Despre istoria Basarabiei si perspectiva unirii Republicii Moldova cu Romania

[Florinvs]

În prealabil postat de stefan florin

oare Basarabia, mai este populata cu basarabeni?Sa nu uitam ce a facut tatucul Stalin cu Basarabia

Conform ultimului recensamant a populatiei efectuat in 1989 pe timpul URSS, in RSS Moldoveneasca, 64% din populatie s-a declarat de etnie romana (in actele de atunci aparea asa-zisa etnie moldoveneasca, care evident este sinonima cu cea romana).

[Florinvs]

In privinta transporturilor si telecomunicatiilor, si acestea cunosc o anumita modernizare dupa 1960, in RSS Moldoveneasca.

La transportul feroviar, modernizarile au constat in consolidarea terasamentelor liniilor de cale ferata, a podurilor, utilizarea sinei de tip greu, introducerea tractiunii diesel (in 1961 prima locomotiva 3TE-10M intra in parcul depoului Balti-Slobozia), a echiparii cu instalatii de centralizare electrodinamica a statiilor (in 1980 este inaugurata cladirea CED a statiei si triajului Chisinau) si cu bloc automat de linie, a constructiei de noi cladiri pentru statiile de cale ferata (in 1948 este inaugurata actuala cladire de calatori a statiei Chisinau, in decembrie 1970 este inaugurata actuala cladire a statiei Balti-Slobozia, etc).

Din pacate, nu s-a facut lucrari importante de eliminarea a curbelor stranse si a rampelor mari, precum si a traseelor serpuite a multor caii ferate din Basarabia, ceea ce limita drastic viteza de deplasare a trenurilor de calatori, dar si tonajul si sarcina pe osie la trenurile de marfa.

Astfel, in 1990, pe cel mai bun tronson feroviar din RSS Moldoveneasca, linia Ungheni- Chisinau, in lungime de 107 km, un tren international fara oprire parcurgea acest traseu in 1 ora si 45 minute, viteza medie comerciala nedepasind 70- 80 km/h.

In plus, pe reteaua feroviara din RSS Moldoveneasca s-au efectuat extrem de putine lucrari de dublare de linii , si nici un kilometru de linie nu a fost electrificat.


In transporturile rutiere, se realizeaza noi drumuri (soseaua Chisinau- Balti) si se modernizeaza cele existente, iar pe traseele interurbane se introduc autobuze produse la Lvov in special (de tipurile PAZ-672, LAZ-695 si LAZ-699).

De asemenea, se construiesc noi autogari si autobaze.


In transportul urban in comun, in anii 1960 fostele retele de tramvaie din Cernauti si Chisinau sunt desfiintate, dar in schimb sunt realizate retele de troleibuze in Chisinau (1949), Tiraspol (1967), Balti (1972) si ulterior in Tighina (1993, inclusiv o linie de troleibuze intre Tiraspol si Tighina).
Cel mai cunoscut si raspandit tip de troleibuz din fosta URSS era troleibuzul ZIU-9 (in 1991 in Chisinau existau cca 400 astfel de troleibuze).

Ca si autobuze urbane, din anii 1970, sunt introduse modernele pe atunci autobuze diesel, de mare capacitate, de productie maghiara IKARUS-260 si IKARUS-280.


In privinta transporturilor aeriene, in 1974 este inaugurata actuala cladire a aeroportului Chisinau, care era legat prin zboruri regulate de 73 orase din fosta URSS, cu avioane cu reactie de tipul TU-134, TU-154, AN-26, etc. Atunci erau transportati, de pe aeroportul din Chisinau, cca un milion de pasageri/an.

Insa nu existau curse externe de pe aeroportul din Chisinau, de-abia in 1990 fiind inaugurata prima cursa externa (Chisinau- Frankfurt).


In privinta comertului, si acesta se dezvolta. O unitate de elita era Moldcoop (cooperatia de consum si mestesugareasca din RSS Moldoveneasca), care aveea numeroase magazine, restaurante, spatii de cazare, unitati de mica productie industriala, prestari-servicii, etc.
Am o ruda din Soroca care inainte de 1991 a lucrat ca si gestionara la Moldcoop, si angajatii de acolo beneficiau de anumite avantaje.


In privinta turismului, si acesta se dezvolta. Un mare avantaj a fost ca in RSS Moldoveneasca cladirile vechi, de patrimoniu, cu valoare istorica si arhitecturala, nu au fost demolate, ci pastrate si restaurate, iar apoi valorificate dpdv turistic.

