Cateva aspecte economice si sociale din Husi in perioada regimului comunist

[Florinvs]

d. Aspecte privind circulatia rutiera si pietonala in interiorul orasului


In aceasta privinta, existau si in 1989, dar se manifesta pregnant astazi (când numarul de autovehicule din oras a crescut foarte mult) cateva probleme majore, generate de:


-Lipsa unei sosele de centura adevarate a orasului.

Tinand cont de faptul ca orasul este strabatut de drumul european E581 care asigura traficul rutier spre vama Albita si spre Chisinau- Odessa, tranzitul autocamioanelor, autocarelor, etc prin interiorul orasului Husi are multiple efecte negative.

In anii 80 s-a incercat o solutie de carpeala pentru rezolvarea acestei probleme, prin realizarea unei asa-zise sosele de centura, pe strazile Sergent erou Arhire Stefan, Nicolae Cisman, Sfantul Gheorghe.

Solutia optima ar fi- asa cum s-a propus- constructia unei adevarate sosele de centura a orasului, care sa se desprinda din DN24B/E581 in zona campingului Dobrina, sa urmeze spre nord valea paraului Lohan, apoi sa se indrepte spre est, sa intersecteze DJ Husi- Bunesti in dreptul fostei gropi de gunoi, apoi sa intersecteze DC Husi-Duda , dupa care sa reintre in DN24B/E581 inainte de satul Valea Grecului.
Lungimea soselei de centura a Husului pe acest traseu ar fi de 8 km, dar din pacate aceasta sosea de centura nu se numara printre prioritatile CNADNR astazi.



-Lipsa unor strazi de legatura intre cartierele de case, fapt care duce la suprasolicitarea strazilor din zona centrala si la aglomerarea acestora.

In acest sens ar trebui construite urmatoarele strazi de legatura intre cartiere:

-O strada care sa se desprinda din strada Dobrina inainte de a patra bariera, apoi sa faca legatura cu capatul strazii Saca, apoi cu Drum Combinat, sa intersecteze Calea Calarasilor (drumul spre castelul dintre vii) si sa faca legatura cu Drum Donea.Apoi, de la intersectia cu Drum Donea, construita o strada care sa faca legatura cu Fundatura Viilor. Apoi construita o strada care sa faca legatura directa intre Fundatura Viilor si Strada Capitan Carp. Apoi, de la capatul strazii Capitan Carp, realizata o strada care sa faca legatura directa cu cartierul Plopeni, strada care sa ajunga la intersectia strazilor Ioan Voda cel Viteaz si Iancu Postu. Apoi amenajate strazile Iancu Postu si Arion, pana la intersectia cu DN2A , la iesirea din oras spre Stanilesti (in zona statiei de asfalt)

Realizarea acestei artere rutiere in partea de sud a orasului ar imbunatati semnificativ legatura intre cartierele Dobrina, Brosteni si Plopeni, si ar duce in accelasi timp la descongestionarea strazilor Dobrina, 1 Decembrie, A.I.Cuza si Calea Basarabiei.



-Prelungirea strazii A.I.Cuza (care acum se infunda la poarta depozitului de materii prime a Petal) si legarea ei cu strada Arion


-Amenajarea Drum Voloseni, pentru a se realiza o legatura directa din zona industriala cu strada Arion


-Amejarea strazilor Alecu Ghitescu si Deal Cotroceni, pentru realizarea unei legaturi directe intre zona autogarii si a garii cu cartierul Corni.
Acest lucru ar duce la descongestionarea strazilor 1 Decembrie, Mihail Kogalniceanu si Corni.


-Amenajarea strazilor Gheorghe Balan si Sara, care asigura legatura intre cartierele Dobrina, Cotroceni si Corni


-Amenajarea strazii Mos Ion Roata, ca o alternativa la strada Corni.


-Amenajarea strazii care face legatura intre zona padurii si fostei halte Dobrina, a manastirii Schimbarea la Fata, a Castelului dintre vii si cartierul Brosteni.


-Prelungirea strazii existente, care se desprinde din Calea Basarabiei, trece pe langa fostul garaj de marfa a fostei ITA si pe langa blocurile din zona industriala, trece pe langa cimitir.

Aceasta strada- care acum se opreste in dreptul cimitirului- ar trebui prelungita pe langa cimitir si legata cu strada Costache Olareanu, pentru a se asigura o legatura directa cu cartierul Dric-2 si Dric-3.


