![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
![]() Citat:
M-am referit strict la situația aia din îndreptar cu faptul că a împrumuta un chibrit te face părtaș la păcatul fumatului, n-am extins discuția la exemplul cu drogurile care e forțat și nu-mi aparține nici măcar ca și cugetare. Așa oricine poate deveni părtaș la orice fel de păcat, mai ales cei care lucrează în alimentație, cosmetică,artă pot hrăni păcatul altuia de îmbuibare, de lux, mândrie, trebuie făcută o limită până la care se merge cu extinderea și dacă chiar sunt călcări de porunci sau păcate de moarte cum sunt încadrate în Îndreptar. Că fiecare exemplu din Îndreptar e încadrat ba sub o călcare de poruncă, ba sub un păcat de moarte, deci foarte grav. Și am dat exemplu clar pe care tu l-ai ocolit, cu faptul că Sfântul Nectarie a lucrat la un negustor de tutun, și nu-i poate fi asimilat că el ar fi părtaș păcatului fumatului prin pregătirea tutunului cum descrie Îndreptarul spre finele exemplului 76 pag 20. Citat:
Dacă extragi cugetările teologice ale cuiva și încropești un îndreptar nu e ca și cum omul acela a scris un îndreptar în forma aceea și atâta timp cât o operă extrasă din alta a apărut după moartea acelui om, oricine poate avea rezerve. Și trebuie mult discernământ pentru că altfel situațiile sunt ori prea vagi scoase dintr-un context mai larg sau detalierea nu cadrează cu gravitatea poruncii și a păcatului de moarte sub care e încadrat.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 01.08.2018 at 20:25:02. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Topicul l-am făcut pentru a discuta situații concrete din îndreptare, în plan secundar am vrut să văd cam până unde s-ar întinde opera părintelui la Îndreptarul 2000 și de unde ar începe notele editorilor în lipsă de paranteze care să precizeze.
Nu vreau să axez discuția numai pe criteriul observațiilor introduse ulterior. Citat:
Un teolog formulează ținând cont și de diferite excepții care apar și aduce precizări nu aruncă niște formulări absolute, (în schimb dacă exemplul ar fi desprins dintr-un alt întreg) e posibil să fi intervenit editarea să fi scos din context aiurea. La alte exemple din Îndreptar care conțin obiceiuri, modă și neologisme nespecifice în vorbirea arhaizată a vremii am zis că n-ar corespunde și le-am precizat expres care, nu extindem argumentul acesta peste tot, era doar un alt semn că s-a editat. Problema la îndreptarul din 2000 e că nu se știe cât a scris original părintele, și unde începe contribuția editorilor, din ce lucrări se citează și din ce context al scrierilor părintelui au extras editorii exemplele respective că poate aveau alt sens acolo, unde și cine a păstrat operele peste timp dacă părintele a fost arestat. Nu se semnează nici măcar cu virgulă în finele cuvântului introductiv, cel care a scris prefața. Revenind la exemplul 57 pag.18 din Îndreptarul 2000: Citat:
Nu precizează în exemplul 57 despre închinare, cruce, metanie, dacă e rugăciune în Biserică sau acasă, rugăciune în gând, rugăciunea inimii, ci spune doar atât - că oricine nu se roagă întodeauna cu fața spre răsărit se aseamănă cu alți eterodocși. E o greșeală de formulare, niciun alt părinte nu a tâlcuit că rugăciunea spre alte direcții te-ar face străin de credința ortodoxă, dacă forțat de împrejurări călătorie, primejdie, că o Biserică canonică are altarul spre altă zonă , că stai la masă sau la coadă la un ghișeu, sau te rogi așa în gând cu rugăciunea inimii. Formularea 57 pag 18, nu admite nicio excepție. Cum nici faptul că musulmanii se roagă spre răsărit nu înseamnă că împărtășesc același etos de credință cu ortodocșii. Și situația acesta e încadrată chiar la călcarea poruncii I o altă forțare care nu cred că aparține părintelui acea încadrare. Citat:
Cu un enoriaș ar merge treaba, dar dacă ar fi mii de oameni influențați de un îndreptar lacunar, s-ar pierde mult timp la spovedanie pe lămuriri care trebuiau trecute în Îndreptar. La vremea când se tipărea Îndreptarul 94-2001, lumea abia se abona la net nu căutau mulți surse patristice. Și chiar și cu netul, puțini știu că a apărut o ediție nouă a îndreptarului, poate citind aici vor vedea și vor căuta varianta actualizată și nu vor mai citi varianta pe net.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 01.08.2018 at 21:48:59. |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
|
#4
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
|
#5
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Dacă un preot zice ceva chiar și în altă opră dar editorii extrag un fragment și lasă neclar nu e vina părintelui. În al doilea rând părintele azi n-ar mai scrie un îndrumar ca în anii 30 pentru că ar avea și alt parcurs , altă cunoaștere, ar fi îmbogățit cu multe note explicative sub fiecare exemplu, dar eu cred că a explicat multe numai că nu au fost trecute în îndreptarul din 2000.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 02.08.2018 at 17:55:45. |
|