Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Postul Naşterii Domnului începe miercuri în Biserica Ortodoxă Română. Acesta durează până în Ajunul Praznicului, 24 decembrie.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, se menţionează în Liturgica generală, avându-l autor pe Părintele Ene Branişte.
Primele mențiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară și trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit postul din luna a zecea. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, întrunit în anul 1166 (condus de patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abținere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu și de oameni. Din punctul de vedere al alimentației, Postul Crăciunului este mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creștin ortodox fie prin mențiunea dezlegare la pește, fie prin simbolul unui pește.
Acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.
Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Sfântului Proroc Daniel și al celor trei tineri din Babilon.
În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne amintește de steaua ce a vestit magilor Nașterea Mântuitorului. Această ajunare amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire la Liturghia săvârșită atunci în acest scop.

[cristiboss56]

Postul Naşterii Domnului a început miercuri în Biserica Ortodoxă Română. Acesta durează patruzeci de zile, până în Ajunul Praznicului, 24 decembrie.
Postul este o poruncă dumnezeiască (Facerea 2, 16-17) și are „aceeaşi vârstă ca şi omenirea, fiindcă el a fost instituit în paradis”, menționează documentul despre importanța postului adoptat de Sfântul și Marele Sinod întrunit în Creta, citându-l pe Sfântul Vasile cel Mare.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, se menţionează în Liturgica generală, a Pr. Ene Branişte.
Referitor la practicarea postului, Sfântul și Marele Sinod recomandă să fie legată de rugăciunea neîntreruptă, pocăinţa sinceră și faptele de binefacere. De asemenea, postul adevărat se referă la ansamblul vieţii credincioşilor în Hristos şi se încununează prin participarea lor la viaţa liturgică şi, mai ales, la Taina Sfintei Euharistii.
Primele mențiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit postul din luna a zecea.
La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. Unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, întrunit în anul 1166 sub conducerea patriarhului Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

[cristiboss56]

11 cuvinte despre post ale Părintelui Patriarh Daniel :
Nu postim pentru a fi văzuţi sau lăudaţi de oameni, ci postim ca să ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
Postim pentru că Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm.
Iertarea este începutul bun al perioadei de post. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără iertare.
Postul susţine rugăciunea omului credincios care consideră legătura sa cu Dumnezeu ca fiind centrul, lumina şi hrana sufletului său.
Postul adevărat nu este numai abținere de la bucate de origine animală, ci și înfrânare de la orice lăcomie materială și poftă de stăpânire egoistă asupra altora, înfrânare de la orice gând, cuvânt sau fapte care diminuează iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.
Dacă este însoţit de fapte plăcute lui Dumnezeu, postul face din omul postitor lumină între oameni şi vas ales al slavei lui Dumnezeu.
Postul este nu numai material, ci și spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii.
Postul este o stare spirituală de jertfă sau ofrandă a celui care postește, stare cultivată în mod liber și după puterea fiecăruia.
În timpul postului se diminuează cantitatea hranei materiale și sporește hrana spirituală.
Postul susține rugăciunea, iar postul fără rugăciune nu este o lucrare duhovnicească.
Postul pacifică patimile egoiste, luminează mintea, sfinţeşte simţirile, schimbă atitudinea şi comportamentul faţă de oameni şi faţă de natură, înţelegându-le pe toate în lumina prezenţei iubitoare a lui Dumnezeu.

[cristiboss56]

