Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Astfel, având în vedere că:
– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
și
declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018”.
Împlinirea a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată şi de Biserica Ortodoxă Română. La Catedrala Patriarhală au fost pomeniţi promotorii şi susţinătorii unirii, iar Patriarhul României a transmis un mesaj în acest sens.
Cu prilejul aniversării au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.

[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

Astfel, având în vedere că:
– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
și
declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018”.
Împlinirea a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată şi de Biserica Ortodoxă Română. La Catedrala Patriarhală au fost pomeniţi promotorii şi susţinătorii unirii, iar Patriarhul României a transmis un mesaj în acest sens.
Cu prilejul aniversării au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.

Dumnezeu sa binecuvanteze Romania!

[cristiboss56]

La împlinirea a 41 ani de la trecerea la cele veşnice a Patriarhului Justinian Marina, PS Timotei Prahoveanul a spus că reprezintă „o lumină în istoria Bisericii”, într-o perioadă grea pentru Ortodoxia românească. Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a evidenţiat personalitatea marcantă a Patriarhului Justinian Marina după slujba parastasului oficiată luni în biserica mănăstirii Radu Vodă din Capitală.
„A avut mult curaj, a avut râvnă misionară, s-a inspirat întotdeauna din scrierile Sfintei Evanghelii şi a Sfinţilor Părinţi. A cinstit în mod deosebit pe cei care au trecut prin suferinţe, pe profesorii de teologie, pe preoţii întemniţaţi, pe monahi şi pe monahii”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.
PS Timotei Prahoveanul a elogiat activitatea misionară desfăşurată „în rândul credincioşilor şi preoţilor de parohie” şi a subliniat grija pe care a îndreptat-o către monahii şi monahi. Ierarhul a făcut referire la decretul nr. 410 din anul 1959 şi a explicat faptul că Patriarhul Justinian nu i-a uitat pe monahii care „au fost trimişi în mijlocul lumii”, iar „pe mulţi i-a ajutat să revină în mănăstire”.
„A fost preocupat de toţi cei care i-au cerut ajutorul arătând prin cuvinte şi fapte că el a fost un patriarh iubitor al Bisericii, preoţilor, monahilor şi al credincioşilor”, a subliniat Preasfinţia Sa.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a semnalat purtarea de grijă pe care Patriarhul Justinian a avut-o faţă de Mănăstirea Radu Vodă în perioada comunismului. Aşezământul monahal s-a bucurat să îl aibă binefăcător în vremuri grele pe vrednicul patriarh care a fost înmormântat, conform testamentului său, în lăcaşul de cult din centrul Bucureştilor.
Cel de-al treilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut la data de 22 februarie 1901, în localitatea Suești, județul Vâlcea. A urmat studiile la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și a fost un timp preot de parohie. Rămas văduv, în anul 1945 a fost hirotonit Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Doi ani mai târziu a fost ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, iar la 6 iunie 1948 a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A trecut la cele veșnice în 26 martie 1977.
Biserica Ortodoxă Română a declarat 2017 drept anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

[cristiboss56]

Procesiunea de Florii s-a încheiat prin cuvântul Părintelui Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a prezentat dimensiunea duhovnicească şi teologică a pelerinajului.
UPDATE 17:30 | La finalul procesiunii, Preafericirea Sa a citit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce şezi întru cele înalte cu Tatăl şi eşti purtat pe aripi de Heruvimi şi cântat de Serafimi, Care, în zilele venirii Tale în trup, ai binevoit, pentru a noastră mântuire, a şedea pe mânzul asinei şi ai primit cântarea copiilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu şase zile, la Pătimirea Ta cea de bunăvoie, ca să mântuieşti lumea prin Crucea, prin Îngroparea şi prin Învierea Ta! Şi, precum atunci oamenii care şedeau întru întuneric şi în umbra morţii, având ramuri de copac şi stâlpări de finic, Te-au întâmpinat pe Tine, mărturisindu-Te Fiul lui David, aşa şi pe noi, care acum, în această zi de înainte-prăznuire, purtăm în mâini stâlpări şi ramuri de copaci, păzeşte-ne şi ne mântuieşte. Şi, precum acele popoare şi copiii Ţi-au cântat „Osana”, învredniceşte-ne şi pe noi să Te slăvim pe Tine în psalmi şi în cântări duhovniceşti, cu suflete curate şi neîntinate, în aceste zile ale Sfintelor Tale Pătimiri. Dă-ne nouă să ne împărtăşim fără de osândă și de bucuria Sfintelor Paşti, ca să Te lăudăm şi să Te slăvim, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
UPDATE 17:25 | După ce Patriarhul Daniel a rostit condacul al XIII-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim a urmat ectenia întreită. În continuare, Preafericirea Sa a citit rugăciunea de sfinţire a icoanei praznicare şi a stropit icoana cu apă sfinţită.
Ia aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, din sfântul Tău locaș și de pe tronul slavei Împărăției Tale, și cu îndurare trimite binecuvântarea Ta cea sfântă spre icoana aceasta a preaiubitului Tău Fiu, spre aducerea aminte a Întrupării, a tuturor minunilor celor slăvite şi a binefacerilor arătate neamului omenesc prin venirea Sa ca Om pe pământ, Intrarea Sa în Ierusalim, Răstignirea Sa pe Cruce și Învierea Sa din morți, și, prin stropirea cu această apă sfințită, binecuvinteaz-o și sfințește-o pe ea; dă-i ei putere de tămăduire a toată durerea și neputința; fă-o izgonitoare de toate uneltirile diavolești pentru toți cei care cu credință către ea vor alerga și înaintea ei Ție se vor închina și se vor ruga; și pururea auzită și bineprimită fie rugăciunea lor. Cu harul și cu îndurările și cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

