Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Patriarhul Daniel despre Sfântul şi Marele Sinod: „Este foarte important să menţinem comuniunea euharistică chiar dacă avem uneori poziţii diferite”
Sfântul şi Marele Sinod a fost unul dintre subiectele discutate în cadrul interviului pe care Părintele Patriarh Daniel l-a acordat recent pentru televiziunea naţională (TVR). Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat un aspect important, şi anume că Bisericile care au participat la Sfântul şi Marele Sinod şi cele care nu au fost prezente în Creta „au rămas în comuniune euharistică”. Părintele Patriarh a subliniat importanţa dialogului şi a consultărilor. „Este foarte important să menţinem comuniunea euharistică chiar dacă avem uneori poziţii diferite”, a afirmat Preafericirea Sa.
„Diferenţele, divergenţele sau deosebirile de apreciere a evenimentului Sfântului şi Marelui Sinod din Creta nu au contribuit la ruperea unităţii şi la încetarea comuniunii euharistice între Bisericile Ortodoxe surori. De aceea, este foarte important să menţinem comuniunea euharistică chiar dacă avem uneori poziţii diferite pentru că în cadrul dialogului şi a consultărilor putem să lămurim, să îmbunătăţim, să ameliorăm unele texte, dar să păstrăm unitatea de credinţă pe care o afirmăm în Crez”, a explicat Patriarhul Daniel.
Cel mai important eveniment al Ortodoxiei din anul 2016 a fost Sfântul și Marele Sinod. Acesta a avut loc la Academia Ortodoxă din Creta, în perioada 16 – 26 iunie 2016, sub președinția Sanctitatății sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Delegația Patriarhiei Române, condusă de Preafericitul Părinte Daniel a participat la toate lucrările Sinodului.
În cadrul interviului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Biserica Ortodoxă Română s-a pregătit „din timp pentru acest sinod”, iar „proiectele de documente au fost publicate de multă vreme”.
„Şcolile noastre teologice, profesorii, dar şi ierarhii care au studii de teologie aprofundate sau doctorate au avut o contribuţie deosebită, însă ceea ce am accentuat noi a fost asigurarea ca acest sinod nu aduce dogme noi, nici canoane noi şi că documentele sunt mai mult de ordin pastoral misionar; nu schimbăm nici doctrina, nici disciplina Bisericii, nici disciplina canonică”, a atras atenţia Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române.
„În acelaşi timp”, a spus Patriarhul Daniel, „am regretat că patru Biserici Ortodoxe surori nu au fost prezente şi acum încercăm să arătăm că este nevoie de comunicare, comuniune şi conlucrare pentru a arăta coresponsabilitatea Bisericilor Autocefale”.
În acest sens, Preafericirea Sa a evidenţiat că „Bisericile sunt Ortodoxe Autocefale”, dar, în acelaşi timp, formează „Biserica cea Una a lui Hristos şi trebuie să arate şi Universalitatea ei, nu numai autocefalia naţională sau regională”.
Totodată, Patriarhul Daniel a spus că Biserica Ortodoxă Română trebuie să contribuie la „întărirea unităţii panortodoxe”. „Prin aceasta nu trebuie să ne subliniem noi înşine vreun merit, ci doar să ne facem datoria”, a afirmat Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh Daniel a reiterat faptul că „delegaţia română a arătat că Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească, Apostolică sau Apostolească şi că alte comunităţi creştine s-au îndepărtat cu timpul de la Biserica cea Una”. Astfel că, după cum a subliniat Patriarhul României, „s-a afirmat această credinţă puternică în Biserica cea Una”.
În ceea ce priveşte „dialogul cu alte comunităţi sau entităţi creştine”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că „este o necesitate de ordin practic mai ales în ţările în care ortodocşii sunt minoritari, cum este diaspora română”. În acest context el a atras atenţia că putem fi „ortodocşi fără să fim fanatici”.
„Noi avem multe biserici care nu au propriul locaş de cult şi atunci folosesc ca împrumut biserici romano-catolice sau protestante pentru o vreme, fără să creăm o confuzie în privinţa credinţei. Aceasta arată că din punct de vedere al pastoraţiei practice este nevoie să arătăm că putem fi ortodocşi fără să fim fanatici, putem să fim fideli, dar arătând credinţa lucrătoare prin iubire nu dezvoltând ura împotriva altora. Trebuie păstrat adevărul de credinţă, dar mărturisit în aşa fel încât să se vadă legătura dintre credinţă şi iubire creştină”, a explicat Patriarhul României.

