manifeste ca adevărați creștini, împlinind poruncile lui Dumnezeu.
Rugăciunea de mulțumire a avut loc după slujba Sfintei Liturghii.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, va participa la cel mai mare eveniment dedicat tinerilor ortodocși din acest an: ITO 2018 – Sibiu.
Preafericirea Sa va fi prezent joi la festivitatea de deschidere a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși care se va desfășura în perioada 6-9 septembrie 2018.
În ziua de 6 septembrie va avea loc deschiderea oficială a întâlnirii, devenită deja tradiție, unde vor fi prezentate delegațiile din toate eparhiile și țările.
Prima delegație participantă la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși 2018 a sosit duminică la Sibiu.
A doua zi este destinată workshopurilor. Voluntarii facilitatori și moderatori vor implica cei 3.000 de participanți în discuții pe teme stabilite de organizatori, informează sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Sibiului.
După amiază va avea loc Conferința ,,Unitate. Credință. Neam. De 100 ori România” susținută de Emil Hurezeanu și moderată de părintele Constantin Necula, iar după aceasta toți tinerii vor porni în Procesiunea unității, pe traseul: Sala Transilvania – Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime – Piața Mare.
Sâmbătă, 8 septembrie, participanții vor merge la Muzeul ASTRA din Sibiu, unde se vor ruga la Sfânta Liturghie împreună cu Mitropolitul Laurențiu al Ardealului. După slujbă, tinerii vor avea ocazia de a lua parte la mai multe ateliere de creație în aer liber cu tematică tradițională românească.
Întorși în Piața Mare din Sibiu, tinerii vor participa seara la un concert de muzică ușoară, după care va urma surpriza organizatorilor, care va rămâne secretă până la momentul acesteia.

În ultima zi, 9 septembrie, la Catedrala Mitropolitană va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de ierarhi, iar după slujbă va avea loc festivitatea de închidere, unde va fi predată ștafeta organizatorilor ITO 2019 ai Arhiepiscopiei Craiovei.

[cristiboss56]

Contribuția Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București la organizarea unui simpozion inter*național cu tema „Dumitru Stăniloae și Hans Urs von Balthasar despre Părinții Bisericii (Sfântul Maxim Mărturisitorul)” se înscrie în seria manifestărilor academice dedicate comemorării a 25 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui profesor Dumitru Stăniloae (1993-2018), proeminent reprezentant al teologiei ortodoxe române și universale. Timpul scurs de atunci a confirmat receptarea continuă și crescândă a operei sale, care poate fi definită ca o sinteză neopatristică creatoare, în țara sa natală - România, precum și în tot mai multe țări din lume.
Părintele Dumitru Stăniloae a realizat vasta sa operă teologică prin redescoperirea profunzimii și actualității permanente a gândirii Sfinților Părinți. Totuşi, el nu doar a tradus și explicitat contribuția lor teologică majoră pe plan universal, ci a și continuat în duhul Sfinților Părinți reflecția teologică ortodoxă într-un mod creator. Părintele Stăniloae a realizat aceasta prin preluarea unor teme majore din literatura patristică, pe care le-a adâncit și le-a actualizat pentru contemporanii săi, într-un dialog cu problemele contextului teologic-religios, sociocultural și eclesial-misionar al secolului 20.
Interesul constant al părintelui Stăniloae pentru opera Sfântului Maxim Mărturisitorul (†662), concretizat în numeroase traduceri din scrierile sale, l-a determinat să utilizeze în comentariile sale substanțiale și contribuțiile altor teologi creștini, răsăriteni sau apuseni, pe care le-a considerat utile pentru înțelegerea corectă și completă a gândirii Sfântului Maxim. Unul dintre acești teologi apuseni a fost Hans Urs von Balthasar, admirator, traducător și comentator al Sfântului Maxim Mărturisitorul, pe care teologul romano-catolic l-a redescoperit Occidentului creștin.
Atât părintele Dumitru Stăniloae, cât şi părintele Hans Urs von Balthasar au valorizat teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, subliniind că tema centrală a oricărei teologii creştine trebuie să fie iubirea Preasfintei Treimi arătată în şi prin Iisus Hristos pentru mântuirea lumii, deoarece, așa cum spune Hans Urs von Balthasar, „numai iubirea este demnă de credință” („l'Amour seul est digne de foi”; „Glaubhaft ist nur die Liebe”).
Felicităm pe toți organizatorii și participanții la lucrările acestui simpozion internațional de teologie, care își propune să evidențieze modul în care doi teologi exponențiali ai secolului 20, unul din estul, celălalt din vestul Europei creștine, au reuşit să aducă în actualitate teologia Sfinților Părinți ai Bisericii nedespărţite, în mod deosebit teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Binecuvântăm cu părintească dragoste pe toţi participanţii la lucrările simpozionului, exprimându-ne speranța că rezultatele acestuia vor fi receptate ca fiind o frumoasă cooperare academică şi o cinstire a memoriei celor doi mari teologi europeni.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la Simpozionul teologic internațional „Dumitru Stăniloae și Hans Urs von Balthasar despre Părinții Bisericii (Sfântul Maxim Mărturisitorul)”, organizat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, în perioada 6-8 septembrie 2018.