Se realizeaza si noi unitati de cazare si alimentatie publica, unitatea-fanion fiind atunci hotelul Inturist din Chisinau (astazi in ruina).

[Florinvs]

In privinta procesului de sistematizare urbana si a constructiilor de locuinte, trebuie spus ca acesta a fost mai bine gandit si realizat in RSS Moldoveneasca, decat in Romania!

In primul rand, in RSS Moldoveneasca, cladirile vechi, de patrimoniu, nu au fost demolate, fiind pastrate. Astfel, chiar in epoca sovietica, orase precum Chisinau, Cernauti sau Soroca, si-au pastrat zonele vechi, cu un farmec aparte, ceea ce da o nota distincta acestor orase.

Apoi cartierele de blocuri au fost realizate in general la marginea oraselor, pe terenuri libere. Intre blocuri s-au pastrat spatii foarte mari, de multe ori impadurite, iar strazile si bulevardele din orase au fost construite largi, cu un traseu, pe cat posibil, drept.

In zona centrala a orasului Chisinau, strazile sunt perpendiculare, precum in orasele americane.

Un exemplul reusit de sistematizare urbana este sectorul Botanica din Chisinau (am avut neamuri care locuiau acolo)

La începutul anilor 1970, din bugetul unional, s-au alocat peste un miliard de ruble, pentru dezvoltarea orasului Chisinau (si datorita faptului ca liderul URSS de atunci Leonid Brejnev fusesera prim-secretar in RSS Moldoveneasca in anii 50).

De asemenea, s-au realizat si unele cladiri noi, dar cu o arhitectura interesanta, cum ar fi-

-Actualul sediul a presedentiei RM (construita in anii 1984-1987, dupa proiectele arhitectilor Iuri Tumanian, A. Zaltman si V. Iavorski. In 1991 cladirea adapostea sediul sovietului suprem)

-Actualul sediul a parlamentului RM (construit intre anii 1976-1979, dupa proiectele arhitectilor Alexandru Cerdantev si Grigore Bosenco. In 1991 cladirea adapostea sediul comitetului central)

-Circul de stat din Chisinau (construit in 1981, dupa proiectul arhitectilor S. Soihet, A. Kirilenko, inginerii T. Goriunova si M. Sein, executat de brigadierul A. Parsin, electrosudor-montor M. Postolache, muncitorul-marmurist N. Startev, etc, care au fost distinsi cu premiul de stat al RSSM)

-Magazinul Unic din Chisinau (construit in 1983, dupa planurile arhitectilor M. Orlov, V. Lepskii si A. Varsaver)

-Sediul Moldtelecom

-Cladirea Romaska (Romanita) din Chisinau, un bloc-turn cu o forma cilindrica (cea mai inalta cladire din Chisinau, cu 20 de etaje)

-Ansamblul rezidential Portile Orasului (arhitecti- Iu. Skvortova, A. Markovici si A. Spasov).



De asemenea, trebuie sa recunoastem ca dupa 1960, de dezvolta si activitatea de cercetare stiintifica si tehnica in RSS Moldoveneasca, dar si activitatea cultural-artistica.
Infiintarea televiziunii de la Chisinau, a studionului Moldova-Film, au facilitat afirmarea personalitatilor artistice din film, teatru, cultura, etc.

In aceasta perioada au aparut si s-au afirmat artisti renumiti, precum Anastasia Lazariuc, Gheorghe Urschi, Zinaida Julea, Olga Ciolacu, Eugen Doga, Nicolae Botgros, etc.

Dincolo de constrângerile de ordin politic si ideologic (datorita cenzurii sovietice, anumite subiecte considerate sensibile, in domeniul istoric, nu puteau fi abordate public), totusi trebuie sa recunoastem ca teatrul, opera, baletul, filmul in fosta URSS erau renumite pe plan mondial.


Am prezentat pe scurt realitatile economice si sociale din RSS moldoveneasca dupa 1960, pentru a fi cinstiti in fata istoriei, si a recunoaste si lucrurile bune care s-au facut in timpul regimului sovietic acolo.

Dar procesul de deznationalizare a romanilor din Basarabia a continuat si dupa 1960, chiar daca prin mijloace mai putin violente si mai subtile.