[cristiboss56]

În ziua praznicului Tăierii-împrejur cea după trup a Domnului și a sărbătorii Sf. Ier. Vasile cel Mare, 1 ianuarie 2018, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, și cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Paraclisul mitropolitan Maica Precista-Dudu (Madona Dudu) din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji la Schitul Buna Vestire al Mănăstirii Tismana din județul Gorj.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în parohia românească Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil din Berlin, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în Catedrala Sfinții Împărați din Chicago, Statele Unite ale Americii.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Sfântul Vasile cel Mare – Ivancea I din Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Arad.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, va sluji în Catedrala Episcopală din Huși.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în biserica parohială din Băile Felix, județul Bihor.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Catedrala Episcopală din Slobozia.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești Vlașca, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Catedrala Ortodoxă Română din Madrid, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji în Catedrala Episcopală din Slatina.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Biserica Buna Vestire – paraclis episcopal din Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în Biserica Nașterea Maicii Domnului din Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, va sluji în Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, Suedia.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în Catedrala Sfântul Gheorghe din Saint-Hubert, provincia canadiană Quebec.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji în Biserica Domnița Bălașa – paraclis patriarhal din Capitală.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Săraca din județul Timiș.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în comunitatea ortodoxă Sfânta Otilia şi Sfânta Teodora de la Sihla din St. Michel la Foret, Franța.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Mănăstirea Sihăstria Putnei din județul Suceava.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Mănăstirea Gai din Arad.

[cristiboss56]

După oficierea Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare în prima zi a lunii ianuarie, a avut loc în Catedrala Patriarhală o slujbă de Te Deum. În cadrul acesteia, anul 2018 a fost proclamat ca An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română.
Slujba de Te Deum a fost oficiată de PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod.
La finalul slujbei, PS Varlaam Ploieșteanul a citit actul oficial de proclamare a Anului omagial și comemorativ 2018 în Patriarhia Română.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a spus că credința creștină este încă de la apariția poporului român în istorie principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate, a spus Preafericirea Sa.
Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească, sau formarea poporului român, și încreștinarea lui au fost două procese concomitente și convergente, a explicat Patriarhul. Creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea Tainei Crucii și a Învierii lui Hristos, a adăugat Preafericirea Sa.
În continuare, Părintele Patriarh a evidențiat contribuția majoră a Bisericii Ortodoxe Române la promovarea conștiinței și a identității spirituale a poporului român:
Biserica a cultivat cu insistență în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie ca neam, aceeași limbă romanică neolatină și aceeași credință creștină. Altfel spus, adevărul originii daco-romane și al latinității limbii, sau adevărul romanității românilor a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi preoți și diaconi prin predici, dar mai ales prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români.
Totodată, Părintele Patriarh Daniel a explicat prezența în Catedrala Patriarhală la momentul de proclamare a Anului omagial și comemorativ 2018 a patru reprezentări grafice:
Icoana Sfintei Treimi – ca simbol al unității noastre de credință și de neam, pentru că Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi simbolizează în acest context cele trei mari provincii: Țara Românească, Moldova și Transilvania;Icoana Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României – semnificativă deoarece avem credință apostolică pe care ne-a transmis-o Sfântul Apostol Andrei;Tabloul Patriarhului Miron Cristea – care a fost un mare luptător pentru unirea Transilvaniei cu Regatul României, el reprezentând toate eforturile Bisericii pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1918;Tabloul Regelui Ferdinand Întregitorul – care reprezintă pe toți oamenii politici și întreg neamul românesc care s-a luptat pentru realizarea idealului Unirii.
Patriarhul Daniel s-a rugat la final ca Dumnezeu să binecuvinteze Anul Centenar ca an al recunoștinței față de Dumnezeu și față de înaintași, dar și un an al comuniunii sau unității spirituale românești.
Momentul solemn s-a încheiat cu intonarea Troparului Sfinților Români, a Imnului de Stat Deșteaptă-te române! și a cântării Mulți ani trăiască!

[cristiboss56]

