Cateva aspecte economice si sociale din Husi in perioada regimului comunist

[Florinvs]

17. Cateva aspecte privind sistematizarea urbana, constructia de locuinte si alte obiective edilitare.


a. Cartiere de blocuri

La începutul anilor 60, este construit primul bloc din Husi, situat pe strada Mihail Kogalniceanu, in cartierul Stadion. Alte cateva blocuri sunt construite in accelasi cartier, in imediata apropiere a stadionului, tot in aceea perioada.

Aceste prime blocuri construite in Husi au fost prevazute cu sobe cu lemne, pentru incalzire!


Apoi, spre sfarsitul anilor 60 si in prima parte a anilor 70, sunt construite si alte blocuri, tot in cartierul Stadion, si pe strada 1 Decembrie, spre gara.

Intre anii 1972-1974 se realizeaza si primele blocuri proprietatea personala din Husi. Este vorba de 3 blocuri cu cate o singura scara si 20 de apartamente fiecare, realizate in cartierul stadion, pe Aleea-Stadion.
Spre deosebire de celelalte blocuri din oras, acestea au fost realizate cu o calitate mai buna: pereti din caramida (si nu din placi prefabricate de beton), camere spatioase si decomandate, finisaje mai bune, spatiu verde in jurul blocului, etc!
Intr-un astfel de bloc locuiesc si eu.


Tot in aceea perioada, de-a lungul Aleii Mihail Kogalniceanu (tot in cartierul Stadion), se realizeaza si doua blocuri tip vila (cu un singur etaj si doar cate 4 apartamente, cu teren in jur), dar si cateva case tip duplex (cu cate 3 camere, baie,, bucatarie). Intr-o astfel de casa locuia in anii 70 si fostul prim-secretar al orasului Husi Gheorghe Croitoru.




Constructia de blocuri in zona centrala incepe in a doua parte a anilor 70.

Desi constructia acestor blocuri era necesara, totusi s-au facut si unele greseli :


-In primul rand, s-au demolat unele cladiri vechi, de mare valoare arhitecturala si istorica, care ar fi trebuit pastrate si restaurate (fostul sediul al postei construit in 1934, fosta biblioteca-era una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, unele case vechi, dar cu valoare istorica si arhitecturala)


-Apoi, din cauza politicii de a nu se lua din terenul agricol si a nu se extinde prea mult perimetrul construit al oraselor, in zona centrala (dar si in cartierul Stadion) blocurile au fost construite mult prea inghesuite, mult prea aproape unul de altul, nelasandu-se loc suficient intre blocuri, pentru amenajarea unor spatii verzi, etc.

Acest aspect este vizibil mai ales in jurul pietii sau in jurul stadionului.


-Nu s-au prevazut spatii suficiente a fi lasate pentru parcari, astfel incat astazi, când numarul de autoturime personale a crescut foarte mult si in Husi, parcarea acestora a devenit o problema.


-Datorita modului cum au fost proiectate si amplasate blocurile din zona centrala, unele strazi au ajuns sa fie strazi infundate la un capat, alte au fost scurtate sau au capatat un traseu in zigzag, in loc de unul drept cum aveau inainte de constructia blocurilor, îngreunând astfel circulatia rutiera in centrul orasului.

Un exemplul negativ in acest sens este traseul strazii General Gheorghe Teleman (in 1989- Republicii).

Inainte de constructia blocurilor din zona centrala, aceasta strada aveea un traseu drept, facand legatura intre strada A.I.Cuza si strada Stefan cel Mare.

Dupa constructia blocurilor din zona centrala , aceasta strada a capatat un traseu ciudat: Dupa desprinderea din strada A.I.Cuza, se opreste brusc in fata unui bloc (la parterul caruia se afla fostul cinematograf Dacia), dupa care face o curba stransa la dreapta, dupa care se opreste din nou brusc in fata altui bloc (la parterul caruia se afla sediul SC Gaz Est Vaslui filiala Husi), dupa care face o curba stransa la stanga, si abia apoi face legatura cu strada Stefan cel Mare!

De asemenea, si Bdul. 1 Mai se termina brusc in fata unui bloc.

Strada Stefan cel Mare are un traseu modificat in apropierea sediului politiei, ca urmare a constructiei unor blocuri . Insa prin aceasta s-a urmarit si o idee ascunsa atunci- ca Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel (simbolul orasului) sa nu mai poata fi vizibila de la capatul dinspre scoala nr.2 a strazii Stefan cel Mare!



In anii 80 sunt demolate cateva case vechi (dar frumoase) care erau situate de-a lungul strazii A.I.Cuza, dupa biserica sfantul Gheorghe. Acolo urmau a fi construite blocuri, dar a venit revolutia.


Alte blocuri s-au construit intre Bdul. 1 Mai si Strada Stefan cel Mare, unele din acestea (desi construite in anii 80) fiind prevazute cu sobe cu lemne pentru incalzire!



De asemenea, si in zona industriala s-au construit cateva blocuri, inclusiv de garsoniere.

Camine de nefamilisti au avut urmatoarele intreprinderi: Husana (in zona industriala, astazi acel fost camin de nefamilisti fiind cunoscut in oras ca locul la chilotii zburatori), SUC/Petalul (pe strada Stefan cel Mare, doua camine de nefamilisti) si fostul santier Constructorul/Recon (pe strada 1 Decembrie, in apropierea garii).


Ultimile blocuri construite in Husi inainte de revolutie au fost cele situate intre strada A.I.Cuza si asa-zisa sosea de centura, si pe strada A.I.Cuza.

Aici s-au realizat si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift. Astazi nici unul din cele doua lifturi nu functioneaza!



La momentul revolutiei, se mai aflau in constructie alte cateva blocuri:


-Unul pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat de construit de catre ANL abia in 2004-2007)

-Altul pe locul fostei biblioteci , langa cladirea postei. Constructia lui a fost abandonata, astazi pe acel loc fiind terasa La Posta.

-Altul pe strada Stefan cel Mare

-Si unul situat langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat dupa 1990)



Dupa 1990 s-au mai construit foarte putine blocuri in Husi:


-Blocul ANL de pe Bdul. 1 Mai, terminat in 2004-2007 (constructia lui incepusera inainte de 1989)

-Blocurile ANL din zona industriala

-Blocul de pe strada Stefan cel Mare

-Blocul de langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai

-Pana cel tarziu in toamna acestui an urmeaza a fi date in folosinta blocurile ANL construite pe locul fostei rampe de descarcare a prefabricatelor din beton din vagoane, situate in imediata apropiere a fostei HM Podgoriile Husului.


O problema ar fi si lipsa spatiilor libere, in special in zona centrala , in acest moment , pentru dezvoltari imobiliare si constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.

Un spatiul liber care ar putea fi valorificat in acest sens ar fi cel situat la est de strada Episcop Grigore Leu si de Soseaua Husi- Stanilesti (Falciu).
Acolo ar fi spatiu arhi-suficient pentru constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.

[Florinvs]

b. Cartiere de case


Din pacate, trebuie spus ca acestea au fost neglijate inainte de 1989, aici facandu-se foarte putine investitii.

Majoritatea strazilor din cartierele de case erau doar pavate cu piatra de rau (putine strazi din aceste cartiere fiind asfaltate), reteaua de canalizare era foarte putin extinsa in aceste cartiere, iar cea de apa nu exista pe toate strazile din aceste cartiere.

Astazi aceste probleme au fost in mare parte rezolvate- multe din strazile din aceste cartiere au fost asfaltate, a fost extinsa reteaua de apa si canalizare, dupa 2004 a aparut reteaua de gaz metan.

Cartierele de case din Husi sunt:


-Dobrina
Este situat la intrarea in Husi dinspre Crasna.
Casele din aceast cartier au inceput sa fie construite dupa 1890, cand s-a dat in functiune linia ferata (pe atunci-ingusta) Crasna-Husi .
Aici se afla autogara, districtul intretinere drumuri nationale, ocolul silvic, o scoala speciala, depozite de marfuri (ale fostului ICSM), sediul politiei de frontiera, santierul Constructorul, un rezervor de apa, un motel si o pensiune, manastirea Schimbarea la Fata (inaugurata in 1996) , o biserica si un cimitir ortodox, dar si o fosta scoala generala (nr.6).
Este strabatut de strada Dobrina, alte strazi importante fiind: Soseaua Husi-Iasi, Strada Gheorghe Balan (care face legatura cu strada Sara si cu cartierele Cotroceni si Corni), Aleea Dobrina, Strada Garii.


-Gara-Saca
Cuprinde casele situate de-a lungul strazilor Saca si Drum Combinat, dar si cateva blocuri situate de-a lungul strazii 1 Decembrie (in fata spitalului).
De-a lungul strazii Saca au existat/exista si cate obiective economice importante: fostul depozit Peco/Petrom, moara Ceahlaul, baza de receptie a cerealelor.
La capatul strazii Saca, cartierul urma a fi strabatut si de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Brosteni
Cuprins intre strada 1 Decembrie (de la intersectia cu strada sergent erou Arhire Stefan) si asa-zisa sosea de centura. Cartier predominant de case (dar exista si cateva blocuri- de-a lungul strazii 1 Decembrie si in zona Electrosanit. In acest cartier se afla cladirea veche a liceului agro-industrial, combinatul de vinificatie, iar de-a lungul asa-zisei sosele de centura si sediile câtorva institutii (cresa, baia publica, scoala profesionala cu un sediu nou, sediul EON Moldova, un depozit si magazin de materiale de constructii).
De-a lungul strazii 1 Decembrie se afla si un cabinet stomatologic, fosta policlinica (construita in anii 1950. Acum centrul consultativ si de asistenta sociala), clubul elevilor (intr-o cladire veche frumoasa), primaria, cantina de ajutor social, Protopopiatul Husi (intr-o cladire veche renovata).
Principalele strazi care strabat acest cartier sunt- Capitan Carp, Fundatura Viilor, Drum Combinat, Drum Donea, Calea Calarasilor, strada Dimitrie Castroian, strada sergent erou Arhire Stefan, strada Nicolae Cisman si strada Sfantu Gheorghe.
In ultimii ani in acest cartier au aparut numeroase vile, ale unor vamesi, politisti de frontiera, a primarului, a fostului viceprimar, etc.
Cartierul urma a fi strabatut de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Plopeni
Situat la sud de strazile Sfantu Gheorghe (asa-zisa sosea de centura) si A.I.CUza. Aici se afla doua biserici ordodoxe (Sfantu Gheorghe si Sfantul Ion), doua foste centrale termice (in apropierea asa-zisei sosele de centura), garajul serviciului de salubrizare, dar si fostele birouri ale cooperatiei de consum . Langa acest cartier se afla si intreprinderea Petal SA (fosta SUC).
Principalele strazi ce strabat acest cartier sunt Ioan Voda cel Cumplit (Viteaz, fosta strada Draslavat), Nicolae Balcescu- Locotenent Gavril Teodoru, strada Arion si strada Iancu Postu.
Cartierul urma a fi strabatut de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Bulgari
Cuprins intre strazile Toma Kisacoff (care-l separa de cartierul Raiesti), Ana Ipatescu (care-l separa de zona industriala) si Calea Basarabiei. Aici se afla o scoala generala (nr. 4) si un fost dispensar medical (acum cabinete ale medicilor de familie)(care functioneaza in casa unde s-a nascut omul politic si filozoful Mihai Ralea).
Denumirea cartierului provine de la colonistii bulgari stabiliti initial aici, care se ocupau cu legumicultura.
Principalele strazi care strabat cartierul sunt: Anton Sarbu, Locotenent Dragulet si Stefan Popa Iliescu.

O extensie a acestui cartier este si zona cuprinsa intre strada Calea Basarabiei, strada Moldovei si un parau.


-Cartierul Raiesti
Cuprins intre strazile Paul Barais, maior Popescu, Gheorghe Frent (care-l desparte de cartierul Corni), Ana Ipatescu (care-l desparte de cartierul Dric), Toma Kisacoff (care-l desparte de cartierul Bulgari), Calea Basarabiei (fosta strada Carpati) si strada Stefan cel Mare. In acest cartier se afla doua biserici ortodoxe- Sfantul Dumitru si Inaltarea Domnului.
Principalele strazi care strabat cartirul sunt: Anton Sarbu, Gheorghe Bucur si Octav Hagiu.


-Cartierul Corni
Cuprins intre strada Corni (de la al doilea pod pana la Episcopie aceasta strada separa cartierul Corni de cartierul Cotroceni), strada Stefan cel Mare (care-l separa de zona centrala), strada Paul Barais, strada maior Popescu , strada Gheorghe Frent (care-l separa de cartierul Raiesti) si fostul terasament al fostei cai ferate inguste Podgoriile Husului HM- Albita- Bucovat si DC Husi-Duda-Arsura, in partea sa nordica.
Principalele artere rutiere din cartier sunt strada Corni , strada Bariera Pascal si strada Mos Ion Roata.
In cartierul Corni se afla un fost dispensar medical (astazi cabinete ale medicilor de familie), o scoala generala (nr.5, astazi inchisa), doua biserici catolice (majoritatea locuitorilor de aici sunt de religie catolica) , cimitirul catolic, o moara (Vasuta).
Cartierul este strabatut de linia nr. 3 de transport urban in comun (Sat Epureni- Statia meteo).
De-a lungul strazii Stefan cel Mare, exista sediile câtorva unitati- birourile Episcopiei (intr-o cladire veche renovata), unitatea de pompieri, circumscriptia sanitar-veterinara, un camin de nefamilisti a Petalul SA, un complex mestesugaresc si unul din cele doua bazare a orasului.

De asemenea, tot in aceasta zona, exista- un orfelinat catolic, o cladire veche (dar renovata) apartinand scolii nr. 3 si un fost internat scolar (acum in paragina).

Tot de-a lungul strazii Stefan cel Mare, exista cateva foste case evreiesti. Dupa plecarea masiva a evreilor din Romania in anii 1960, acestea au fost lasate in paragina, degradandu-se. Acestea ar trebui demolate (toate casele vechi, insalubre, paraginite si nesigure situate de-a lungul strazii Stefan cel Mare, de la magazinul Agricultorul si pana la bazar, in locul lor putandu-se amenaja parcari (foarte necesare in zona, unde traficul din zona bazar-piata este foarte aglomerat). Tot aici se afla si fostul hotel Dobrina, demolat in 2010.

La începutul anilor 90, in acest cartier au avut loc numeroase fapte antisociale- batai, scandaluri, etc. De obicei, cei care locuiau in acest cartier se bateau cu cei care locuiau in alte cartiere sau cu cei care veneau din satele Duda si Epureni, si care pentru a ajunge in centru orasului, inevitabil trebuiau sa treaca prin cartirul Corni.



-Cartierul Dric
Este un cartier aparut dupa 1946.
Este cuprins intre strazile Gheorghe Frent, Ana Ipatescu (care-l separa de cartierul Raiesti), Toma Kisacoff (care-l separa de zona industriala).
Pana in anii 70, la marginea acestui cartier exista o pista inerbaiata, unde aterizau avioane usoare a Aviasan sau pentru stropirea culturilor agricole. Apoi aceea pista a fost desfiintata, platandu-se vita de vie.

In ultimii ani cartierul s-a extins mult, prin acordarea de catre primarie a unor loturi in vederea constructiei de case (un lot avand o suprafata de 300 mp), aparand astfel cartierele Dric-2 si Dric-3, inclusiv pe fostul teren al fostei fabrici de conserve (teren care era cultivat cu legume inainte de 1989).

In apropierea cartierului se afla cimitirul municipal (cimitirul ortodox Eternitatea).



-Cartierul Nou
Situat la marginea zonei industriale, constructia acestui cartier incepand din anii 1994-1995, când primaria a concesionat aici locuri pentru constructia de case, in suprafata de 300 mp/loc de casa.
Toate strazile din acest cartier sunt asfaltate si exista retele de apa, canalizare si gaz metan.
Este marginit la est de strada Episcop Grigore Leu, care face legatura intre Soseaua Husi-Stanilesti (Falciu) si Soseaua Husi-Albita.
Este deservit de linia 2 de transport urban in comun Cartier Dobrina- Cartierul Nou (linie infiintata dupa 2005).



-Cartierul Cotroceni
Cuprins intre strada Corni (care-l separa de cartierul Corni de la al doilea pod la Episcopie), viile Episcopiei, unitatea militara de chimie, si santierul constructorul. Principalele strazi care strabat acest cartier sunt- strada Sara, strada Gheorghe Balan , respectiv strada Alecu Ghitescu, strada Deal Cotroceni, dar si strada Petru Filip. In acest cartier se afla fostul (acum asociatie agricola) CAP-Corni, dar si cateva case tiganesti (situate de-a lungul strazii Episcopiei)
Prezenta tiganilor in zona apropiata Episcopiei se explica astfel: in perioada medievala, bisericile si manastirile aveau robi tigani. Dupa ce acestia au fost eliberati din starea de robie, au ramas tot in acele locuri.

[Florinvs]

c. Cladiri vechi, de patrimoniu, cu valoarea istorica si arhitecturala


Din pacate in acei ani, aceste cladiri au fost lasate in paragina, sa se degradeze, nefiind renovate. Ba mai mult, unele din ele au fost chiar demolate.

Cladirile vechi, de patrimoniu, care mai exista inca in oras si care au fost renovate sau ar trebui renovate sunt:


-Casa Adam Mitache, poate cea mai frumoasa cladire din oras, construita in secolul 19.
Pana in 1950 aici a functionat Prefectura Judetului Falciu.
Intre 1957- 1990 in aceasta cladire a functionat sediul IGO (Intreprinderea de gospodarire oraseneasca)
Din 1990 aici este mutat sediul Muzeul Orasenesc (Municipal din 1995) Husi.
Insa la scurt timp, peretii cladirii sunt atacati de o ciuperca, in 1993 cladirea fiind inchisa publicului vizitator.
Apoi se degradeza semnificativ.
In anul 2000, directoarea de atunci a Muzeului Municipal Husi ( Violeta Teodoru Bazarciuc) este ucisa in incinta cladirii, autorul sau autorii crimei nefiind descoperiti nici pana azi.
In 2007 incep lucrarile de renovare a acestei cladiri, dar astazi acestea sunt oprite.


-Casa Iorgu Berea.
Cladire construita in 1889.
Dupa 1950 a adapostit sectia de pediatrie a spitalului.
Grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986 este abandonata.
In 2004 este preluata de Episcopia Husilor, renovata si utilizata pentru mutarea Muzeului de arta veche bisericeasca (singurul muzeu care functioneaza astazi in Husi).


-Cladirea in care functioneaza Clubul elevilor.
Ar trebui renovata.


-Casa Armatei (fostul cinematograf Rodina).
Cladirea se afla in administrarea MAPn, care din pacate nu a renovato corespunzator.


-Cladirea fostei banci Albina, situata la intersectia strazilor A.I.Cuza si Florilor, aflata intr-o stare avansata de degradare.


-Doua case vechi, cu o arhitectura deosebita, situate pe strada Florilor.


-Cladirea fostei cofetarii Macul Rosu. Ar trebui renovata.


-Sediul Raifeissen Bank. O cladire construita in 1940, bine intretinuta.


-Restaurantul Podgoriile Husilor, care functioneza intr-o cladire veche, bine intretinuta.


-Cateva case vechi situate de-a lungul strazii General Gheorghe Teleman (intre hotel si restaurantul Podgoriile Husului). Una a fost renovata (functionand o farmacie in incinta ei) alta se afla in curs de renovare.


-Casa de cultura Alexandru Giugaru.
O cladire construita in 1892, aflata in prezent intr-un stadiu avansat de degradare.


-Sediul judecatoriei, construit tot in 1892.
Dupa ce cladirea a fost retrocedata Ministerului Justitie in 1996, a fost renovata. Dar in ultimii ani nu mai este intretinuta corespunzator, începând a se degrada.


-Cladirea veche a liceului teoretic Cuza-Voda
Construita in 1913, in 1959 este extinsa.
A fost renovata.


-Hala de carne si lactate.
O cladire construita in 1890. A fost renovata.


-Cladirea situata pe strada Stefan cel Mare, care adaposteste birourile Episcopiei Husilor. A fost renovata.


-Cladirea care adaposteste Protopopiatul Husi, situata pe strada 1 Decembrie. A fost renovata.


-Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel, monument istoric


-Biserica ortodoxa Sfantul Gheorghe, monument istoric.


-Palatul episcopal
Cladire construita in secolul 19, cu valoare arhitecturala.
Intre 1957- 1990 aici a functionat muzeul orasenesc Husi, iar intre 1990- 2004, aici a functionat Muzeul de arta veche bisericeasca.
Astazi cladirea necesita a fi renovata.


-Cladirea situata pe strada A.I.Cuza, care a adapostit in trecut birourile cooperatiei de consum.
A fost renovata in ultimii ani.


-Cladirea statiei CFR Husi
Initial era netencuita la exterior, fiind realizata din caramida rosie de Ciurea.
Din pacate in 1990 sefii regionalei CFR Iasi (chipurile pentru a moderniza cladirea) decid tencuirea ei la exterior, pierzandu-se astfel farmecul dat de caramida rosie de Ciurea.
In anul 2004 cladirea este partial modernizata, prin montarea de usi si geamuri termopan. Insa lucrarile de modernizare a cladirii se opresc brusc, neterminate, atunci când fostul sef al CFR-Infrastructura Mihai Necolaiciuc este destituit din functie si acuzat de fapte grave de coruptie.
Dupa 2012 cladirea incep sa se degradeze, nemaifiind intretinuta si nici pazita.



Asadar, Husul are destule cladiri vechi care pot si trebuie sa fie renovate, realizarea acestui lucru ar reda orasului un anumit farmec (pierdut in mare parte dupa razboi), dar ar contribui si la atragerea de turisti.




Din pacate dupa 1970 in special, au fost demolate unele cladiri vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala, care nu trebuiau demolate:


-Fostul sediul al postei din zona centrala, construit in 1934 si demolat in anii 70

-Fosta cladire a bibliotecii, care era situata langa actuala cladire a postei.
Dupa ce cladirea a fost afectata de cutremurul din 1986, prima secretara Maria Roman, motivând chipurile ca nu se gasesc fonduri pentru consolidarea cladirii, decide demolarea ei in 1988.

-Casa unde se presupune ca s-a nascut Alexandru Ioan Cuza (desi locul nasterii acestuia este disputat cu Bârladul)

-Unele case situate pe strada A.I.Cuza, dupa biserica Sfantul Gheorghe.