-Prelungita strada Gheorghe Frent pana la fosta groapa de gunoi de la Recea, si de acolo realizata o strada noua care sa ajunga la statia meteo, in contextul extinderii cartierelor Dric-2 si Dric-3.


-Asfaltat si eventual largit in intregime Drum Recea, apoi, din dreptul parcului si fostului strand Recea, realizata o strada noua care sa intersecteze drumul spre Poganesti si apoi sa ajunga in DN24A, in zona statiei de asfalt.


-Datorita traficului intens, in jurul pietii sau a stadionului (pe Aleea Stadion) ar fi utila introducerea unor sensuri unice.


Constructia acestor noi strazi ar descongestiona traficul rutier din oras, dar ar oferi si posibilitatea extinderii orasului pe orizontala.


Din pacate astazi Husul nu are un plan urbanistic general, care sa precizeze clar si sa delimiteze strict zone functionale ale orasului.

[Florinvs]

In 1989 nu exista nici un semafor in Husi, primul fiind montat in noiembrie 2011 la intersectia strazilor Florilor si A.I.Cuza.

Ar mai trebui montat cel putin inca unul, la intersectia strazilor A.I.Cuza, Bdul. 1 mai, Stefan cel Mare si Calea Basarabiei, unde sunt probleme deosebite cu asigurarea vizibilitatii pentru conducatorii auto.


In ultimii ani s-au amenajat in mare parte trotuarele, dar si unele piste de biciclete.



O problema serioasa a orasului este reprezentata de diverse magazii, anexe gospodaresti si alte maghernite, construite si inainte de 1989, dar mai cu seama dupa 1990, pe langa blocuri!

In anii 90, multa lume chiar isi construisera diverse anexe pe langa blocuri, unde cresteau gaini, curci sau in unele cazuri chiar porci!

Aceasta situatie cu totul aberanta intr-un oras a fost partial eliminata in ultimii ani, când o mare parte din astfel de constructii neautorizate , insalubre si care stricau imaginea si aspectul orasului, de pe langa blocuri au fost demolate.

Insa cateva tot au mai ramas, si aici ar trebui aplicate masuri ferme.



18. Cei care au condus orasul Husi intre anii 1968- 1989

In aceea perioada orasul Husi a fost condus de 3 prim-secretari:


-Ioan Croitoru (1968-1979), originar din localitatea Lunca Banului.
A fost in general apreciat de locuitorii orasului.


-Aneta Slivneanu (1979-1987)
Desi nu era originara din Husi (inainte de a fi numita la Husi a fost sefa organizatiei de partid la fabrica de confectii Bârlad), a ramas totusi cu o amintire placuta in memoria husenilor.
S-a remarcat prin spiritul de initiativa si perseverenta sa, fiind o fire mai autoritara. Pentru aprobarea unor investitii pentru oras, nu ezita sa bata cu pumnul in masa, inclusiv in fata primului secretar al judetului Vaslui.
De multe ori, nu ezita inclusiv sa se duca personal pe santierele din oras, sa vada cum lucreaza muncitorii si daca-si fac bine treaba.
In 1987 este din pacate schimbata din functia de la Husi si numita la comitetul de partid din Braila.
A murit in urma cu cativa ani, in orasul natal la Bârlad.


-Maria Roman (1987-1989)
A lasat o amintire cu totul neplacuta pentru huseni, avand o fire aroganta si dispretuitoare fata de locuitorii orasului.
Inainte de a veni la Husi, era sefa de CUASC la Tanacu, o comuna de langa Vaslui.
La revolutie a fost cam fugarita din incinta primariei.

In schimb sotul sau- Roman Stelica (a fost seful statiei CFR Husi)- a fost un om de mare caracter moral, deosebit de apreciat si respectat in oras, pe care am avut onoarea sa-l cunosc personal, acesta fiind si foarte bun prieten cu tata.


In 1989 secretarul cu propaganda in orasul Husi era Vasile Munteanu, un om detestat de majoritatea husenilor, datorita firii sale arogante si dispretuitoare.
In timpul revolutiei a fugit din incinta primariei.



Intre anii 1968-1989, judetul Vaslui a fost condus de 3 primi-secretari: Gheorghe Tanase, Ion Fratila si Ioan Pavel (ultimul de loc din Timisoara!).

[Florinvs]

19. Revolutia la Husi si sfarsitul regimului comunist


Desi fara violente si fara varsare de sange, si la Husi a avut loc o mini-revolutie!

