Avort - dilema

[Demetrius]

În prealabil postat de Urbanophon

...@Demetrius: Eu pot doar sa trag concluzi din situatia care mi-a prezentat-o ea. Nu vreau sa fac presupuneri, sa sap in viata ei personala. Nu m-am lovit niciodata de un asa caz extrem. Cand mi-a povestit stiam ca Biserica e anti-avort indiferent de situatie. Nu cred ca era intelept sa ii zic asta. Sau sa ii dau de inteles ca se accepta. Am evitat subiectul avort. I-am zis sa nu lase starea actuala sa puna stapanirea pe ea. Am mai vazut oameni mahniti, melancolici, scarbiti, dezamagiti etc....dar in privirea ei era ceva si mai sumbru.

Eu as intreba un preot care ar fi canonul, expunandu-i ce mi-a povestit ea. Sa intermediez cumva, sa o pregatesc.

Daca tu te limitezi, pe baza spuselor ei, sa nu intelegi mai mult, atunci nu te hazarda la alte raspunderi decat sa o conduci la duhovnic; parerea mea. Asta e tot ce esti insarcinat sa faci.

[Urbanophon]

O sa vad...

[Demetrius]

În prealabil postat de Urbanophon

O sa vad...

De ce crezi ca ti-a dat Dumnezeu sa managerizezi acest caz daca nu ca sa-l rezolve El cat se poate de bine prin tine?

Asuma-ti ce ti s-a dat; nu tu ai cautat, ci ti s-a dat. Sau vrei sa eviti, precum ea sarcina?

De ce ai adus aici pe forum subiectul, daca nu ca sa primesti ajutor? Eu imi asum ce ti-am spus.

[Urbanophon]

Cu rabdare. Vreau sa o imbarbatez cat se poate de subtil. Nu sa ii cer sa imi expuna drama ca pe un film. Sper sa se detensioneze. Si daca va face un pas imi voi da silinta sa ii raspund pe cel mai potrivit ton. Nu e in regula sa tragi omul de maneca. Eu personal, cand am o zi proasta si sunt ingandurat, ma scoate din sarite: "ce esti suparat? ce ai? cum esti etc." Cand dau de omul caruia vreau sa ii spun oful, la momentul potrivit, i-l spun. Si cazul de fata e mai delicat.

Sper sa gasesc cuvintele potrivite la momentul potrivit...

[Urbanophon]

Am vrut sa vad si reactiile de pe aici...unii au fost mai compatimitori, altii mai severi...Acolo vreau sa stiu...cat de sever sau cat de intelegator sa fiu.

[CristianR]

Nu inteleg pentru ce sa fii sever la momentul asta. Daca era s-o povatuiesti inainte, da. Insa acum cred ca are nevoie de sprijin.
Canoanele pe care le dau duhovnicii sunt personalizate, cum se spune acum. Fiecare fapta se petrece in anumite circumstante, de care duhovnicul trebuie sa tina cont ca sa gaseasca si leacul potrivit.

[Lancelot]

În prealabil postat de Urbanophon

Am vrut sa vad si reactiile de pe aici...unii au fost mai compatimitori, altii mai severi...Acolo vreau sa stiu...cat de sever sau cat de intelegator sa fiu.

Aoleu... In niciun caz sever, e greu de tot si nici intelegere nu vrea, trebuie sa se agate de ceva si sa poata merge mai departe. Dar ce si cum sa faci nu stiu.

[Urbanophon]

Avortul. Nu vreau sa fiu avocatul unui asemenea pacat. Daca ma va pune in situatia sa aprob ca avortul a fost justificat...acolo nu stiu cum sa fac. Daca ii zic transant ca a facut un pacat grav, ii tai craca...daca o intorc si o ard ca un politician...ma simt eretic. N-am avut niciodata sentimentul asta...pana acum...

Daca era alta situatia...si venea o domnita bine mersi sa imi zica ca a facut avort. Apoi ii spuneam verde in fata ce stiu si ce cred. Si eu cred in Biserica mea si in invatatura Ei. Nu caut ordonante de urgenta din mila fata de pacatul pacatosilor, din care cel dintai sunt eu. :)