[cristiboss56]

Parohia „Sfântul Vasile cel Mare”-Victoria va fi în perioada 7-14 septembrie 2018 gazda mai multor evenimente culturale şi religioase, cu prilejul sărbătoririi unuia dintre hramurile bisericii acestei parohii din Protopopiatul Sector 1 Capitală, „Înălţarea Sfintei Cruci”. Astăzi, 7 septembrie, se organizează conferinţa „Sfântul Ierarh Calinic, promotor al credinţei neamului românesc şi spiritualitatea cernicană”, iar joi, 13 septembrie, va avea loc tradiţionala procesiune „Calea Sfintei Cruci, scară către cer”.
Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” de pe Calea Victoriei din Capitală organizează azi, 7 septembrie, de la ora 18:30, conferinţa „Sfântul Ierarh Calinic, promotor al credinţei neamului românesc şi spiritualitatea cernicană”. Evenimentul face parte din seria manifestărilor organizate de parohia bucureşteană cu prilejul sărbătoririi celui de-al doilea hram, „Înălţarea Sfintei Cruci”. Invitaţii întâlnirii vor fi pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului cultură şi patrimoniu religios, şi pr. Nicolae Tănase de la Parohia Valea Plopului. „Anul acesta organizăm mai întâi o conferinţă dedicată Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, pentru că ne aflăm la cea de a 8-a ediţie a pelerinajului «Calea Sfintei Cruci, scară către Cer» în care, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, vom purta racla cu moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Prezenţa acestui sfânt în acest an, în cadrul hramului nostru, nu este întâmplătoare, pentru că Sfântul Calinic este, pe de o parte, un ziditor al credinţei neamului românesc, iar pe de altă parte, el este un patriot cu suflet şi inimă mare. El s-a implicat activ în crearea spaţiului duhovnicesc în inimile românilor, mai ales în Eparhia Râmnicului, acolo unde îi sfătuia pe toţi preoţii şi credincioşii să se roage pentru unitatea tuturor românilor”, a declarat pentru TRINITAS TV pr. Cristian Trandafir, parohul Bisericii „Sfântul Vasile cel Mare”-Victoria.
Joi, 13 septembrie, în ajunul sărbătorii „Înălţarea Sfintei Cruci”, la Biserica Sfintei Cruci şi a Sfântului Vasile cel Mare, din Calea Victoriei nr. 198, sector 1, Bucureşti, la ora 14:00, va avea loc primirea delegaţiei ce va aduce racla cu moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. În continuare va fi oficiată slujba Acatistului Sfântului Ierarh Calinic. Începând cu ora 16:00 vor fi săvârşite slujba Vecerniei Mari şi a Litiei, Acatistul Sfintei Cruci, iar de la ora 19:00 va avea loc procesiunea „Calea Sfintei Cruci, scară către Cer”, cu racla ce păstrează un fragment din Lemnul Sfintei Cruci şi cu racla cu moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.
Pe parcursul pelerinajului, clericii şi credincioşii vor intona cântări religioase închinate Sfintei Cruci şi Sfântului Ierarh Calinic, tropare şi stihiri. După ce se va înconjura parcul „Nicolae Iorga” şi Troiţa-monument din mijlocul parcului, preoţii şi credincioşii prezenţi vor asculta un cuvânt de învăţătură referitor la semnificaţia sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci şi despre viaţa Sfântului Calinic. De asemenea, Corul „Te Deum Laudamus”, dirijat de pr. Matei Zaharia, va susţine un concert de cântări religioase româneşti. Vineri, 14 septembrie, între orele 8:00 şi 12:00 vor fi oficiate Utrenia şi Sfânta Liturghie

[cristiboss56]

Prima sărbătoare a noului an bisericesc este Naşterea Maicii Domnului, în ziua de 8 septembrie. Această sărbătoare reprezintă poarta de intrare în cuprinsul întregului şir de prăznuiri la care Biserica ne cheamă pe noi toți în cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie.
Sărbătorile mari ale Maicii Domnului sunt Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Aceste sărbători sunt socotite ca fiind praznice împărătești.
În afară de cele patru sărbători principale ale Sfintei Fecioare pe care le-am menționat, mai există în calendarul ortodox și alte sărbători: Soborul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (26 decembrie), Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Izvorul Tămăduirii (Vinerea Luminată), Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana (9 decembrie), Aducerea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (2 iulie) și Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului (31 august).
Sfânta Fecioară Maria, drept cea mai sfântă dintre femei și ca una care s-a învrednicit să nască cu trup pe Mântuitorul Iisus Hristos, se bucură de preacinstire în Ortodoxie, fiind cea dintâi și cea mai mare dintre toți sfinții. A cinstit-o Dumnezeu Însuși în momentul în care a ales-o să fie „locaș al Cuvântului Hristos”.
Din paginile Sinaxarului aflăm că Sfânta Fecioară Maria s-a născut din Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, fiind unicul lor copil, dobândit la bătrâneţe, după stăruitoare rugăciuni. Sfântul Ioachim, tatăl Fecioarei Maria, se trăgea din seminţia lui Iuda, fiind urmaş al regelui David, iar Sfânta Ana, mama sa, era fiica preotului Mathan din Betleem, din seminţia lui Aaron.
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului a început să fie prăznuită încă din secolul al V-lea, între Sinodul III Ecumenic (431) și Sinodul IV Ecumenic (451). Acest lucru se observă datorită faptului că sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului se prăznuiește și la copți, și la siro-iacobiți, care s-au despărțit de Biserica Ortodoxă după Sinodul IV Ecumenic.
Sfântul Roman Melodul este cel care a compus condacul și icosul acestui praznic, în secolul al VI-lea, iar în secolul al VIII-lea, Sfântul Ioan Damaschin a alcătuit Canonul ce se cântă la slujba Utreniei.
Hotărârea datei de 8 septembrie pentru prăznuire este în legătură directă cu ziua sfințirii unei biserici închinate Maicii Domnului la Ierusalim de către împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.