In ziua de 22 decembrie 1989, mai multi cetateni s-au adunat in fata primariei, scandând diverse lozinci si tinand discursuri. Apoi au intrat in sediul primariei, unde din pacate prima secretara a orasului Husi- Maria Roman- s-a manifestat intr-un mod arogant si jignitor , spunând- Ce cauti aici, ce vreti ?! E primaria voastra ?!
Pana la urma a fost evacuata din incinta primariei.


Apoi, mai multi cetateni din oras s-au adunat in fata sediului militiei, solicitând eliberarea unor presupusi detinuti politici, desi la aceea ora nu existau astfel de detinuti in arestul militiei Husi.

Cu mult tact si calm, comandantul de atunci al militiei orasului Husi- Constantin Grigoras- le-a explicat revolutionarilor ca in arestul militiei Husi nu exista detinuti politici (cativa reprezentanti ai revolutionarilor au fost lasati sa intre in sediul militiei si sa se convinga ca nu exista detinuti politici in arest), si i-a asigurat ca toate cadrele de militie si de securitate din Husi sustin revolutia si ca nu vor intreprinde nici un fel de actiune represiva impotriva revolutionarilor.

Insa, cativa cetateni mai recalcitranti, din cartierul Corni, nu au inteles acest lucru, insa au fost repede calmati de unii militieni cu care erau vecini de cartier.

Apoi, conducerea militiei si a securitatii din Husi a fost preluata de cadrele militare de la UM Chimie, acestea preluând si armamentul din sediul militiei.


Insa, dupa 22 decembrie 1989, si in Husi au aparut unele zvonuri despre celebri teroristi (care chipurile urmau sa vina dinspre Dobrina), iar pozitionarea Husului foarte aproape de frontiera cu- pe atunci-URSS, dadea nastere la tot felul de presupuneri despre o posibila interventie sovietica.

La vama si la podul de la Albita cadrele din trupele de graniceri se aflau in stare de alerta.

[Florinvs]

20. Atmosfera sociala in Husi dupa momentul revolutiei

A fost atunci o euforie generala, s-au descatusat multe energii si toata lumea spera ca va fi mai bine!

Au fost schimbati unii conducatori si directori de unitati, a aparut si in Husi un comitet provizoriu al FSN, au renascut partidele politice, s-au infiintat numeroase ligi, fundatii, asociatii, etc, dintre care s-au remarcat Liga Judetelor Abuziv Desfiintate (multi sperau atunci in reinfiintarea fostului judet Falciu cu resedinta la Husi) si Asociatia Pro Basarabia si Bucovina.


Au aparut si la Husi magazine private, dar in accelasi timp a inflorit specula si bisnita!

Unul dintre primii investitori privati din oras a fost regretatul Dan Filip (cunoscut in oras ca si Bitu), care inainte de 1989 lucrasera la cooperatie! Acesta s-a orientat imediat, a adus diverse marfuri din Turcia, cu care a pornit primele afaceri.

In 1990- 1991, in contextul prabusirii URSS, frontiera pe la Albita-Leuseni s-a deschis, lumea trecea Prutul numai cu buletinul. In euforia generala a podurilor de flori de atunci, unii sperau si isi doreau sincer unirea cat mai rapida cu Republica Moldova, insa altii (si din pacate acestia au fost mai multi) au vazut situatia creata doar ca o posibilitate de castiguri materiale.

Se aduceau de peste Prut tot felul de marfuri (de la chiloti pana la alimente, televizoare, drujbe, fierbatoare, haine, etc), cozile in vama Albita se intindeau pe kilometri intregi, iar micul sat Rasesti din apropierea vamii se transformasera intr-un fel de bazar, de unde se vindea si se cumpara aproape orice!

De aceasta situatia au profitat si vamesii si granicerii care lucrau atunci in vama Albita, pe dealurile din jurul orasului rasarind ca ciupercile dupa ploaie numeroase vile.

O data cu afluxul de locuitori din Republica Moldova in tranzit prin Husi au aparut si povestile si zvonurile legate de celebri raketi.


Au inceput retrocedarile de terenuri, cu mari intarzieri, nemultumiri si scandaluri, casa de cultura a intrat pentru multi ani intr-o stare de letargie, au aparut salile de jocuri video, din 1994 televiziunea prin cablul, librarile au disparut pentru o perioada, apoi mai tarziu au aparut si internet-cafe-urile.