[Florinvs]

Procesul de deznationalizare a romanilor din Basarabia dupa 1960 s-a petrecut prin o serie de mijloace si metode, cum ar fi

-De obicei, in fabricile si uzinele construite in RSS Moldoveneasca, in functiile de conducere (directori, ingineri, chiar si maistri) erau numiti si primeau repartitie cetatenii de etnie rusa sau ucraineana, adusi din RSS Ucraineana sau RSFS Rusa.

Acestia primeau repartitie in posturi de conducere, bine platite.

Cetatenii de etnie romana, care terminau o facultate cu profil politehnic in RSS Moldoveneasca, primeau de obicei repartitie in alte republici unionale a URSS (de multe ori in republicile din Asia Centrala sau din zona Caucazului)

-In conditiile in care in fosta URSS problema constructiei de locuinta era una mereu deficitara (fonduri masive fiind alocate pentru inarmare), o alta parghie de stimulare a stabilirii in RSS Moldoveneasca a cetatenilor de etnie rusa sau ucraineana era cea a atribuirii imediate a unei locuinte (daca acestia ar fi ramas la Moscova sau Harkov ar fi trebuit sa astepte ani la rand pana când li s-ar fi repartizat o locuinta)


-Aprovizionarea cu produse alimentare si de larg consum era mai buna in RSS Moldoveneasca, decat in alte republici unionale.


-Tinerii de etnie romana din RSS Moldoveneasca, care efectuau stagiul militar obligatoriu in armata sovietica, era repartizati de regula in unitati militare din alte republici unionale. Am avut o ruda, care, desi era nascut in Chisinau, a fost repartizat sa faca stagiul militar obligatoriu la Moscova.


-Obligativitatea studierii limbii ruse din clasa a doua, si utilizarea limbii ruse ca limba oficiala
Legat de aceasta, erau numeroase cazurile când in magazinele din RSSM gestionarii sau gestionarele de etnie rusa sau ucraineana, refuzau sa serveasca un client, daca acesta vorbea in limba romana.

Prin aceste metode, dar si prin multe altele, se ajunsesera ca in 1989, populatia de etnie romana din RSS Moldoveneasca, sa nu depaseasca 64%.

Astfel, in anul 1977, in industrie autohtonii (cetatenii de etnie romana) detineau o pondere de 46%, in agricultura de 78%, in comert de 56%, in domeniul ocrotirii sanatatii de 58%, iar in aparatul de conducere de stat si de partid de doar 43%!

Din aceste cifre statistice, reies mai multe lucruri

-Pârghiile de conducere in aparatul de stat si de partid se aflau in mainile celor veniti din alte republici unionale

-Autohtonii trebuiau, in viziunea organelor unionale, sa aibă acces la muncile mai prost platite si mai slab calificate.

De-abia in anii 1970 este numit un cetatean de etnie romana in guvernul RSSM (ca ministru al sanatatii), si de-abia in noiembrie 1989 este numit un cetatean de etnie romana ca prim-secretar al RSSM (Petru C. Lucinschi).

Semnificativa in acest sens este si etnia si locul nasterii primilor secretari ai RSSM dupa 1945- Nikita G. Koval (1946-1950, etnie ucraineana, nascut in RSSM, Transnistria), Leonid Brejnev (1950-1952, etnie ucraineana, nascut in RSS Ucraineana), D.S.Gladki (1952-1954, etnie ucraineana, nascut in RSS Ucraineana), Z.T.Serdiuk (1954-1961, etnie ucraineana, nascut in RSS Ucraineana), Ivan Ivanovici Bodiul (1961-1980, etnie ucraineana, nascut in RSS Ucraineana), Simeon Grossu (1980- noiembrie 1989, etnie ucraineana, nascut in RSS Ucraineana, sudul Basarabiei), Petru C. Lucinschi (noiembrie 1989- februarie 1991, etnie romana, nascut in RSSM, Basarabia), Grigore I. Eremei (februarie-august 1991, etnie romana, nascut in RSSM, Basarabia).

[Florinvs]

O alta parghie folosita pentru deznationalizarea romanilor din Basarabia, de catre autoritatile sovietice, a fost si aducerea unui mare numar de cetateni de alta nationalitate (in mare parte rusi si ucrainieni), in Basarabia si nordul Bucovinei.

Astfel, intre anii 1944- 1953, au fost adusi îndeosebi functionari de partid si de stat, cadre al NKVD (ulterior KGB), militari.