Simpozionul Martirii Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim s-a desfășurat în Sala Conon Mitropolitul din Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod. Lucrările au fost prezidate de PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal.
La eveniment au participat invitați din București și din țară. Moderatorul primei sesiuni de comunicări încheiate în jurul orei 15:00 a fost Ierod. Dr. Gamaliel Sima.
În deschidere, PS Varlaam a transmis un cuvânt de binecuvântare din partea Părintelui Patriarh Daniel organizatorilor, conferențiarilor și auditoriului. Preasfinția Sa a remarcat faptul că s-a scris relativ mult despre mișcarea Rugul Aprins și despre mărturisitorii Ortodoxiei în perioada comunistă.
Acest fenomen al Rugului Aprins a atras atenția nu numai istoricilor din Biserică – membrii clerului sau teologi prin formare – ci și a unor istorici profani.
Tema de anul acesta a comemorării mărturisitorilor credinței din timpul comunismului a determinat foarte multe instituții și persoane să scrie despre modul în care s-a rezistat sau despre credincioșii care s-au ilustrat printr-o rezistență fermă împotriva oricărei încercări a ideologiei comuniste de a-i abate de la dreapta credință sau de la mărturisirea publică a acesteia, a spus ierarhul.
Simpozionul "Martirii Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim" #AnComemorativ2017 #IeroschimonahDaniilSanduTudor
Posted by TRINITAS TV on 17 Noiembrie 2017
Evenimentul, organizat de Mănăstirea Antim în colaborare cu Biblioteca Sfântului Sinod, se înscrie în seria manifestărilor prilejuite de Anul comemorativ 2017, al mărturisitorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

[cristiboss56]

În semn de compasiune cu cei grav afectaţi de ploile torenţiale căzute în regiunea Attica, foarte aproape de Atena, Grecia, și de inundațiile care au urmat, curmând viaţa a 15 oameni, rănind alţi 15 şi provocând mari pagube materiale, Patriarhia Română adresează un mesaj de solidaritate creştină din partea clerului şi a credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române pentru poporul grec.
Îi îndemnăm pe românii care locuiesc în zona afectată de această calamitate (oraşele Mandra, Nea Peramos şi Megara) să fie alături de familiile aflate acum în suferinţă, aducându-le prin cuvânt şi faptă alinare sufletească şi ajutor material după putinţă.
Ne rugăm lui Dumnezeu pentru odihna sufletelor celor decedaţi şi însănătoşirea celor răniţi.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Credincioșii care au evlavie la Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 noiembrie, sunt așteptați zilele acestea la Mănăstirea vâlceană Bistrița, unde se află de cinci secole moaștele Sfântului Grigorie.
Potrivit paginii oficiale a Arhiepiscopiei Râmnicului, evenimentele dedicate ocrotitorului Mănăstirii Bistrița debutează mâine, când va fi săvârșită slujba Privegherii.
Luni, în ziua de prăznuire a Sfântului Grigorie, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de ierarhi, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
Moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul au fost aduse în ultimii ani ai secolului al XV-lea de Banul Barbu Craioveanu și așezate în Mănăstirea Bistrița. După aducerea sfintelor moaște, așezământul monahal a devenit loc de pelerinaj al credincioşilor care îşi aflau şi îşi află în continuare ajutor în suferinţe.
Mănăstirea Bistriţa este situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea.

[cristiboss56]

Părintele Patriarh Daniel a primit sâmbătă vizita Coralei Theologos a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Întâlnirea a avut loc în Reședința Patriarhală.
În timpul întâlnirii, Patriarhul Daniel i-a felicitat pe membrii Grupului coral pentru activitatea desfășurată și le-a vorbit despre importanța muzicii bizantine în viața credincioșilor.
Apreciem faptul că veniți de departe, din Maramureș, și mai mult apreciem faptul că ați redescoperit importanța, frumusețea și profunzimea muzicii bizantine. În general, nu prea s-a mai cântat multă muzică bizantină din timpul jurisdicției Patriarhiei Ecumenice la Mănăstirea din Peri din Maramureș, a spus Preafericirea Sa, potrivit Radio Trinitas.
Acest gen de muzică, a continuat Patriarhul Daniel, a avut o contribuție directă și în ceea ce privește menținerea credinței, dar și asupra unității noastre. Totodată, pentru noi este normativă redescoperirea și cultivarea muzicii bizantine care exprimă conținutul liturghiei bizantine și este în acord cu pictura și imnografia bizantină, a adăugat Părintele Patriarh.
Membrii Coralei au parcurs o distanță semnificativă pentru a oferi răspunsurile la Sfânta Liturghie oficiată în această dimineață la Catedrala Patriarhală.
În general, răspunsurile liturgice sunt date în Catedrala Patriarhală, în duminici și marile sărbători, la Slujba Utreniei de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei, iar la Sfânta Liturghie de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române.