La final, sper ca cele spuse in acest topic sa fie interesante si sper ca am reusit sa creez un portret obiectiv al orasului din aceea perioada, asa cum a fost, cu bune si rele!

[Florinvs]

Dintr-un articol publicat in Ziarul de Iasi, de catre Paul Zahariuc, sub titlul- Decembrie 1989- ultimile planuri si rapoarte ale varfurilor comuniste vasluiene, citez:


La capitolul vestitei "griji fata de clasa muncitoare", raportarile de atunci ne releva cateva adevaruri crude despre ceea ce insemna aprovizionarea populatiei cu bunuri alimentare. Desigur, la vremea aceea, aceste documente de o exceptionala importanta istorica, din care vom cita astazi, nu au fost facute publice in ziarul de partid "Vremea noua" si nici aiurea, din ratiuni lesne de inteles. Marea noastra sansa a constat in faptul ca aceste rapoarte, procese verbale si planuri de munca nu au fost secretizate fata de alte fleacuri bine pecetluite sub eticheta "secret" sau "strict secret", care nu ne-ar fi permis cercetarea lor pentru 30 sau 50 de ani de la emitere, conform HG 585/2002.

"Din varza recoltata vom face o cantitate apreciabila de varza murata"

Fraza din intertitlu reprezinta finalul unui raport elaborat si semnat de secretarul Petru Demeter. De fapt, acest raport viza "...preocuparea organelor si organizatiilor de partid, consiliilor populare, organelor agricole si comerciale pentru infaptuirea INDICATIILOR (subl.ns.) conducerii partidului in vederea realizarii programului de aprovizionare toamna-iarna a populatiei din localitatile urbane si centrale muncitoresti cu produse agroalimentare".

O scurta observatie: grija fata de taranimea muncitoare pe unde o ascunsesera tovarasii de atunci?! Dupa introducerea specifica oricarui raport intocmit in acele vremuri ("in lumina indicatiilor si orientarilor date de tovarasul Nicolae Ceausescu"), Petru Demeter a trecut la atacarea subiectului propriu-zis: aprovizionarea populatiei urbane. Totusi, pe primul loc era pusa "...constituirea fondului centralizat al statului", iar pe planul al doilea "...asigurarea fondului de consum (local, probabil - n.r.)". Raspunzatoare pentru infaptuirea acestor deziderate erau facute "...unitatile socialiste", dar si, mai ales, "...gospodariile populatiei (rurale - n.r.) care au fost antrenate in obtinerea unor productii necesare satisfacerii nevoilor proprii si valorificarea surplusului pe calea contractarii si achizitiilor".

Dupa cum se poate observa, despre piata libera nu se sufla nicio vorbulita. Mai departe, Demeter scria urmatoarele: "...s-a constituit un comandament judetean cu cadrele de conducere din domeniile implicate care a urmarit sistematic evolutia productiei agricole, evaluarea, recoltarea, PRELUAREA LA FONDUL DE STAT A ACESTORA (subl.ns.) si asigurarea fondului de consum si a celui destinat rezervelor ce afecteaza aprovizionarea de toamna-iarna". Pana aici, se poate spune ca raportul fusese tras frumos din condei, dar, cum spiritul "epocii de aur" impunea si prezentarea ditirambica a unor realizari, iata care au fost ele: "...fata de perioada similara a anului precedent (1988 - n.n.) am reusit sa realizam la fondul de stat cresteri cu 38% la carnea de ovina, cu 21% la lapte de vaca, cu 247% la oua de consum, cu 131% la legume total, cu 183% la cartofi, 254% la struguri". Daca aceste procente erau reale, atunci unde se duceau toate aceste produse care ar fi acoperit necesarul populatiei urbane, deoarece prin macelarii nu se gasea mai nimic, iar la lapte si produse lactate faceau "oamenii muncii" si pensionarii cozi interminabile imediat dupa miezul noptii?!

Potrivit acestui raport, se statea bine la conserve de mazare, fasole pastai, tocana de legume si fructe, asa ca, vrand-nevrand, orasenii trebuiau sa manance mai putin "de dulce" si mai mult "de post", ca doar si tov. Ceausescu era crestin ortodox! Ajungand si la alineatul dedicat verzei, Demeter scria sau o fi pus dactilografa sa scrie: "...in aceasta perioada se continua activitatea in domeniul recoltarii si insilozarii la produsul varza de toamna din care o cantitate apreciabila va fi transformata in varza murata pentru ca impreuna cu celelalte sortimente de muraturi sa acopere cererea populatiei pentru sezonul urmator".