In anii 1954-1959 au fost adusi îndeosebi soldati demobilizati , multi din ei de origine turcomana (gagauzi, ciuveri, baskiri, uzbeci, etc).

Dupa anul 1960 au fost adusi îndeosebi specialisti (profesori, medici, ingineri, cercetatori stiintifici, juristi, etc).

Acestia au ocupat posturi privilegiate in aparatul de stat si de partid, si au beneficiat de numeroase facilitati (salarii mari, atribuirea imediata a unei locuinte, etc. De multe ori directorul de nationalitate rus numit la o fabrica din RSSM isi aducea si soacra, pe care o angaja ca femeie de serviciu in fabrica, si care era considerata tot chipurile specialista venita in RSSM).

Acesti alogeni stabiliti in RSSM au constituit factorul decisiv in procesul de rusificare , promovat de autoritatile sovietice.

Datele statistice arata ca anual veneau sa se stabileasca in RSSM cca 100.000- 150.000 de alogeni.
In accelasi timp, in intreaga perioada de ocupatie sovietica a Basarabiei, nordului Bucovinei, tinutului Herta si Insulei Serpilor, din aceste stravechi teritorii romanesti, au fost deportati cca 1.500.000 de romani.
Numai intre anii 1944-1949, din Basarabia au fost trimisi la munca fortata cca 80.000 de tineri in imensitatea spatiului sovietic, din care multi nu s-au mai reintors nicioadata.

Datele statistice arata ca intre anii 1959-1979, numarul romanilor din RSSM a crescut intr-un ritm de 101,5%, cel al ucrainienilor de 101,4% si cel al rusilor de 102 %, iar cel al gagauzilor de intr-un ritm de 101%.

Conform datelor ultimului recensamant a populatiei din RSS Moldoveneasca, din anul 1989, populatia acestei republici unionale era de 4.335.360 locuitori, din care- 65,1% erau romani (in actele de atunci apare denumirea de moldoveni, dar practic erau romani), 13,8% erau ucrainieni, 13% erau rusi, 3,5% erau gagauzi, 2% erau bulgari, 1,5% erau evrei si 0,3% erau tigani.

[Florinvs]

In privinta relatiilor cu Romania, si a atitudinii liderilor de la Bucuresti in privinta teritoriilor ocupate de catre URSS in 1944, aceasta a avut doua perioade distincte


-Perioada anilor 50.

Atunci, guvernul roman total subordonat Moscovei, subiectul Basarabiei era unul interzis, mai ales ca pana in anul 1958 in Romania au stationat trupe sovietice.
In anii 50, suferintele romanilor din teritoriile ocupate de catre URSS au fost ignorate de guvernul de la Bucuresti, ocuparea Basarabiei de catre URSS fiind considerata chipurile doar o dovada de asa-zisa prietenie din partea URSS.


-Perioada de dupa 1960- 1964

Dupa moartea dictatorului sovietic I.V.Stalin in 1953, incepe o perioada de framantari la varful conducerii URSS.
In 1956, noul detinator al puterii de la Moscova, Nikita Hrusciov, condamna in raportul secret al celui de-al douzecilea congres al PCUS crimele si ororile epocii staliniste, initiaza procesul de destalinizare si proclama teza coexistentei pasnice intre cele doua sisteme politice de pe Glob.

Profitant de aceste framantari de la conducerea URSS, dar si de conflictul ideologic chino-sovietic (care sparge unitatea lumii comuniste), conducerea de atunci a Romaniei, in frunte cu Gheorghe-Gheorghe-Dej, initiaza un proces de distantare fata de URSS, jalonat de

-In 1956 la Bucuresti se vorbeste pentru prima data de o cale nationala in constructia socialismului, in acel an fiind desfiintate ultimile Sovromuri.

-Dupa ce in 1955 este semnat tratatul de stat dintre URSS si Austria, si trupele sovietice sunt retrase din Austria, profitând de acest lucru, in 1958, Gheorghe-Gheorghiu-Dej, ajutat de Emil Bodnaras (si dupa unele surse si de argumente bahice) il conving pe Nikita Hrusciov sa retraga trupele sovietice din Romania.

Astfel, Romania a fost din putinele tari socialiste (alaturi de Iugoslavia si Albania) in care nu au stationat trupe sovietice pana la începutul anilor 90 (cum s-a intamplat in celelalte tari socialiste din Europa- RDG, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria si Bulgaria).