Tinerii din Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR) au marcat începutul aniversării Centenarului Marii Uniri, scriind „100” cu torțe, în data de 1 ianuarie 2018, pe Dealul Crucii de la Mănăstirea Putna.
Evenimentul a avut loc în cadrul taberei tradiționale de iarnă la Mănăstirea Putna. În perioada În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, au fost prezenți la Putna peste 200 tineri de la mai multe filiale ASCOR, din: București, Iași, Cluj-Napoca, Suceava, Timișoara, Chișinău, Constanța, Brașov, Bacău. Inițiativei s-au alăturat și tinerii din Asociația Studenți pentru Viață.
Manifestarea dedicată Anului centenar a avut loc cu binecuvântarea Arhim. Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, și deschide seria evenimentelor dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română.
Momentul culminant a fost Retragerea cu torțe din seara zilei de 1 ianuarie 2018. Pe Dealul Crucii din Putna tinerii au intonat imnuri religioase și patriotice. La întoarcere, Părintele Melchisedec s-a adresat studenților, vorbindu-le despre Marea Unire din 1918 de pe treptele Muzeului Mănăstirii Putna.
„Pune-ți-vă întrebarea: Ce pot face eu pentru neamul și țara mea?” le-a spus părintele stareț tinerilor prezenți. Starețul i-a îndemnat să meargă „pe urmele strămoșilor cuminți, smeriți și demni, bucurându-L pe Dumnezeu și pe întreg neamul românesc”.
După oficierea unei slujbe de mulțumire, Părintele stareț a citit Discursul rostit de Regele Ferdinand la Putna, la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în 16 mai 1920:
Procesiunea cu torțe – 100 Centenar (III)
Tinerii ASCOR marchează Centenarul Marii Uniri, scriind „100” cu torțe, pe Dealul Crucii, la Mănăstirea Putna. La mulți ani, România!
Posted by Mănăstirea Putna on 1 Ianuarie 2018
„Dragii mei, vă felicit pentru această inițiativă care vă aparține în totalitate. Mișcarea aceasta a dumneavoastră pe Dealul Crucii și până aici, în fața mănăstirii, cuvântul, dragostea, jertfa, atitudinea voastră ne dau mult curaj nouă”, a mai spus Arhim. Melchisedec Velnic.
„Fie ca Bunul Dumnezeu, pentru dragostea voastră, să insufle tuturor românilor de la un capăt la altul al lumii duh curat național, duh de redeșteptare, de trezire, de înviere”, a concluzionat starețul Mănăstirii Putna.
În cadrul aceleiași tabere, studenții au colindat obștea mănăstirii:
Colinde ASCOR și SPV la Putna de Anul nou
Studenții prezenți la Putna colindă la Mănăstirea Putna. ASCOR București ASCOR Iași ASCOR Cluj-Napoca Ascor Suceava ASCOR Timisoara ASCOR Chişinău ASCOR Constanta ASCOR Brașov ASCOR Bacău Studenți pentru Viață
Posted by Mănăstirea Putna on 1 Ianuarie 2018
Mănăstirea Putna este cunoscută pentru deschiderea pe care o are față de tineri. În cadrul așezământului au loc numeroase activități spirituale, culturale și sociale pentru tineri. De asemenea, Mănăstirea editează revista anuală Cuvinte către tineri disponibilă și în variantă electronică pe site-ul oficial al așezământului.

[cristiboss56]

In Ajunul Bobotezei: post negru si Liturghia Sf. Vasile
Conform randuielilor tipiconale din Biserica Ortodoxa, daca Ajunul Botezului Domnului cade in timpul zilelor saptamanii atunci in ziua de Ajun se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sarbatorii Epifaniei se oficiaza Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur.

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie si de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, pomenita la 29 august.

In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie, sa primeasca de la duhovnic, binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa.”

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Slujbe speciale in Ajun si de Boboteaza

In Ajunul Bobotezei, in lacasurile de cult se oficiaza slujba Aghesmei mari, dupa savarsirea Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare, unita cu Vecernia Sarbatorii Botezului Domnului.

Cu prilejul sarbatorii Botezului Domnului, sunt oficiate, in aceste zile, slujbe speciale. Astfel, in ziua Ajunului Bobotezei, la 5 ianuarie, se va savarsi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare pentru a doua oara de la inceputul anului.

Conform randuielilor tipiconale din Biserica Ortodoxa, daca Ajunul Botezului Domnului cade in timpul zilelor saptamanii atunci in ziua de Ajun se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sarbatorii Epifaniei se oficiaza Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur.

Cand Ajunul Bobotezei cade sambata sau duminica, in ziua de ajun se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar a Sfantului Vasile cel Mare se face in ziua praznicului, fara sa se mai uneasca cu Vecernia.

Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza o singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua Botezului Domnului in Iordan.

In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: (“Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei (“Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta”) si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh (“Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant”), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.

La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. “In Iordan botezandu-Te Tu Doamne …”

In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, “firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu”.

[cristiboss56]

În ziua sărbătorii Botezului Domnului, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău, Republica Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Paris, Franța.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji la Catedrala mitropolitană din Nürnberg, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, va sluji în parohia „Înălțarea Sfintei Cruci”, Upland, California, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Catedrala din Târgu-Mureș.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu-Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala „Pogorârea Duhului Sfânt” din Onești.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala „Naşterea Domnului“ din Brăila.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopala din Arad.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala episcopală din Huși.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Volna, din Călărași.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei, va sluji la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia „Sfinții Apostoli” din Zimnicea.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Catedrala Episcopală din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la Catedrala Episcopală din Slatina.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Catedrala Episcopală din Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Catedrala Episcopală din Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Catedrala Episcopală din Giula.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial, din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia românească din Göteborg, Suedia.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, va sluji la Catedrala Episcopală „Sf. Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec, Canada.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Cebza, din județul Timiș.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va sluji în parohia „Sfântul Iosif” din Bordeaux, Franța.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la biserica Sf. Ioan Botezătorul (AHK) din München, Germania.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Catedrala „Nașterea Domnului” din Suceava.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Catedrala Veche din Arad.

[cristiboss56]

Bucureşti, 6 ianuarie 2018/14:15 – În ziua sărbătorii Botezului Domnului, Părintele Patriarh Daniel a oficiat Sfinţirea cea mare a apei pe esplanada din faţa Reşedinţei Patriarhale. Slujba a fost precedată de Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală.
Alături de Preafericirea Sa au slujit următorii ierarhi:
• Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum,
• Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal,
• Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal,
• Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Cuvântul „agheasma” în limba greacă înseamnă „apă sfinţită”. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului.