Cateva aspecte economice si sociale din Husi in perioada regimului comunist

[Florinvs]

În anul 2008 s-a întocmit Studiul de fezabilitate “Reabilitarea sistemului de apă potabilă, a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare în municipiul Huşi, judeţul Vaslui” urmat de prioectul tehnic si detalii de execuţie, investiţie aprobată prin H.G.1275 / 2008.

Investiţia s-a derulat pin Compania Naţională de Investiţii – S.A. şi Primăria Municipiului Huşi în perioada 2009 – 2011, în prezent fiind finalizate. Lucrarile realizate prin această investiţie se referă la :

ˇ Captare în albia râului Prut;

ˇ Dotarea staţiei de pompare apă brută Pogăneşti;

ˇ Înlocuirea a 9,4 km coloană aducţiune staţie Pogăneşti – staţie de tratare Huşi cu PAFSIN Dn 600 mm;

ˇ Reabilitări a obiectelor şi instalaţiilor tehnologice din staţia de tratare;

- Camera amestec

- Decantor suspensional lamelar Dn=16m

- Decantoarele suspensionale cu Dn = 10 m (2buc)

- Camera suflante, cu 2+1 suflante avand caracteristicile: Q=1500mc/h, H=4mca

- Bazin tratare (filtre rapide cu nisip) – Sala 1

- Bazin tratare (filtre rapide cu carbune activ) – Sala 2

- Dozare clor (statie clorinare) – depozit clor

- Statii pompare (obiecte noi)

- Statie pompare recuperare apa de la spalarea filtrelor – SPR1

- Statie de pompare apa recuperata de la spalare filtre – SPR2

- Statie pompare apa filtrata din R1 compartimentul 1 la sala 2 de filtre-

- Statie pompare apa potabila provizorie – SP2

ˇ Retele tehnologice (obiecte noi-Rezervoare 2x2000mc

ˇ Lucrari realizate:

- inlocuirea pompelor care trimit apa de la rezervoarele 2 x 2000 m3 la rezervorul 1 x 5000 m3 cu pompe performante ;

- inlocuirea instalatiilor hidraulice de la cele doua grupuri de rezervoare;

ˇ Rezervor 5000mc

ˇ Reabilitarea a 12.410 m reţele de distribuţie a apei;

ˇ Modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate :

Epurarea apelor uzate cuprinde urmatoarele doua mari grupe de operatii:

- retinerea si transformarea substantelor nocive in produsi nocivi

- prelucrarea substantelor rezultate, sub diverse forme, in prima operatie.

Procedeele de epurare a apelor uzate se impart in :

- procedee mecanice – in care procesele de epurare sunt de natura fizica

- procedee chimice – in care procesele de epurare sunt de natura fizico-chimice

- procedee biologice – in care procesele de epurare sunt de natura fizica cat si chimica.

Componentele din staţia de epurare sunt urmatoarele :

- camera de distributie nr. 1

- camera gratar

- statie de pompare ape uzate

- desnisipator si separator de grasimi cu aerare

- camin colectare

- bazin de defosforizare / denitrificare

- camera de distributie nr. 2

- bazine de aerare

- statie de suflante

- statie de pompare recirculare interna

- decantor secundar

- statie de pompare namol recirculat si in exces

- compartiment de ingrosat si deshidratat namol

ˇ Extinderea cu 2940 m a reţelelor de canalizare menajeră;

ˇ Extinderea cu 2940 m a reţelelor de canalizare pluvială.

În prezent reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare si a staţiei de epurare din municipiul Huşi este cuprins în analiza în cadrul Programului “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, sistemul de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiilor Vaslui,Bârlad,Huşi şi oraşul Negreşti, judeţul Vaslui” prin finanţare din POS Mediu – Axa Prioritară 1 – Fonduri de Coeziune.

La nivelul anului 1994, lungimea retelei de distributie a apei din Husi era de 55 km, iar cea a retelei de canalizare menajera de 37,2 km. iar cantitatea de apa pompata in retea era de 15.000 mc/zi.

Lungimea retelei de alimentare cu apa din Husi este de 76,1 km (din care 17 km retea de aductiune si 59,1 km retea de distributie), iar lungimea retelei de canalizare este de 42 km (din care 33 km retea de canalizare menajera si 8 km retea de canalizare pluviala).

Sistemul de apa-canalizare din Husi a fost administrat de urmatoarele entitati: IGO (Intreprinderea de gospodarire oraseneasca, intre 1957- 1990), SC Goscomloc SA Husi (1990-2010), iar din aprilie 2010 de catre SC Aquavas SA Vaslui (aflata in subordinea consiliului judetean Vaslui).

[Florinvs]

c. Alimentarea cu energie termica (caldura si apa calda) in sistem centralizat in Husi

Aceasta apare la sfarsitul anilor 60, cand se construiesc blocuri de locuinte, in special in zona centrala si in cartierul Stadion.

Astfel, in 1989, IGO Husi aveea un numar de 10 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU.

In anii 70, cand centralele si retelele de distributie a agentului termic erau relativ noi, si nu erau probleme in aprovizionarea cu combustibil, serviciul de termoficare era furnizat in parametri acceptabili.

Insa, in anii 80, ca urmare a restrictiilor in aprovizionarea cu combustibil, incalzirea la blocurile conectate la centralele termice a IGO era din ce in ce mai deficitara.

Apa calda (programata trimestrial) era furnizata tot mai rar, iar in 1989 mai era furnizata doar de doua ori pe an (de Pasti si de Craciun).

Tot in anii 80, se incearca trecerea a doua centrale termice de cartier, de pe combustibil tip CLU, pe combustibil - carbune inferior- lignit! Insa rezultatele au fost dezastroase, puterea calorica si implicit randamentul termic al lignitului fiind slabe, generând in plus si o poluare importanta, datorita fumului rezultat din arderea lignitului.
Cei care locuiau atunci la blocurile situate in apropierea acestor doua centrale termice de cartier (poreclite de fochisti ca si Cernobalu-rile), isi gaseau rufele puse la uscat in fata blocului aproape negre, datorita fumului rezultat din arderea lignitului.

Se preconiza ca si calea ferata care urma a fi construita spre zona industriala sa treaca si pe la aceste doua centrale termice de cartier, iar carbunele (lignitul) sa fie adus pana la aceste centrale termice de cartier in vagoane, pentru reducerea costurilor legate de transport.

In 1989 existau in Husi cca 5000 de apartamente si garsoniere bransata la sistemul centralizat de termoficare.

Dupa 1990, ca urmare a unei politici total gresite a conducerii Goscomloc (fosta IGO), nemultumirile populatiei fata de sistemul centralizat de termoficare cresc, multa lume debransandu-se de la acest sistem.

La aceasta a contribuit si: lipsa investitiilor in modernizarea sistemului, costurile mari de producere a energiei termice, pierderile mari pe retele de agent termic, vechimea instalatiilor si a retelelor, preturile mult prea mari fata de calitatea serviciilor oferite, etc.

Dupa 2004, cand este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi, unele centrale termice a Goscomloc sunt trecute de pe CLU pe gaz metan, si se mai fac unele modernizari la unele centrale termice (cazane, arzatoare, etc).

Insa era deja prea tarziu! Multa lume se debransasera deja de la sistemul centralizat de termoficare, multi preferand- cand au avut posibilitatea financiara- sa-si puna centrale termice de apartament pe gaz metan.

Prin 2006 sistemul de termoficare din Husi trece in administrarea unei societati nou-infiintate- SC Urban Calor SA, dar care, in scurt timp, ramane fara obiectul muncii, dupa ce ultima centrala termica de cartier din Husi- centrala nr.1 din cartierul Stadion- este inchisa!




d. Servicii de salubritate

Acesta apare dupa 1950, pana in 1990 fiind in subordinea fostei IGO (apoi Goscomloc).

Inainte de 1989 se utilizau: autogunoiere Carpati/Bugeci si Roman, o autostropitoare, maturarea strazilor se realiza manual.
Exista o groapa de gunoi la iesirea din Husi spre Bunesti.

In anul 2006, prin desprinderea de Goscomloc, se infiinteaza Serviciul Public Local de Salubritate Husi, devenit in 2011, SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi, actionar majoritar fiind Consiliul local Husi.

Dupa 2006 se fac investitii importante: sunt achizitionate doua autogunoiere Renault, o autostropitoare, alte utilaje pentru maturatul automat al aleilor si trotuarelor, sunt achizitionate containere si cosuri noi de gunoi, etc.

Ar mai trebui achizitionate si automaturatoare.

O problema este cea a depozitarii si transportului gunoiului. Dupa inchiderea fostelor gropi de gunoi de la iesirea spre BUnesti si de la Recea, din cauza faptului ca noua si moderna groapa de gunoi ecologica de la Rosiesti (care ar urma sa deserveasca toate cele 4 localitati urbane din judetul Vaslui) intarzie sa fie data in exploadare, gunoiul de la Husi este transportat tocmai la o groapa de gunoi de la Braila, cu costuri mari.


e. Aprovizionarea cu butelii de aragaz si aductiunea de gaz metan

In 1989, judetul Vaslui era unul din cele 4 judete din tara, alaturi de judetele Tulcea, Bihor, Mehedinti, care nu erau aprovizionate cu gaz metan.

Aprovizionarea cu butelii de aragaz era una deficitara.

Exista un depozit PECO (pe strada Saca) si o singura statie PECO pentru autovehicule.


In anul 1996 incep lucrarile de aductiune a gazului metan in Husi, prin începerea constructiei conductei de gaz metan Crasna-Husi.
In 1997 lucrarile sunt oprite.
In 2003 lucrarile sunt reluate.
La 29 octombrie 2004 este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi.

[Florinvs]

7. Invatamant

In 1990 existau in Husi urmatoarele unitati de invatamant:

-O singura cresa

-Gradinite si camine , multe din ele functionand insa in cladiri vechi, nationalizate in 1948

-Un numar de 6 scoli generale, astfel:

-Scoala generala nr. 1, situata in zona centrala.
Localul actual al acestei scoli a fost inaugurat in 1975, avand: 20 sali de clasa, 3 laboratoare, doua cabinete, 6 ateliere, centrala termica si teren de sport.

-Scoala generala nr. 2, situata in zona centrala, dar deserveste si cartierul de case Plopeni.
Localul actual a fost inaugurat in 1950, avand 15 sali de clasa si doua ateliere.

-Scoala generala nr.3, situata in cartierul Stadion, dar deserveste si cartierul de case Brosteni si cartierul Gara-Saca.
In februarie 1990 este inaugurata actuala cladire, dupa un proiect al inginerului Constantin Maria. Initial, era vorba de consolidarea unei cladiri mai vechi, dar, printr-un artificiu, autoritatile locale de atunci (prima secretara Maria Roman- cladirea a inceput sa fie construita inainte de 1989) pacalesc intr-un fel autoritatile centrale, si in loc de consolidarea unei cladiri mai vechi, construiesc o cladire complet noua.
Cladirea are: 14 sali de clasa, doua laboratoare si 4 cabinete.
Unul dintre directorii acestei scoli a fost Petrica Baltag.

-Scoala generala nr.4, situata in cartierul de case Bulgari, care deserveste si cartierele de case Raiesti si Dric.
In 1961 este inaugurat actualul local.

-Scoala generala nr.5, situata in cartierul de case Corni. In prezent este inchisa.
Localul actual a fost construit intre anii 1930- 1932.

-Scoala generala nr. 6, situata in cartierul de case Dobrina. In prezent este inchisa.
Localul actual a fost construit in 1961.


Insa numarul locurilor disponibile in aceste 6 scoli generale in 1989 era cvasi-insuficient , la unele scoli invatandu-se in 3 schimburi!

Desi calitatea invatamantului, a disciplinei din scoli, a respectului pentru profesori erau mult mai bune inainte de 1989, totusi existau si unele aspecte negative, in special ideologizarea invatamantului si îndoctrinarea politica a elevilor.


-O scoala profesionala, care functiona intr-o cladire veche


-Un liceu cu profil agro-industrial, astazi Colegiul National Agricol Dimitrie Cantemir.

Infiintat in 1908, ca scoala de viticultura.

Intre 1910-1912 este construit localul vechi, din cartierul Brosteni.

In perioada interbelica, sub conducerea lui Constantin Hogas, liceul inregistreaza o dezvoltare notabila: in 1924 este extins vechiul local, intre 1935-1938 este construita crama-pivnita, laboratorul, uzina electrica, statia de avertizare a manei la vii, atelier de dogarie, bucataria, sufrageria de vara. intre 1942-1943 mai sunt construite laboratorul si locuinta directorului ("Istoria Husilor" 1995).

Dupa 1961, cand se termina colectivizarea agriculturii, liceul inregistreaza o dezvotare notabila. In 1966 este ridicat la rang de liceu, iar, in 1974, prin unirea cu fostul Liceu Mihail Kogalniceanu, devine "Liceul Agroindustrial".

Cu concursul IAS Husi si in special a directorului acestuia, renumitul Ioan Neamtu, baza materiala a liceului se dezvolta constant. In 1967 este inaugurata sera de flori si legume. Se realizeaza: ferma scolii (in suprafata de 65 ha), microcomplex viticol, microcomplex zootehnic, parcul de masini si tractoare, 25 de cabinete si laboratoare tehnologice, in 1980 fondurile puse la dispozitia liceului de catre IAS Husi ajungand la 1.500.000 lei.

Din pacate, dupa 1990, datorita situatiei dezastroase din agricultura romaneasca, a aberantei legi 18/1991, si situatia acestui liceu se degradeaza. Intr-o zona cu un potential agricol enorm precum cea a Husului, acest liceu ar trebui sa fie unul de top. Insa, din pacate, astazi multi absolventi nu profeseaza in meseria in care s-au pregatit (mecanici agricoli, zootehnisti, horticultori, etc)!



-Un liceu teoretic, astazi Colegiul National Cuza-Voda Husi

A fost infiintat initial ca si gimnaziu, in anul 1889. In 1913 este inaugurata cladirea veche si sala de sport.

Din 1918 devine liceu.

In 1933 este inaugurata si fosta casa a directorului, astazi biblioteca liceului.

In 1959 la cladirea veche se adauga alte doua corpuri.

Intre anii 1969-1970 este construita cladirea noua, in 1970 se introduce incalzirea centrala cu calorifere, in 1972 se construiesc vestiarele langa sala de sport.

Cladirea veche este grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986, fiind ulterior consolidata.

Pentru o scurta perioada de timp, in anii 80, au existat cateva clase cu profil industrial, care pregateau muncitori calificati (strungari, frezori, etc), practica acestora facandu-se la SUC/Petalul.

In 1990 directorul liceului era Gheorghe Hoha, dupa 1990 fiind un timp senator si astazi consilier local.




-Clubul Elevilor- pe atunci Clubul Pionerilor

Functioneaza intr-o cladire veche, frumoasa, situata langa sediul primariei.

Desi inainte de 1989 existau multe ingerinte politice si ideologice in activitatea acestei institutii, totusi s-au realizat atunci si cateva lucruri bune, existând cercuri tehnico-aplicative, artistice, de desen, de muzica, sportive, etc, unde elevii isi puteau dezvolta sau insusi diverse aptitudini.


8. Institutii de cultura

Si inainte de 1940 Husul a fost un important centru cultural al tarii (este adevarat- nu de talia Bârladului) , in Husi nsau in jurul sau nascandu-se mari personalitati din istoria poporului roman, precum: A.I.Cuza (desi locul nasterii acestuia este discutat cu Bârladul) , Dimitrie Cantemir, Alexandru Giugaru, Nicolae Malaxa, Mihai Ralea, Mina Dobzeu, Stefan Dimitrescu, , fara ca lista sa fie epuizata.

Din pacate insa, potentialul cultural al orasului a fost foarte slab valorificat, neexistant nici macar o casa memoriala!

Principalele institutii de cultura din oras erau in 1989:


-Casa de cultura Alexandru Giugaru, care functioneaza (din 1968) intr-o cladire veche, construita in 1892, cladire cu valoarea istorica si arhitecturala.

Inainte de 1989 era relativ bine intretinuta, dar astazi se afla intr-o stare de degradare avansata.

Desi chiar si Gheorghe-Gheorghiu-Dej, când a fost intr-o vizita la Husi, a promis ca va aloca fonduri pentru constructia unui local nou si modern pentru casa de cultura, acest lucru nu s-a realizat.

In 1989 in incinta casei de cultura functionau diverse formatii si brigazi artistice, coruri, trupe de dansuri populare si moderne, etc.

Se remarca activitatea ansamblului muzical Trandafir de la Moldova, sau a ansamblului muzical Stejarelul din comuna Padureni, condus de primarul de acolo Temistocle Diaconu (care a fost cu acest ansamblul in turnee artistice in Europa si inainte de 1989).




-Biblioteca municipala Mihai Ralea

Initial a functionat intr-una din cea mai frumoasa cladire din oras, care era situata langa actuala cladire a postei.