Mai spunea Demeter pe atunci ca "...s-au luat masuri ca in cele 116 sate mai indepartate cu drumuri greu accesibile pe timp nefavorabil sa se asigure stocuri de marfa mai mari", dar nu ne-a spus ce fel de marfuri, daca nu cumva va fi fost vorba de atica, stamba, america si biscuiti mucegaiti!

Pe aproape de final, autorul raportului isi face si oleaca de autocritica, nedand, totusi, cazuri concrete. Adevaratul si grandiosul finis a fost urmatorul: "...suntem hotarati a lua noi masuri (...) asa cum ne-o cere IUBITUL NOSTRU CONDUCATOR, NICOLAE CEAUSESCU (subl.in orig.), secretarul general al partidului, presedintele Republicii Socialiste Romania". Chiar asa!

Bilantul spunea altceva...

La acest raport triumfalist se anexase si un tabel din care reiesea cu totul altceva, si anume ca tov-ul nu fusese chiar asa de sincer, daca nu cumva, pudic fiind, ascunsese undeva realitatile ce priveau cea mai draga leguma a romanului: CARNEA, precum si ale altor produse la fel de importante pentru a putea trage la saiba (tovarasii muncitori) sau la razboiul de tesut (tovarasele muncitoare), ca sa nu mai vorbim despre soimii patriei sau pionerii, fiii "mamei unice - Elena Ceausescu"!

Iata, in citat, cateva extrase foarte importante din aceste anexe, intocmite pentru luna octombrie a anului 1989: "...carne-total: plan - 2394 tone; realizat - 1.462. Carne bovina: plan (fondul centralizat) - 372; realizat - 574; plan (fondul de consum) - 220; realizat - 60. Carne porcina: plan (fondul centralizat) - 651; realizat - 315; plan (fondul de consum) - 180; realizat - 50. Carne pasare: plan (fondul centralizat) - 283; realizat - 85; plan (fondul de consum) - 230; realizat - 203". Potrivit documentului, nici la oua nu se statea prea bine, de vreme ce judetul Vaslui era dator fondului centralizat cu 1,7 milioane bucati, iar fondului de consum, cu 669.000. In pofida raportarii unei depasiri cu 254% la struguri, anexa spune ca la fondul centralizat deficitul era de 5.960 de tone, iar la cel de consum, de 1.410 tone. La paine, faina de grau si malai, treaba mergea excelent, dar nu acelasi lucru se putea spune si despre preparatele din carne, unde, fata de planul de 1.060 de tone, se realizasera numai 580 de tone. Prin "fond centralizat" trebuie sa intelegem "fondul de stat", iar prin "fond de consum", ceea ce ar fi trebuit sa mai ramana vasluienilor. Dupa cum s-a vazut de mai sus, la ambele capitole se statea prost si de aici penuria cronica inregistrata la produsele de baza.

Deoarece 1989 era ultimul an al "cincinalului" in vigoare atunci, cei de la conducerea judetului Vaslui isi facusera deja planul ca tiganul (pardon, ca romul!) pentru perioada urmatoare, adica 1990-1995. Astfel, ei previzionau urmatoarele, relativ la exporturi: "...va spori substantial ponderea marfurilor destinate pietei externe. Volumul exportului va creste in anul 1995 fata de 1990 cu 69,6% pe relatia CTS (comert cu tarile socialiste - n.n.) si cu 74,6% pe relatia DC (tarile capitaliste - n.n.)". Urmau si alte ramasaguri puse cu viitorul. Din cate se stie, toate au cazut balta, iar ruinele fostelor intreprinderi industriale vasluiene pot fi "admirate" in toata trista lor splendoare, la cele doua foste platforme (nord si vest) unde oamenii muncii mancau o bucata de paine, mai alba sau mai neagra, daca nu cumva intermediara.

[Florinvs]

Problemele Centralei de Termoficare Urbana (CTU) Vaslui

Actualmente, aceasta unitate se numeste SC "Termica" SA si se afla in ograda Consiliului Local (CL) Vaslui. In pofida (falselor) nostalgii de care se mai lasa cuprinsi unii, documentele descoperite la DJAN Vaslui ne releva faptul ca, inca de la inceputul activitatii sale, acest mamut energofag prost proiectat si cu surse de aprovizionare cu combustibili aflate la foarte mare distanta, a devenit in scurt timp o mare durere de cap atat pentru autoritatile de atunci ale judetului si orasului, cat si pentru cele de acum, mai ales. Dreptu-i ca au fost create cateva locuri de munca, dar ce folos ca acum oamenii stau cu jarul concedierii deasupra capului!