- Urmeaza apoi o perioada de reluarea a contactelor economice si diplomatice cu tarile vest-europene (inaugurata in 1959 de vizita lui Gheorghe Gaston Marin in Franta), de achizitionare a unor licente de fabricatie vest-europene, de reafirmare a identitatii nationale romanesti in cultura, de eliminare a influientelor sovietice in cultura, de eliminare a consilierilor sovietici, de epurarea a aparatului de militie si securitate de cadre cu vederi pro-sovietice, etc.

-In 1964 Romania respinge ferm planul Valev (intocmit de economistul sovietic E.B.Valev), prin care Romaniei si Bulgariei li se rezervau rolul de tari agricole, conducerea de la Bucuresti denuntand acest plan ca o incercare de subminare a independentei, suveranitatii a Romaniei si de amestec in treburile interne ale unui stat suveran.

Gheorghiu-Dej initiaza o politica de industralizare a Romaniei (in 1961 incepe constructia combinatului de la Galati), spre nemultumirea conducerii URSS (nemultumire deveninta evidenta in cursul vizitei lui Nikita Hrusciov la Craiova, la uzinele Electroputere, când acesta a criticat cumpararea licentei elvetiene Sulzer pentru locomotive diesel-electrice de catre Romania)

Bulgaria a acceptat planul Valev, dar în cazul românilor reacția a fost violentă, comuniștii români apreciind că propunerea Moscovei înseamnă practic o dezmembrare a teritoriului național.

România a respins planul, prevalându-se de prevederea potrivit căreia hotarârile CAER puteau fi luate numai prin unanimitate. Politica de industrializare a României a fost susținută cu vehemență de către delegația sa la CAER, îndeosebi de Alexandru Bârlădeanu, delegat permanent.

Economistul Costin Murgescu publică în revista Viața economică un articol prin care respinge planul, iar la plenara C.C al P.M.R. din 15-22 aprilie 1964 s-a adoptat „Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale”, care însemna o reorientare publică a guvernanților de la București în raport cu Moscova. Documentul exprima poziția României în conflictul chino-sovietic și formula principiile care trebuiau să stea la baza raporturilor dintre partidele comuniste: egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-și rezolva problemele politice și organizatorice. În consecință, Declarația sublinia că nu există și nu poate exista un „partid părinte și cu un partid fiu, partide superioare și partide subordonate”.

In 1964, prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer, dupa ce anterior se intalnisera cu liderii de la Beijing, la întâlnirea cu Nikita Hrusciov, a spus- Chinezii au spus ca ne-ati luat Basarabia!
Luat prin surprinde, Nikita Hrusciov nota in memoriile sale- Romanii au repetat ceea ce auzisera de la chinezi, dar nu si-au exprimat dezacordul cu ceea ce chinezii spusesera de Basarabia. Aceasta discutie ne-a lasat un gust foarte neplacut!


Politica lui Gheorghe-Gheorghiu-Dej, de distantare fata de URSS si afirmare a unui socialism national, este continuuata si amplificata dupa 1965 de Nicolae Ceausescu.

In 1965 intr-un discurs Nicolae Ceausescu citeaza o scrisoare a lui Friedrich Engels, in care acesta critica anexiunea Basarabiei de catre Imperiul Tarist in 1812, iar Academia Romana publica scrisori ale lui Karl Marx, in care acesta critica anexiunea Basarabiei de catre Imperiul Tarist in 1812.
In 1966, într-un alt discurs, Nicolae Ceausescu a denuntaț apelurile făcute de Partidul Comunist Român către URSS prin care se cerea anexarea Basarabiei și a Bucovinei.

Din manualele scolara este scoasa expresie- In 1940, in urma unui acord romano-sovietic, introducandu-se formularea corecta- In urma unui ultimatum, URSS ocupa Basarabia.
Pactul Ribentrop-Molotov incepe sa fie analizat in esenta lui, ca un act criminal, de impartire a sferelor de influienta intre doua state imperialiste si agresoare- Germania nazista si URSS.

Dar problema Basarabiei nu a constituit nicioadata un subiect de negociere la nivel inalta intre RSR si URSS, fiind discutata doar la nivel de cercetare stiintifica si istorica, si readusa in discutie ori de cate ori relatiile romano-sovietice deveneau mai incordate.

Daca in plan politico-diplomatic problema Basarabiei era oarecum ocolita, in domeniul invatamantului, culturii si a stiintei s-au facut eforturi pentru restabilirea adevarului istoric.
In 1975 este publicata cartea lui Marin Preda, Delirul, in care este prezentata intr-o maniera realista si corecta participarea Romaniei la razboiul anti-sovietic.
Apoi istoricii din Romania au inceput sa abordeze intr-o maniera noua participarea Romaniei la acel razboi, sugerând ideea ca actiunea militara a Romaniei din 1941, de eliberare a Basarabiei , nordului Bucovinei si tinutului Herta, a fost una justa si corecta.
De la începutul anilor 80 unii carturari, scriitori si artisti basarabeni au primit acceptul de a vizita Romania, si de a publica in revistele literare romanesti.
In 1987 apare la Bucuresti cartea Costelatia Lirei, o lucrare de culegere de versuri a poetilor basarabeni.
La congrese si alte reuniunii stiintifice internationale, istoricii romani au abordat in mod deschis problema Basarabiei, sublinind ca acesta este un stravechi teritoriu romanesc, aflat sub ocupatie sovietica.

In 1976 Nicolae Ceausescu este primul sef de stat roman care viziteaza Basarabia dupa 1944.

Dupa venirea la conducerea URSS in 1985 a lui Mihail Gorbaciov, relatiile romano-sovietice se deterioreaza puternic, Nicolae Ceausescu (ca si alti lideri conservatori precum Erick Honecher in RDG sau Gustav Husak in Cehoslovacia) respingând programul reformist a lui Mihail Gorbaciov, asa-numitul glasnost si perestroika.

La ultimul congres al PCR din noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu a spus public- Romania considera ca trebuie sa se treaca la adoptarea masurilor necesare solutionarii tuturor problemelor care nu s-au rezolvat inca. In primul rand, apare necesar sa se adopte o pozitie clara, fara echivoc, de condamnare si anulare a tuturor acordurilor incheiate cu Germania hitlerista, tragandu-se concluziile practice pentru anularea tuturor urmarilor acestor acorduri si dictate.

Potrivit unor informatii, aceasta problema a fost ridicata de Nicolae Ceausescu si in ultima sa intalnire cu Mihail Gorbaciov, din 9 decembrie 1989.

[Florinvs]

Miscarea de eliberare nationala a romanilor din Basarabia se desfasoara in conditii grele in perioada sovietica, multi patrioti romani riscandu-si viata sau libertatea, pentru pastrarea identitatii nationale romanesti, pentru rezistenta fata de procesul de rusificare.

Cateva evenimente jaloneaza aceasta miscare

-La începutul anilor 70, Lilia Neagu (studenta la facultatea de medicina) si Asea Andrul (eleva), sunt condamnate la ani de inchisoare, pentru înscriptii cu caracter nationale, facute pe peretii unor cladiri din Chisinau

-In 1972 Valeriu Graur (care lucra la institutul pedagogic din Tiraspol) este condamnat la 4 ani de inchisoare, pentru detinerea unui material cu situatia romanilor din Basarabia (material intocmit de Gheorghe Ghimpu)

-in 1969 are loc la Chisinau, in ilegalitate, congresul Frontului National- Patriotic (fondat de Alexandru Usatiuc Bulgar, Valeriu Graur, Alexandru Soltoianu, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Lupan, Tudor Basarabeanu, Nicolae Testemitanu, Valeriu Gagiu, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Anatol Corobceanu, Vasile Topata).

La 12 iunie 1970, Alexandru Usatiuc Bulgar s-a prezentat la Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, cerând să fie primit în audiență de Nicolae Ceaușescu.
Nereușind să fie primit, a lăsat un plic cu o scrisoare de 6 pagini adresată lui Ceaușescu în care îi prezenta amănunte despre metodele folosite de KGB pentru deznaționalizarea românilor și despre încercările de organizare a unei rezistențe românești, cerând un ajutor din partea autorităților de la București pentru a evita pierderea identității românești a basarabenilor.
Ceausescu da spre rezolvare cazul lui Ion Stanescu- la accea vreme seful DSS-ului. Acesta, aprecind in mod eronat ca materialul este o provocare a sovieticilor (pentru a testa reactie autoritatilor romanesti in cadrul Tratatului de la Varsovia), remite (cu o scrisoare) materialul catre Iuri Andropov (președintele Comitetului Securității de Stat al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.).
Ca urmare, Alexandru Usatiuc Bulgar a fost condamnat 12 ani de închisoare și exilat în Siberia.

-La începutul anilor 70, Mihai Morosanu protesteaza impotriva autoritatilor locale de a muta statuia lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul Chisinaului.

Dupa venirea la conducerea URSS in 1985 a lui Mihail Gorbaciov si initierea programului reformist de glasnost si perestrioka, miscarea de eliberare nationala a romanilor din Basarabia se manifesta din ce in ce mai puternic.

-In 1986 se constituie la Chisinau Miscarea pentru sustinerea restructurarii, care activeaza in ilegalitate pana in 1988, când se transforma in Frontul Popular.

-In martie 1989 este editata in RSS Letona revista Glasul, in alfabet latin, de catre un grup de intelectuali romani din Basarabia, in frunte cu Leonida Lari.

-In iunie 1989 are loc o mare manifestatie studenteasca la Chisinau, iar Frontul Popular cere (in revista Literatura si arta) - suveranitatea republicii, limba romana ca limba oficiala de stat, trecerea la grafia latina si tricolorul ca drapel de stat.

-La 27 august 1989 are loc prima Mare Adunare Nationala la Chisinau, la care participa peste 700.000 de oameni (numar egal cu aproape intreaga populatie a orasului Chisinau), obligând sovietul suprem al RSSM sa adopte limba romana (in acte apare asa-zisa limba moldoveneasca) ca limba oficiala de stat.

Partidul comunist al RSSM nu a indraznit sa conteste legitimitatea unui asemenea for, multumindu-se sa combata in paginile revistelor ce-i mai ramasesera fidele , ceea ce numea manifestari de nationalism.

-La 7 noiembrie 1989 patriotii romani din Basarabia opresc desfasurarea paradei militare sovietice, facand un lant uman, care a oprit defilarea tancurilor armatei sovietice.

Reactie autoritatilor a fost una deosebit de brutala. Cateva zile mai tarziu, un militar sovietic deschide focul impotriva populatiei civile in Chisinau. Ca atare, mari mase de oameni se aduna in fata sediului ministerului de interne a RSSM, cerand socoteala.

Atunci la conducerea ministerului de interne a RSSM se afla un individ de trista faima si de o prostie mai rar intalnita- pe numele sau Vladimir Voronin.

La inceput, cei adunati in fata ministerului de interne manifestau pasnic, dar la indemnul unor indivizi dubiosi, atmosfera se tensioneaza la maxim, fiind aruncate cu pietre si alte obicte contondente asupra sediului ministerului de interne.

Ca atare, militienii din dispozitiv incearca sa disperseze multimea cu gaza lacrimogene si bastoane, dar nu fac decat sa atate multimea, care devasteaza si incendiaza cladirea ministerului de interne.


-In martie 1990 au loc primele alegeri libere din RSSM, castigate de Frontul Popular Moldovenesc.

-La 27 aprilie 1990 tricolorul este adoptat ca drapel de stat, iar in luna urmatoare este organizat primul pod de flori.

-La 23 iunie 1990 RSSM adopta Declaratia de suveranitate, si refuza sa organizeze referendumul unional propus de Mihail Gorbaciov.

-In fata acestei situatii, autoritatile de la Moscova trec la aplicarea de sanctiuni economice si la sabotarea aprovizionarii RSSM cu produse de prima necesitate.

De asemenea, cu ajutorul armatei a 14, Moscova sustine formatiunile paramilitare si criminale transnistrene, dar si separatismul in Gagauzia (incitandu-i pe gagauzi sa-si proclame o asa-zisa republica).

-La 16 decembrie 1990, are loc cea de-a doua Mare Adunare Nationala de la Chisinau, cu participarea a 800.000 de oameni.

-La 27 martie 1991, se sarbatoreste pentru prima data, dupa o jumatate de veac, actul unirii Basarabiei cu Romania din 1918.

-In urma puciului esuat de la Moscova, PCUS este desfiintat si scos in afara legii, iar republicile unionale din compunerea URSS (aflata in plin proces de dezintegrare) isi proclama independenta de stat.

Ca atare, la 27 august 1991, RSSM devine Republica Moldova si isi proclama independenta de stat.