[cristiboss56]

Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă. Este ultima săptămână din perioada Triodului.
Această perioadă este unică în Biserică, atât din punct de vedere liturgic cât și duhovnicesc. Săptămâna Mare este diferită de cele 40 de zile de post care au trecut. Este cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii.
Se numește Săptămâna Mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârșit, și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru – Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă
Fiecare zi din Săptămâna patimilor are o semnificație aparte
Conform Sinaxarului zilei din Triod:
Sfânta și Marea Luni – se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.Sfânta și Marea Marți – se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.Sfânta și Marea Miercuri – se face pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul.Sfânta și Marea Joi – prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului.Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului.Sfânta și Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad.
Săptămâna Patimilor are, prin Sfintele Evanghelii care se citesc în cadrul slujbelor care se săvârșesc, un pronunțat caracter eshatologic.

[cristiboss56]

În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, la Catedrala Patriarhală din București, programul slujbelor este special. Astăzi, începând cu ora 7:00 sunt oficiate Ceasurile cu obişnuitele Catisme şi citiri din Evanghelii, apoi, de la ora 10:00 este săvârşită Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. De la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală va fi oficiată Denia, Utrenia zilei de miercuri. Mâine, 4 aprilie, de la ora 7:00, vor fi oficiate Ceasurile cu citiri din Sfintele Evanghelii, iar în continuare Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. De la ora 11:45 va fi săvârşită Taina Sfântului Maslu, iar seara, de la ora 17:00, va fi oficiată slujba Deniei. Joi, 5 aprilie, de la ora 7:30 vor fi citite Ceasurile, iar de la ora 9:00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La ora 17:00, credincioşii sunt aşteptaţi la Catedrala Patriarhală să participe la Denia celor 12 Evanghelii. Vineri, 6 aprilie (zi aliturgică), de la ora 7:00, va fi săvârşită rânduiala Ceasurilor Împărăteşti, iar de la ora 9:00, Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf. Denia Prohodului Domnului, cu procesiunea în jurul catedralei, va fi săvârșită de la ora 17:00. Sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 7:00, vor fi oficiate Ceasurile, iar de la ora 9:00, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

[cristiboss56]

Astăzi la Catedrala Patriarhală de la ora 17:00 se săvârșește slujba Deniei. Ieri-seară, la slujba Utreniei zilei de miercuri, alături de soborul catedralei a slujit și părintele prof. dr. Mihail Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.
La Denia de luni seara, din soborul de slujitori a făcut parte și părintele prof. dr. Constantin Preda, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. La finalul slujbei, părintele profesor a rostit un cuvânt de învățătură despre Pilda celor 10 fecioare, pomenită la sinaxarul Utreniei zilei de marți. „În Sfânta și Marea Marți, Biserica ne invită să medităm la Pilda celor 10 fecioare, care pune în scenă drama așteptării eshatologice, condiția Bisericii și a noastră, a creștinilor, de a fi peregrini în această lume, de a fi prezenți în lume fără a fi din lume, cu credința că ne vom întâlni cu Mirele Hristos la nunta cerească în Împărăția Sa. Întrucât nu se cunosc nici ziua și nici ceasul când Domnul va veni, îndemnul este acela de a priveghea în orice clipă ca să fim pregătiți prin rugăciune neîncetată, prin folosirea corectă a bunurilor pământești, prin răbdare și îndelungă-răbdare în încercările vieții noastre”, a spus părintele Constantin Preda. Mâine, 5 aprilie, de la ora 7:30, la Catedrala Patriarhală vor fi citite Ceasurile, iar de la ora 9:00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La ora 17:00, credincioşii sunt aşteptaţi să participe la Denia celor 12 Evanghelii.