Iata ce se scria intr-un raport intocmit la data de 13 noiembrie 1989: "...la Uzina de termoficare Vaslui tunelul de dezghet pentru carbune are ca termen de realizare anul 1990, dar stadiul de realizare actual este sub graficul de executie stabilit de comun acord cu constructorul, T.A.G.C.Ind Iasi". Motivul invocat de constructor era "...lipsa materialelor de constructie". Oare unde-si luasera zborul aceste materiale de constructie? Catre lumi mai vestice sau mai estice? Cine mai stie... Dar asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: carbunele inferior. Citat din raport: "...principalul neajuns (...) il constituie neasigurarea stocului de carbune pentru perioada friguroasa, de 60 de mii de tone". Era si normal, de vreme ce lignitul in doua cu pamant vegetal era adus tocmai din celalalt capat al tarisoarei! Cat despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsa in cuptoarele "uzinei" vasluiene, iata ce se consemna in raport: "...se intampina greutati si in asigurarea calitativa a carbunelui livrat. Astfel, C.E.U.C. Motru livreaza carbune cu putere calorica intre 1050-1200 kcal./kg., cu mult sub nivelul minim de 1450 kcal/kg."

Un segment foarte important al acestui raport fusese alocat capitolului "Cu privire la folosirea rationala a energiei electrice, termice si a gazelor naturale". Autorul, secretarul Mircea Simovici, a specificat ca singura unitate din judet care consuma gaze naturale este "...Intreprinderea de rulmenti din Barlad in sectoarele tratament termic si forja". Potrivit documentului din care citam, nici aceasta importanta unitate industriala nu a fost scutita de rationalizarea si folosirea chibzuita a gazului metan. Astfel, "...Consiliul oamenilor muncii din aceasta intreprindere a adoptat si pus in aplicare un program de masuri speciale care sa conduca la incadrarea in normele de consum aprobate si utilizarea rationala a gazului metan". Tot in spiritul economiei drastice care se abatuse asupra Romaniei, Simovici mai "indica": "...s-a stabilit ca unitatile comerciale, cu exceptia celor de prima importanta (alimentare), sa functioneze in orele din afara varfurilor de sarcina (10-18), iar unitatile de alimentatie publica sa reduca consumul energetic la strictul necesar". Cat despre privatiunile la care a fost supusa populatia, le stiu toti cei care au trecut prin ele.

Listele activistilor Partidului Comunist Roman din judetul Vaslui

Inainte de a cita aceste liste din documentele oficiale existente in arhive, merita sa aflam si statistica partidului, intocmita la jumatatea anului 1989. Iat-o: "...Organizatia judeteana de partid Vaslui. Membri de partid: 66.014 din care: muncitori - 32.342 (49%); tarani cooperatori - 18.974 (29%); intelectuali si functionari - 9.904 (15%); altii - 4.794 (7%)". La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (tarani cooperatori) si minimum 31% (altii). Comitetul judetean de partid era compus din: "121 de membri si membri supleanti din care: muncitori - 35% (42 de tovarasi); tarani cooperatori - 25% (30 de tovarasi); conducatori de intreprinderi, activisti de partid, ai organizatiilor de masa si obstesti, specialisti - 40% (49 de tovarasi)". Dintre toti acestia, 35% (49 persoane) erau din sexul gingas.



In structurile judetene de stat si de partid a judetului Vaslui, orasul Husi era reprezentat de putine persoane:

-Elena Avadanii- maistru la Filatura de bumbac Husi

-Georgeta Giosu- profesor la LIceul teoretic Cuza-Voda Husi (astazi consiliera locala)

-Maria Roman- prim-secretara la comitetul orasenesc de partid Husi

-Vasile Munteanu- secretar cu probleme de propaganda la comitetul orasenesc de partid Husi

-Aurel Caciula- rectificator la SUC Husi (dupa 1990- fost viceprimar)

-Elena Dimitriu- lucratoare comerciala la ICSM Husi

-Ioan Neamtu- director la IAS Husi

-Jana Tiron- controloare de calitate la Intreprinderea de tricotaje Moldotext Husi

-Teodor Loghin- maistru , sef de sectie la SUC Husi

-Maria Mocanu- secretara la comitetul de partid orasenesc Husi