In 1986 cladirea in care functiona biblioteca este afectata de cutremur.

In 1988, motivandu-se ca nu se gasesc chipurile fonduri pentru consolidarea cladirii, autoritatile locale de atunci (prima secretara Maria Roman) comit o adevarata crima impotriva culturii husene, demoland cladirea! Pe locul ei a inceput constructia unui bloc, si aceasta abandonata dupa revolutie. Astazi, pe locul unde era vechea biblioteca, exista terasa La Posta!

Actualul sediu al bibliotecii municipale a fost inaugurat la 15 ianuarie 1991, fiind situat la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza.




-Fostul teatru de vara, care era situat in incinta parcului Cuza-Voda. Cu ocazia lucrarilor de modernizare a parcului din ultimii ani, acesta a fost din pacate desfiintat.




-Fostul cimematograf

Primul cinematograf din Husi a fost instalat inainte de 1940, in cladirea care astazi gazduieste Casa Armatei, si s-a numit Rodina.

In anul 1983 se da in folosinta cinematograful Dacia care are doua sali (A-300 locuri, B-180 locuri) si avea conditii excelente pentru aceea vreme: hol spatios pentru expozitii, scena cu patru culise, sali capitonate in lemn, ecrane absorbante si fotolii tapitate). Din pacate, in anii 90 este inchis, ulterior in aceea locatie functionand diverse activitati fara nici o legatura cu viata culturala (sali de jocuri mecanice, discoteca).

Astazi fostul cinematograf se afla intr-o stare de degradare accentuata, locatia fiind practic abandonata, desi a fost trecuta din administrarea RADEF in cea a primariei Husi.




9. Institutii de cultura spirituala.

Husul a fost numit intr-un timp orasul scolilor si al bisericilor. Regimul ateist comunist instalat in 1945 nu a reusit sa invranga credinta religioasa a majoritatii locuitorilor din oras.

In 1989 in Husi existau:

- 9 biserici ortodoxe (Sfintii Petru si Pavel, Sfantul Nicolae, Sfintii Voievozi, Inaltarea Domnului, Sfantul Ion, Sfantul Dumitru, Sfantul Gheorghe, Sfantul Toma, cea din Dobrina).

Dupa 1990 se vor adauga inca doua biserici ortodoxe (Sfantul Ilie, Sfintii Ioachim si Ana- ultima construita in 1990 cu sprijinul financiar a lui Ioan Neamtu, fostul director al IAS) si o manastire ortodoxa (Schimbarea la Fata, inaugurata in 1996).


-Doua biserici catolice (Sfantul Anton si Sfanta Maica Maria).


-O sinagoga


-Doua cimitire ortodoxe


-Un cimitir catolic (in cartierul Corni)


-Un cimitir evreiesc (abandonat)


La sfarsitul anilor 80, preotul Mina Dobzeu i trimite 7 scrisori destinate personal lui Nicolae Ceausescu, in care critica ateismul si degradarea moralei ortodoxe a poporului roman. Nu stiu daca Ceausescu a citit acele scrisori, dar preotul Dobzeu a fost anchetat pentru acest gest.

In septembrie 1996 este reinfiintata Episcopia Husilor, reparandu-se astfel o mare nedreptate facuta in 1949.

[Florinvs]

10. Asistenta sanitara

Primul spital din oras a fost inaugurat la 1/13 octombrie 1863, in casa donata de Dimitrie Castroian.

La 2/15 noiembrie 1897 este inaugurat (in prezenta medicului Radu Kernbach) un nou local pentru spital (actuala cladire de boli contagioase).

In 1937 este inaugurat (in stil cubist) noul spital (vechea cladire a sectiei chirurgie).

Dupa 1950 au loc modificari importante in organizarea asistentei sanitare.


-Se construieste o cladire pentru policlinica, pe strada 1 Decembrie, pe locul fostei cladiri a primariei, distrusa in luptele din al doilea razboi mondial, de catre trupele germane in retragere.

-Sunt infiintate doua dispensare medicale, ambele functionand in cladiri vechi: unul in cartierul Bulgari, in casa unde s-a nascut Mihai Ralea, si altul in cartierul Corni.

-Sectia de pediatrie este mutate in casa "Iorgu Berea", situate la intersectia strazilor 1 Decembrie si Mihail Kogalniceanu.

-Sunt infiintate mai multe cabinet medicale stomatologice.


Dintre realizarile evidente in privinta asistententei sanitare din aceea perioada, se pot aminti:

-Eradicarea unor boli "istorice"

-Asigurarea gratuitatii asistentei medicale pentru toti cetatenii romani (totusi, lumea se mai ducea la doctor cu in pachet de Kent)

-O profilaxie imbunatatita in domeniul sanitar, vaccinarea elevilor si prescolarilor



Insa cutremurele din 1977 si 1986 au efecte grave asupra asistentei medicale din Husi. Ca urmare a acelor cutremure, casa "Iorgu Berea" unde functiona sectia de pediatrie, este grav afectata, astfel sectiile de pediatrie si boli interne (in lipsa spatiului sufficient in localul construit in 1937 de pe strada 1 Decembrie) sunt mutate la caminul de batrani, in zona industrial, la marginea orasului!


Astfel apare necesitatea stringenta de constructive a unui local nou si modern pentru spitalul din Husi. Insa, in conditiile politicii de "economie" a anilor 80, aprobarea unor asemenea investitii era destul de dificila.

Prin diverse metode- mai "neortodoxe"- inclusive prin produse agricole carate de la Husi la Bucuresti (numai Ioan Neamtu cred ca stia cate produse agricole s-au carat la Bucuresti pentru obtinerea aprobarii constructiei unui local modern de spital la Husi), si dupa unele zvonuri chiar printr-o mica "scamatorie" (se spune ca printre hartiile date la semnat Elenei Ceausescu a fost strecurata si cea privind necesitatea constructiei unui local nou de spital la Husi), in final aceasta investitie este aprobata.


Astfel, in anul 1988, incep lucrarile effective de constructive a unui nou local de spital la Husi- fosta sectie de pediatrie. Aceasta este inaugurata in 1994.


Din anul 1993 incepe constructia unui mare si modern local pentru spitalul din Husi, proiectul prevazand o cladire cu 3 corpuri, 4 etaje si cu o capacitate de 250 paturi, cuplata cu o pliclinica.

Dupa foarte multi ani, aceasta cladire este complet terminate si data in folosinta in totalitate (inclusiv noua policlinica, bucataria, spalatoria, sala de mese) in anul 2011!


Darea in folosinta a noii cladiri duce din pacate la abandonarea foste cladiri (inaugurata in 1994) in care a functionat sectia de pediatrie.


Astazi spitalul municipal Husi are in patrimoniu urmatoarele cladiri (in ordinea constructiei lor):


-Cladirea sectiei de boli infectioase, inaugurata in 1897, dar renovate

-Cladirea sectiei de psihiatrie, inaugurata in 1937 si renovate

-Cladirea principala cu policlinica, construita intre anii 1993- 2011.

-Alte anexe , precum: centrala termica, magazii, etc.

-Cladirea care a adapostit pana in 2011 sectiile de pediatrie si boli interne, cladire construita cu mari eforturi si sacrificii intre anii 1988-1994.
In present este abandonata, degradandu-se (in special la interior) semnificativ (nu am mai intrat acolo de foarte mult timp, insa din ce am auzit in interior este jale, furandu-se aproape tot ce inseamna instalatii).



De asemenea, in domeniu asistentei sanitare, in 1989 mai existau:

-Doua dispensare medicale

-Sanepidul, functionand la parterul unui bloc de pe strada 1 Decembrie
In prezent este din pacate desfiintat.

-Statia de salvare, care era atunci dotata cu autosanitare TV.
In ultimii ani, aceasta a fost modernizata, fiind dotata cu autosanitare noi, performante.

-Mai multe farmacii

-Cabinete stomatologice

-Un dispensar sanitar-veterinar, functionand intr-o cladire veche (renovate recent)



O problema serioasa in anii 80 in special era lipsa aparaturii medicale performante, o problema nici astazi rezolvata in totalitate.


Desi Husul beneficiaza de in local nou si modern pentru spital astazi, totusi persista lipsa aparaturii medicale performante, dar si insuficienta personalului medical .


Desi si printre medicii din Husi uscaturile nu au lipsit (si as spune din pacate la fel este si azi), totusi Husul a beneficiat si beneficiaza de serviciile unor medici foarte bine pregatiti profesional, dintre care pot aminti: Nicolae Hortolomei (creatorul unei valoroase scoli de chirurgie), Constantin Holicov (chirurgie), Puiu Viorel (fostul sef al sectiei de pediatrie si foarte bun prieten cu tata, amandoi fiind fosti colegi de liceu), Boris Pinteac si Aurel Chirea (obstretica-ginecologie), Tudor Stafie (boli interne si fost primar al orasului intre 2004-2008), Melania Ursu, Nelu Tataru si multi altii.


11. Asistenta sociala

Pentru asistenta sociala in Husi exista urmatoarele institutii:


-O cantina de ajutor social


-Serviciul de asistenta sociala, functionand in cadrul primariei Husi. Incepand din anul 2011 acest serviciu are sediul in incinta cladirii fostei policlinici. In 2011 (cand s-a inaugurat noua cladire a spitalului si implicit noua policlinica), spitalul cedeaza cladirea in care a functionat veche policlinica catre primaria Husi, care renoveaza cladirea si muta in ea asistenta sociala, un centru consultativ si politia locala.


-Un camin de batrani, situate la iesirea din Husi spre Stanilesti.
Desi proiectul initial prevazusera ca acolo sa fie cazati numai batranii fara sustinatori, totusi, din lipsa spatiilor suficiente, tot acolo au fost si sunt cazate si persoanele care sufera de deficient locomotorii sau psihice.
Aceasta masura a creat si creeaza o atmosfera destul de stresanta si nepotrivita pentru batranii cazati acolo, care ar aveea nevoie de liniste, si nu galagie, etc!


-O scoala profesionala speciala, pentru fete cu deficiente psihice.
Este situate imediat dupa prima bariera, pe strada Dobrina, si a fost infiintata in anul 1963, in locul fostului penitenciar.
In 1965 cladirea in care functioneaza scoala a fost consolidata, iar intre anii 1970-1980 sunt realizate: cantina, caminul, sala de sport, sera-lot pentru horticultura, etc.
In 1989 numarul elevelor de la aceasta scoala a ajuns la cca 400.

[Florinvs]

12. Activitatea sportiva


Stadionul din Husi a fost construit in anii 50, prin defrisarea unor vii apartinand atunci unui preot.

Ulterior, este modernizat, adaugandui-se noi anexe si dotari: tribune, tabela de marcaj, parcare, vestiar+cantina, centrala termica, instalatie de radiomplificare cu megafoane.

In anii 80 echipa de fotbal Steaua Mecanica Husi, sustinuta financiar de Sectia de Utilaj Complex (condusa de maistrul Teodor Loghin), activa in divizia C, si chiar in divizia B. Atunci la un meci de fotbal veneau si 3000 de spectatori. Pe acest stadion a jucat un meci si renumitul fotbalist Nicolae Dobrin.

Pe stadion ateriza si elicopterul care l-a adus de cateva ori pe Nicolae Ceausescu la Husi, iar in 1995 pe prim-ministrul de atunci Nicolae Vacaroiu.

Insa, pe de alta parte, incepand din anii 70, in jurul stadionului se construiesc mai multe blocuri, mult prea ingramadite, fapt care va impiedica extinderea stadionului.

In anii 80 a aparut chiar un proiect de desfiintare a stadionului (chipurile pe motivul ca se va construi un alt stadion mai mare in zona Dric), iar pe terenul ocupat de stadion urmau a fi construite blocuri sau chiar amenajata o orezarie! Din fericire acest proiect nu a mai apucat sa fie aplicat!

Dupa 1990, stadionul se degradeaza semnificativ, iar desfiintarea echipei de fotbal Steaua Mecanica Husi (ca urmare a retragerii sprijinului financiar oferit de SUC/Petalul) duce la o utilizare tot mai slaba a stadionului.

Ba mai mult, in ultimii ani, sub tribunele stadionului au aparut tot felul de societati si firme, fara nici o legatura cu activitatea sportiva.



Din pacate in 1989 Husul nu beneficia de o sala de sport moderna, singura sala de sport cat de cat acceptabila din oras fiind cea a liceului teoretic Cuza-Voda.

De-abia in anul 2004 (in cadrul unui program national de constructive a unor sali de sport) este construita si la Husi o sala de sport adecvata, dar care din pacate, in ultimii ani, este intretinuta necorespunzator (se afla in administrarea primariei).



Un fapt pozitiv inainte de 1989 a fost sistemul de selectionarea a copiilor care manifestau aptitudini sportive, profesorii de educatie fizica din scoli urmarind si preocupandu-se de acest lucru.



De asemenea, prin organizarea unor competitii sportive de masa, precum "Daciada", se urmarea si promovarea sportului si a miscarii fizice, ca in important mijloc de fortificare a sanatatii fizice.




13. Institutii ale ministerului de interne, apararii nationale si de justitie


a. Sediul militiei se afla intr-o cladire noua, situata pe strada Stefan cel Mare.

Insa dotarea tehnica a acesteia era precara, in unele cazuri militienii trebuind sa impinga autoturismele ARO din dotare, ca sa porneasca!

Ca si autoturisme de interventie, militia era dotata cu autoturisme ARO si Dacia-1300, dar si dubite TV.

In privinta mentinerii ordinii si linistii publice, Husul era un oras destul de linistit, in care nu se inregistrau in general fapte antisociale grave, militienii de la ordine publica facandu-si relativ bine datoria.

Totusi, in zona cartierului Corni, cateodata mai aveau loc unele altercatii sau batai, datorita unor cetateni care locuiau acolo si care mai faceau scandal.

O reputatie mai proasta o aveau militienii de la circulatie, acestia avand in unele cazuri un comportament arogant fata de conducatorii auto.

In privinta represiunii politice, trebuie spus ca in general aceasta nu a existat la Husi, dupa 1964. Orasul fiind mic, si practic toata lumea cunoscandu-se cu toata lumea- inclusiv toti cei care erau cadre de securitate erau cunoscuti ca atare in oras- nici cei de la militie sau securitate nu s-au angajat , dupa 1964, in actiuni represive.

Pe stadion, in restaurante, la iesirile la gratar sau iarba verde la Motoc sau Dobrina, se spuneau deschis glume despre regimul politic, uneori se critica regimul, si in general nimeni nu a patit nimic din cauza asta.



b. In incinta sediului militiei exista si un birou a securitatii, insa in Husi erau foarte putine cadre de securitate.

In mediul rural munca de securitate era realizata de seful de post.



c. Unitatea de pompieri

Este situata pe strada Stefan cel Mare, in imediata apropiere a sediului politiei.

In 1989 aveea in dotare 6 autospeciale Roman-Diesel si o dubita TV.

Astazi dotarea tehnica s-a imbunatatit, fiind achizitionate doua autospeciale noi (de tip Volvo) si alte echipamente.



d. In oras existau doua unitati militare:

-UM chimie, situata in apropierea garii.
In Romania existau numai doua unitati militare cu specific chimie- una la Oradea si alta la Husi.
Cea de la Husi a fost infiintata in acest oras, pentru a fi cat mai aproape de frontiera cu fosta URSS.

-UM graniceri, situata pe strada Dobrina, imediat dupa a doua bariera.
Astazi este Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Vaslui.


De asemenea, exista si Casa armatei.

Dupa ce in 1968 este infiintat actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul Vaslui, judecatoria si tribunalul raional din Husi sunt desfiintate, si astfel se elibereaza cele doua cladiri (construite in 1892) de pe strada Alexandru Giugaru.

In una din cladiri este mutat sediul Casei de cultura (unde exista si azi).

Cealalta cladire este trecuta in administrarea Ministerului Apararii Nationale, care muta acolo Casa armatei.

In 1996 Ministerul Justitiei reintra in posesia acestei cladiri (si reinfiinteaza judecatoria la Husi), astfel incat MAPn a trebuit sa gaseasca o noua locatia pentru Casa armatei.

Astfel, MAPn preia cladirea din centru, unde a functionat in perioada interbelica primul cinematograf din oras denumit Rodina, stabilind din 1996 in aceea cladire Casa Armatei.

De asemenea, mai exista un depozit vechi de munitii in zona Recea, dar si un poligon militar.




e. Justitia

Dupa 1950, la Husi a functionat o judecatorie si un tribunal raional.

In 1968, cu ocazia reorganizarii administrativ-teritoriale , acestea sunt desfiintate, Husul ramanan fara judecatorie pana in 1996!

In 1989 in tot judetul Vaslui existau numai doua judecatorii- la Vaslui si la Bârlad!

Astfel, cetatenii din Husi care vroiau sa se adreseze justitie, trebuiau sa se duca la Vaslui.

Aceasta situatia anormala a durat pana in anul 1996, când este reinfiintata judecatoria Husi, in incinta cladirii de pe strada Alexandru Giugaru care, cu aceasta ocazie,este renovata. Din pacate in ultimii ani cladirea nu a mai fost intretinuta corespunzator, începând sa se degradeze.

Dupa 1990 apar si in Husi mai multe birouri notariale particulare.

[Florinvs]

14. Institutii de protectia mediului


a. Ocolul silvic Husi a functionat initial intr-o cladire veche (dar frumoasa) care era situata pe strada 1 Decembrie.

Dupa ce aceea cladire este demolata, construindu-se blocuri, ocolul silvic este mutat in locatia actuala, pe strada Dobrina, unde este realizata o cladire noua (cu etaj) si alte dotari-anexa.

Tot acolo se afla si sediul Sectorului de exploadare forestiera.

Acesta aveea si o rampa de incarcare a materialului lemnos in vagoane de cale ferata, rampa situata in capatul liniei 17 (linie care deservea si santierul Constructorul).


Ocolul Silvic Husi aveea si alte unitati si amenajari in oras sau langa oras:


-O plantatie de zmeura, la iesirea din oras spre Padureni
Astazi nu mai exista.

-Fazaneria situata in apropierea campingului Dobrina, unde se cresteau fazani, care apoi erau exportati si uneori dati si catre angajatii ocolului silvic.
Astazi este abandonata, fiind scoasa la vanzare!

-Cantonul silvic Valea Teiului, situat intr-un cadru natural foarte frumos, in padurea Dobrina (la iesirea spre Tatarani). Era folosit si ca loc de organizare a unor evenimente festive, petreceri, sedinte, etc, la care participau angajatii ocolului silvic.

-Un fel de rezervatie pentru caprioare, in padurea Dobrina.



b. Statia meteo

Era situata la iesirea din oras, spre Albita.

In ultimii ani cladirea a fost renovata, insa statia meteo Husi a fost desfiintata, astazi aceea cladire apartinand directiei apelor romane.



c. In Husi exista si o filiala a AGVPS (Asociatia generala a vanatorilor si pescarilor sportivi), la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza




15. Institutii economico-financiare


a. In 1989 in Husi exista o singura banca, si anume filiala Husi a Bancii Nationale, care functionau in cladirea situata pe strada General Gheorghe Teleman, cladire cu valoarea istorica si arhitecturala, inaugurata in 1940.
Dupa 1990 in aceea cladire a functionat Banca agricola, iar astazi Raifaissen Bank.


b. Trezoreria si finantele publice locale erau situate in incinta primariei.

In anul 2007 actualul ANAF (nu mai stiu cum se numea atunci) isi muta sediul din Husi intr-o cladire noua, ultramoderna (pentru a carei constructie s-au cheltuit sume mari de bani, desi nu cred ca era neaparat necesara realizarea pentru sediul ANAF de la Husi a unei asemenea cladiri), situata pe strada General Gheorghe Teleman.


c. In Husi exista si o filiala a ADAS (Administratia asigurarilor de stat), situata la parterul unui bloc, pe strada Florilor. astazi se numeste ASIROM.


d. De asemenea, la parterul unui bloc de pe strada Stefan cel Mare, este sediul CEC si al Agentiei loto-prono.


Dupa 1990 apar mai multe banci (astazi toate cu capital privat) in Husi: BCR (care-si construieste o cladire noua, ultramoderna), BRD, Banca Transilvania, Carpatica, etc.

De asemenea, apar mai multe societati de asigurari si alte servicii financiare.



16. Alte institutii publice



a. Sediul primariei se afla intr-o cladire construita in anii 1963-1964, care din cate am inteles urmeaza a fi renovata. Primaria dispune si de o sala de sedinte.


b. Evidenta Populatiei

In 1989 si mult timp dupa aceea a functionat in incinta sediului militiei (dupa 1990- politiei).

In anul 2011 primaria preia vechea cladire de pe strada 1 Decembrie (unde in trecut a functionat un laborator de analize medicale), o renoveaza (partial) si muta in aceea cladire sediul evidentei populatiei.


c. In anii 50 este construita cladirea in care a functionat policlinica.

Dupa ce in 2011 se termina constructia noii cladiri a spitalului municipal Husi si implicit a noii policlinici, cladirea vechii policlinici este cedata de Ministerul sanatatii primariei Husi, care o renoveaza, si muta acolo asistenta sociala, un centru consultativ si apoi si politia locala.


d. In Husi exista si o filiala a AJOFM Vaslui, situata la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza.


e. De asemenea, exista si o filiala a ITM Vaslui.

[Florinvs]

17. Cateva aspecte privind sistematizarea urbana, constructia de locuinte si alte obiective edilitare.


a. Cartiere de blocuri

La începutul anilor 60, este construit primul bloc din Husi, situat pe strada Mihail Kogalniceanu, in cartierul Stadion. Alte cateva blocuri sunt construite in accelasi cartier, in imediata apropiere a stadionului, tot in aceea perioada.

Aceste prime blocuri construite in Husi au fost prevazute cu sobe cu lemne, pentru incalzire!


Apoi, spre sfarsitul anilor 60 si in prima parte a anilor 70, sunt construite si alte blocuri, tot in cartierul Stadion, si pe strada 1 Decembrie, spre gara.

Intre anii 1972-1974 se realizeaza si primele blocuri proprietatea personala din Husi. Este vorba de 3 blocuri cu cate o singura scara si 20 de apartamente fiecare, realizate in cartierul stadion, pe Aleea-Stadion.
Spre deosebire de celelalte blocuri din oras, acestea au fost realizate cu o calitate mai buna: pereti din caramida (si nu din placi prefabricate de beton), camere spatioase si decomandate, finisaje mai bune, spatiu verde in jurul blocului, etc!
Intr-un astfel de bloc locuiesc si eu.


Tot in aceea perioada, de-a lungul Aleii Mihail Kogalniceanu (tot in cartierul Stadion), se realizeaza si doua blocuri tip vila (cu un singur etaj si doar cate 4 apartamente, cu teren in jur), dar si cateva case tip duplex (cu cate 3 camere, baie,, bucatarie). Intr-o astfel de casa locuia in anii 70 si fostul prim-secretar al orasului Husi Gheorghe Croitoru.




Constructia de blocuri in zona centrala incepe in a doua parte a anilor 70.

Desi constructia acestor blocuri era necesara, totusi s-au facut si unele greseli :


-In primul rand, s-au demolat unele cladiri vechi, de mare valoare arhitecturala si istorica, care ar fi trebuit pastrate si restaurate (fostul sediul al postei construit in 1934, fosta biblioteca-era una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, unele case vechi, dar cu valoare istorica si arhitecturala)


-Apoi, din cauza politicii de a nu se lua din terenul agricol si a nu se extinde prea mult perimetrul construit al oraselor, in zona centrala (dar si in cartierul Stadion) blocurile au fost construite mult prea inghesuite, mult prea aproape unul de altul, nelasandu-se loc suficient intre blocuri, pentru amenajarea unor spatii verzi, etc.

Acest aspect este vizibil mai ales in jurul pietii sau in jurul stadionului.


-Nu s-au prevazut spatii suficiente a fi lasate pentru parcari, astfel incat astazi, când numarul de autoturime personale a crescut foarte mult si in Husi, parcarea acestora a devenit o problema.


-Datorita modului cum au fost proiectate si amplasate blocurile din zona centrala, unele strazi au ajuns sa fie strazi infundate la un capat, alte au fost scurtate sau au capatat un traseu in zigzag, in loc de unul drept cum aveau inainte de constructia blocurilor, îngreunând astfel circulatia rutiera in centrul orasului.

Un exemplul negativ in acest sens este traseul strazii General Gheorghe Teleman (in 1989- Republicii).

Inainte de constructia blocurilor din zona centrala, aceasta strada aveea un traseu drept, facand legatura intre strada A.I.Cuza si strada Stefan cel Mare.

Dupa constructia blocurilor din zona centrala , aceasta strada a capatat un traseu ciudat: Dupa desprinderea din strada A.I.Cuza, se opreste brusc in fata unui bloc (la parterul caruia se afla fostul cinematograf Dacia), dupa care face o curba stransa la dreapta, dupa care se opreste din nou brusc in fata altui bloc (la parterul caruia se afla sediul SC Gaz Est Vaslui filiala Husi), dupa care face o curba stransa la stanga, si abia apoi face legatura cu strada Stefan cel Mare!

De asemenea, si Bdul. 1 Mai se termina brusc in fata unui bloc.

Strada Stefan cel Mare are un traseu modificat in apropierea sediului politiei, ca urmare a constructiei unor blocuri . Insa prin aceasta s-a urmarit si o idee ascunsa atunci- ca Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel (simbolul orasului) sa nu mai poata fi vizibila de la capatul dinspre scoala nr.2 a strazii Stefan cel Mare!



In anii 80 sunt demolate cateva case vechi (dar frumoase) care erau situate de-a lungul strazii A.I.Cuza, dupa biserica sfantul Gheorghe. Acolo urmau a fi construite blocuri, dar a venit revolutia.


Alte blocuri s-au construit intre Bdul. 1 Mai si Strada Stefan cel Mare, unele din acestea (desi construite in anii 80) fiind prevazute cu sobe cu lemne pentru incalzire!



De asemenea, si in zona industriala s-au construit cateva blocuri, inclusiv de garsoniere.

Camine de nefamilisti au avut urmatoarele intreprinderi: Husana (in zona industriala, astazi acel fost camin de nefamilisti fiind cunoscut in oras ca locul la chilotii zburatori), SUC/Petalul (pe strada Stefan cel Mare, doua camine de nefamilisti) si fostul santier Constructorul/Recon (pe strada 1 Decembrie, in apropierea garii).


Ultimile blocuri construite in Husi inainte de revolutie au fost cele situate intre strada A.I.Cuza si asa-zisa sosea de centura, si pe strada A.I.Cuza.

Aici s-au realizat si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift. Astazi nici unul din cele doua lifturi nu functioneaza!



La momentul revolutiei, se mai aflau in constructie alte cateva blocuri:


-Unul pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat de construit de catre ANL abia in 2004-2007)

-Altul pe locul fostei biblioteci , langa cladirea postei. Constructia lui a fost abandonata, astazi pe acel loc fiind terasa La Posta.

-Altul pe strada Stefan cel Mare

-Si unul situat langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat dupa 1990)



Dupa 1990 s-au mai construit foarte putine blocuri in Husi:


-Blocul ANL de pe Bdul. 1 Mai, terminat in 2004-2007 (constructia lui incepusera inainte de 1989)

-Blocurile ANL din zona industriala

-Blocul de pe strada Stefan cel Mare

-Blocul de langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai

-Pana cel tarziu in toamna acestui an urmeaza a fi date in folosinta blocurile ANL construite pe locul fostei rampe de descarcare a prefabricatelor din beton din vagoane, situate in imediata apropiere a fostei HM Podgoriile Husului.


O problema ar fi si lipsa spatiilor libere, in special in zona centrala , in acest moment , pentru dezvoltari imobiliare si constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.

Un spatiul liber care ar putea fi valorificat in acest sens ar fi cel situat la est de strada Episcop Grigore Leu si de Soseaua Husi- Stanilesti (Falciu).
Acolo ar fi spatiu arhi-suficient pentru constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.