Insa unele cladiri vechi care exista si care se afla intr-o stare avansata de degradare si nu mai pot fi renovate ar trebui demolate, deoarece strica aspectul localitatii si chiar pun in pericol viata sau integritatea fizica a celor care trec pe langa ele, iar in cazul unui cutremur mai puternic pot provoca situatii dramatice.

Aceste cladiri ar fi:

-Doua cladiri foarte vechi, din curtea spitalului

-Cladirile vechi din curtea fostului spital de copii (fosta locatie a sectiei de pediatrie), care in prezent sunt abandonate

-Vechile case evreiesti de pe strada Stefan cel mare, cuprinse intre magazinul Agricultorul si bazar.

[Florinvs]

d. Aspecte privind circulatia rutiera si pietonala in interiorul orasului


In aceasta privinta, existau si in 1989, dar se manifesta pregnant astazi (când numarul de autovehicule din oras a crescut foarte mult) cateva probleme majore, generate de:


-Lipsa unei sosele de centura adevarate a orasului.

Tinand cont de faptul ca orasul este strabatut de drumul european E581 care asigura traficul rutier spre vama Albita si spre Chisinau- Odessa, tranzitul autocamioanelor, autocarelor, etc prin interiorul orasului Husi are multiple efecte negative.

In anii 80 s-a incercat o solutie de carpeala pentru rezolvarea acestei probleme, prin realizarea unei asa-zise sosele de centura, pe strazile Sergent erou Arhire Stefan, Nicolae Cisman, Sfantul Gheorghe.

Solutia optima ar fi- asa cum s-a propus- constructia unei adevarate sosele de centura a orasului, care sa se desprinda din DN24B/E581 in zona campingului Dobrina, sa urmeze spre nord valea paraului Lohan, apoi sa se indrepte spre est, sa intersecteze DJ Husi- Bunesti in dreptul fostei gropi de gunoi, apoi sa intersecteze DC Husi-Duda , dupa care sa reintre in DN24B/E581 inainte de satul Valea Grecului.
Lungimea soselei de centura a Husului pe acest traseu ar fi de 8 km, dar din pacate aceasta sosea de centura nu se numara printre prioritatile CNADNR astazi.



-Lipsa unor strazi de legatura intre cartierele de case, fapt care duce la suprasolicitarea strazilor din zona centrala si la aglomerarea acestora.

In acest sens ar trebui construite urmatoarele strazi de legatura intre cartiere:

-O strada care sa se desprinda din strada Dobrina inainte de a patra bariera, apoi sa faca legatura cu capatul strazii Saca, apoi cu Drum Combinat, sa intersecteze Calea Calarasilor (drumul spre castelul dintre vii) si sa faca legatura cu Drum Donea.Apoi, de la intersectia cu Drum Donea, construita o strada care sa faca legatura cu Fundatura Viilor. Apoi construita o strada care sa faca legatura directa intre Fundatura Viilor si Strada Capitan Carp. Apoi, de la capatul strazii Capitan Carp, realizata o strada care sa faca legatura directa cu cartierul Plopeni, strada care sa ajunga la intersectia strazilor Ioan Voda cel Viteaz si Iancu Postu. Apoi amenajate strazile Iancu Postu si Arion, pana la intersectia cu DN2A , la iesirea din oras spre Stanilesti (in zona statiei de asfalt)

Realizarea acestei artere rutiere in partea de sud a orasului ar imbunatati semnificativ legatura intre cartierele Dobrina, Brosteni si Plopeni, si ar duce in accelasi timp la descongestionarea strazilor Dobrina, 1 Decembrie, A.I.Cuza si Calea Basarabiei.



-Prelungirea strazii A.I.Cuza (care acum se infunda la poarta depozitului de materii prime a Petal) si legarea ei cu strada Arion


-Amenajarea Drum Voloseni, pentru a se realiza o legatura directa din zona industriala cu strada Arion


-Amejarea strazilor Alecu Ghitescu si Deal Cotroceni, pentru realizarea unei legaturi directe intre zona autogarii si a garii cu cartierul Corni.
Acest lucru ar duce la descongestionarea strazilor 1 Decembrie, Mihail Kogalniceanu si Corni.


-Amenajarea strazilor Gheorghe Balan si Sara, care asigura legatura intre cartierele Dobrina, Cotroceni si Corni


-Amenajarea strazii Mos Ion Roata, ca o alternativa la strada Corni.


-Amenajarea strazii care face legatura intre zona padurii si fostei halte Dobrina, a manastirii Schimbarea la Fata, a Castelului dintre vii si cartierul Brosteni.


-Prelungirea strazii existente, care se desprinde din Calea Basarabiei, trece pe langa fostul garaj de marfa a fostei ITA si pe langa blocurile din zona industriala, trece pe langa cimitir.

Aceasta strada- care acum se opreste in dreptul cimitirului- ar trebui prelungita pe langa cimitir si legata cu strada Costache Olareanu, pentru a se asigura o legatura directa cu cartierul Dric-2 si Dric-3.


-Prelungita strada Gheorghe Frent pana la fosta groapa de gunoi de la Recea, si de acolo realizata o strada noua care sa ajunga la statia meteo, in contextul extinderii cartierelor Dric-2 si Dric-3.


-Asfaltat si eventual largit in intregime Drum Recea, apoi, din dreptul parcului si fostului strand Recea, realizata o strada noua care sa intersecteze drumul spre Poganesti si apoi sa ajunga in DN24A, in zona statiei de asfalt.


-Datorita traficului intens, in jurul pietii sau a stadionului (pe Aleea Stadion) ar fi utila introducerea unor sensuri unice.


Constructia acestor noi strazi ar descongestiona traficul rutier din oras, dar ar oferi si posibilitatea extinderii orasului pe orizontala.


Din pacate astazi Husul nu are un plan urbanistic general, care sa precizeze clar si sa delimiteze strict zone functionale ale orasului.

[Florinvs]

In 1989 nu exista nici un semafor in Husi, primul fiind montat in noiembrie 2011 la intersectia strazilor Florilor si A.I.Cuza.

Ar mai trebui montat cel putin inca unul, la intersectia strazilor A.I.Cuza, Bdul. 1 mai, Stefan cel Mare si Calea Basarabiei, unde sunt probleme deosebite cu asigurarea vizibilitatii pentru conducatorii auto.


In ultimii ani s-au amenajat in mare parte trotuarele, dar si unele piste de biciclete.



O problema serioasa a orasului este reprezentata de diverse magazii, anexe gospodaresti si alte maghernite, construite si inainte de 1989, dar mai cu seama dupa 1990, pe langa blocuri!

In anii 90, multa lume chiar isi construisera diverse anexe pe langa blocuri, unde cresteau gaini, curci sau in unele cazuri chiar porci!

Aceasta situatie cu totul aberanta intr-un oras a fost partial eliminata in ultimii ani, când o mare parte din astfel de constructii neautorizate , insalubre si care stricau imaginea si aspectul orasului, de pe langa blocuri au fost demolate.

Insa cateva tot au mai ramas, si aici ar trebui aplicate masuri ferme.



18. Cei care au condus orasul Husi intre anii 1968- 1989

In aceea perioada orasul Husi a fost condus de 3 prim-secretari:


-Ioan Croitoru (1968-1979), originar din localitatea Lunca Banului.
A fost in general apreciat de locuitorii orasului.


-Aneta Slivneanu (1979-1987)
Desi nu era originara din Husi (inainte de a fi numita la Husi a fost sefa organizatiei de partid la fabrica de confectii Bârlad), a ramas totusi cu o amintire placuta in memoria husenilor.
S-a remarcat prin spiritul de initiativa si perseverenta sa, fiind o fire mai autoritara. Pentru aprobarea unor investitii pentru oras, nu ezita sa bata cu pumnul in masa, inclusiv in fata primului secretar al judetului Vaslui.
De multe ori, nu ezita inclusiv sa se duca personal pe santierele din oras, sa vada cum lucreaza muncitorii si daca-si fac bine treaba.
In 1987 este din pacate schimbata din functia de la Husi si numita la comitetul de partid din Braila.
A murit in urma cu cativa ani, in orasul natal la Bârlad.


-Maria Roman (1987-1989)
A lasat o amintire cu totul neplacuta pentru huseni, avand o fire aroganta si dispretuitoare fata de locuitorii orasului.
Inainte de a veni la Husi, era sefa de CUASC la Tanacu, o comuna de langa Vaslui.
La revolutie a fost cam fugarita din incinta primariei.

In schimb sotul sau- Roman Stelica (a fost seful statiei CFR Husi)- a fost un om de mare caracter moral, deosebit de apreciat si respectat in oras, pe care am avut onoarea sa-l cunosc personal, acesta fiind si foarte bun prieten cu tata.


In 1989 secretarul cu propaganda in orasul Husi era Vasile Munteanu, un om detestat de majoritatea husenilor, datorita firii sale arogante si dispretuitoare.
In timpul revolutiei a fugit din incinta primariei.



Intre anii 1968-1989, judetul Vaslui a fost condus de 3 primi-secretari: Gheorghe Tanase, Ion Fratila si Ioan Pavel (ultimul de loc din Timisoara!).

[Florinvs]

19. Revolutia la Husi si sfarsitul regimului comunist


Desi fara violente si fara varsare de sange, si la Husi a avut loc o mini-revolutie!

In ziua de 22 decembrie 1989, mai multi cetateni s-au adunat in fata primariei, scandând diverse lozinci si tinand discursuri. Apoi au intrat in sediul primariei, unde din pacate prima secretara a orasului Husi- Maria Roman- s-a manifestat intr-un mod arogant si jignitor , spunând- Ce cauti aici, ce vreti ?! E primaria voastra ?!
Pana la urma a fost evacuata din incinta primariei.


Apoi, mai multi cetateni din oras s-au adunat in fata sediului militiei, solicitând eliberarea unor presupusi detinuti politici, desi la aceea ora nu existau astfel de detinuti in arestul militiei Husi.

Cu mult tact si calm, comandantul de atunci al militiei orasului Husi- Constantin Grigoras- le-a explicat revolutionarilor ca in arestul militiei Husi nu exista detinuti politici (cativa reprezentanti ai revolutionarilor au fost lasati sa intre in sediul militiei si sa se convinga ca nu exista detinuti politici in arest), si i-a asigurat ca toate cadrele de militie si de securitate din Husi sustin revolutia si ca nu vor intreprinde nici un fel de actiune represiva impotriva revolutionarilor.

Insa, cativa cetateni mai recalcitranti, din cartierul Corni, nu au inteles acest lucru, insa au fost repede calmati de unii militieni cu care erau vecini de cartier.

Apoi, conducerea militiei si a securitatii din Husi a fost preluata de cadrele militare de la UM Chimie, acestea preluând si armamentul din sediul militiei.


Insa, dupa 22 decembrie 1989, si in Husi au aparut unele zvonuri despre celebri teroristi (care chipurile urmau sa vina dinspre Dobrina), iar pozitionarea Husului foarte aproape de frontiera cu- pe atunci-URSS, dadea nastere la tot felul de presupuneri despre o posibila interventie sovietica.

La vama si la podul de la Albita cadrele din trupele de graniceri se aflau in stare de alerta.

[Florinvs]

20. Atmosfera sociala in Husi dupa momentul revolutiei

A fost atunci o euforie generala, s-au descatusat multe energii si toata lumea spera ca va fi mai bine!

Au fost schimbati unii conducatori si directori de unitati, a aparut si in Husi un comitet provizoriu al FSN, au renascut partidele politice, s-au infiintat numeroase ligi, fundatii, asociatii, etc, dintre care s-au remarcat Liga Judetelor Abuziv Desfiintate (multi sperau atunci in reinfiintarea fostului judet Falciu cu resedinta la Husi) si Asociatia Pro Basarabia si Bucovina.


Au aparut si la Husi magazine private, dar in accelasi timp a inflorit specula si bisnita!

Unul dintre primii investitori privati din oras a fost regretatul Dan Filip (cunoscut in oras ca si Bitu), care inainte de 1989 lucrasera la cooperatie! Acesta s-a orientat imediat, a adus diverse marfuri din Turcia, cu care a pornit primele afaceri.

In 1990- 1991, in contextul prabusirii URSS, frontiera pe la Albita-Leuseni s-a deschis, lumea trecea Prutul numai cu buletinul. In euforia generala a podurilor de flori de atunci, unii sperau si isi doreau sincer unirea cat mai rapida cu Republica Moldova, insa altii (si din pacate acestia au fost mai multi) au vazut situatia creata doar ca o posibilitate de castiguri materiale.

Se aduceau de peste Prut tot felul de marfuri (de la chiloti pana la alimente, televizoare, drujbe, fierbatoare, haine, etc), cozile in vama Albita se intindeau pe kilometri intregi, iar micul sat Rasesti din apropierea vamii se transformasera intr-un fel de bazar, de unde se vindea si se cumpara aproape orice!

De aceasta situatia au profitat si vamesii si granicerii care lucrau atunci in vama Albita, pe dealurile din jurul orasului rasarind ca ciupercile dupa ploaie numeroase vile.

O data cu afluxul de locuitori din Republica Moldova in tranzit prin Husi au aparut si povestile si zvonurile legate de celebri raketi.


Au inceput retrocedarile de terenuri, cu mari intarzieri, nemultumiri si scandaluri, casa de cultura a intrat pentru multi ani intr-o stare de letargie, au aparut salile de jocuri video, din 1994 televiziunea prin cablul, librarile au disparut pentru o perioada, apoi mai tarziu au aparut si internet-cafe-urile.




La final, sper ca cele spuse in acest topic sa fie interesante si sper ca am reusit sa creez un portret obiectiv al orasului din aceea perioada, asa cum a fost, cu bune si rele!