Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Un mare număr de credincioşi l-au condus luni, 25 iulie, pe ultimul drum pe părintele Rusalin Simeria din Caransebeş, decanul de vârstă al preoților din Mitropolia Banatului, care a trecut la Domnul în etate de 100 de ani.
Părintele cel cu 100 de Rusalii a fost prohodit în Catedrala istorică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeş de către Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba Înmormântării pentru preoţi a fost precedată de Sfânta Liturghie, la care au participat foarte mulţi credincioşi din municipiul de pe Timiş şi Sebeş, dar şi foarte mulţi fii duhovniceşti, cunoscuţi şi apropiaţi ai părintelui.
Bătrânul cu chip filocalic
În cuvântul de învăţătură rostit cu această ocazie, Preasfinţitul Părinte Lucian a vorbit despre misiunea exemplară de slujitor al lui Dumnezeu pe care a desfăşurat-o părintele cu chip filocalic în peste cei 75 de ani de slujire la Sfântul Altar. Ierarhul a mai evidenţiat în cuvântul său şi unele virtuţi pe care părintele Rusalin le-a avut şi le-a transmis şi credincioşilor lui. Perseverenţa în rugăciune şi cumpătarea sau postul au fost câteva dintre virtuţile care l-au definit pe părintele Simeria, el mărturisind în ultimul interviu acordat: „Cât am fost în viață tare, pe picioare, slujitor, mă rugam cam 2-3 ore la zi. Cu rugăciunile de la sărbători și cu ce făceam eu zilnic acasă, făcea cam 3 ore în fiecare zi. Acum, de când nu mai pot sluji afară, numai pentru mine și pentru care mă rog, slujesc 6 ore la zi… Toată viața am păstrat posturile și am făcut rugăciunile necesare. Așa am învățat și pe credincioși, să se roage. Rugăciunea face mare putere”.
Trupul neînsufleţit al părintelui Rusalin a fost depus în cimitirul „Sfântul Ioan”, cimitirul istoric din Caransebeş, unde sunt înmormântaţi ierarhi ai Eparhiei Caransebeşului, preoţi şi foarte mulţi oameni de seamă din Banatul Montan.
Părintele Rusalin Simeria s-a născut la 12 iunie 1916, în ziua de Rusalii, în comuna Glimboca din judeţul Caraş-Severin, din părinții Petru și Maria. A fost al 8-lea copil dintre cei 9. A făcut școala primară în satul natal, între 1923 și 1927, iar la vârsta de 9 ani rămâne orfan de tată. La îndemnul preotului și al învățătorului din sat, familia îl dă la liceu în Caransebeș, între anii 1927 și 1934, pe care l-a absolvit în anul 1935. În 8 octombrie 1935, se înscrie la Academia Teologică Ortodoxă din Caransebeș, fiind doar 2 candidați. În anul al doilea obține bursă și, astfel, traiul devine puțin mai ușor, având întreținerea asigurată. Absolvă academia în 26 iunie 1939, iar în 16 februarie 1941 se căsătorește cu Ana Capeț. Este hirotonit de Episcopul Veniamin Nistor în 16 octombrie 1941, iar din 21 decembrie 1941 începe slujirea la Parohia Sichevița. În 13 aprilie 1963, primește din partea Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului, cu binecuvântarea Mitropolitului Nicolae Corneanu, distincția de iconom. La 1 noiembrie 1985, cu ocazia sfințirii Catedralei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș, primește rangul de iconom-stavrofor pentru întreaga slujire de 44 de ani ca preot în Biserica lui Hristos. După ieșirea la pensie, părintele Rusalin Simeria a continuat să slujească lui Dumnezeu, prin participarea sa fizică și duhovnicească, acolo unde era nevoie.
În anul 2011, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi, la vârsta de 95 de ani și la 70 de ani de slujire ca preot, părintele Rusalin a primit din partea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caran*sebeșului, distincția Ordinul eparhial „Crucea Episcop Elie Miron Cristea”, clasa a II-a, pentru clerici. Din 2012, la vârsta de 96 de ani, părintele Rusalin s-a retras din slujirea la biserică din cauza vârstei, dar a continuat să se roage lui Dumnezeu acasă. Dumnezeu să îl ierte și să-l odihnească cu sfinții Săi!

[cristiboss56]

Patriarhia Română a aflat cu durere de vestea uciderii de către o grupare teroristă a unui preot catolic în timpul Liturghiei, în data de 26 iulie 2016, și a rănirii altor persoane care asistau la slujba oficiată de acesta.

Exprimăm compasiune pentru victimele atentatului și solidaritate cu poporul francez.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

În ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, pelerinii şi‑au îndreptat paşii către Mănăstirea Lacu Sărat din judeţul Brăila pentru a participa la hramul acestui aşezământ monahal. La împlinirea a 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii mănăstirii, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. După slujbă a fost binecuvântat muzeul etnografic al mănăstirii.
Tânăra mănăstire a Sfântului Pantelimon din staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat atrage an de an, alături de pelerini, închinători dintre turiştii şi pacienţii sosiţi vara pentru a căuta odihnă sau tratament. Lângă biserica din lemn construită în stil maramureşean a fost amenajat un altar de vară în prelungirea căruia se întindea un „naos” verde, umbros, în care puteai zări la slujbă medici şi pacienţi în halate cerând de la Dumnezeu darul tămăduirii pentru rugăciunile doctorului Său fără de arginţi Pantelimon. La momentul cuvenit, Arhiepiscopul Dunării de Jos a pomenit la dumnezeiescul jertfelnic pe toţi cei de faţă care îşi caută izbăvirea de boli şi neputinţe plecându‑şi genunchii în rugăciune.
Cuvântul de învăţătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim, care le‑a vorbit credincioşilor de la Dunărea de Jos despre parteneriatul româno‑german ce se desfăşoară pentru edificarea unei clinici de oncologie pediatrică la Galaţi, instituţie ce va deservi întreaga zonă. Tâlcuind pericopa evanghelică rânduită a se citi la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord a arătat că porunca cea dintâi şi cea mai mare a lui Dumnezeu, care le cuprinde pe toate, este porunca iubirii: „Să ne iubim unii pe alţii, să Îl iubim pe Dumnezeu şi din iubirea Lui să ne iubim unii pe alţii. Prin orice facem în Biserică şi în lume, trebuie să ţintim la iubirea lui Dumnezeu. Dacă nu Îl iubim pe Dumnezeu şi pe semenii noştri, înseamnă că alergăm în zadar, că ne rugăm în zadar, că postim în zadar. A iubi pe Dumnezeu şi pe semenii tăi înseamnă să renunţi la tine însuţi şi să progresezi în iubire. Cu cât renunţ la mine însumi, cu atât sporesc în iubirea lui Dumnezeu şi a semenilor”.
La final, Preasfinţitul Părinte Visarion a transmis un cuvânt din partea clerului şi a credincioşilor de dincolo de Dunăre, dăruind Arhiepiscopului Dunării de Jos o icoană pictată cu chipul Maicii Domnului cu Pruncul.
Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a vorbit despre cele două instituţii care aduc vindecare trupească şi sufletească în staţiunea Lacu Sărat: „În această clinică a Sfântului Mare Tămăduitor şi Doctor Pantelimon a Mănăstirii Lacu Sărat, mulţumim în primul rând Domnului, ctitorilor şi celor care acum exact 20 de ani au gândit‑o, au lucrat‑o şi au aşezat‑o pentru sănătatea sufletească şi trupească. Sfânta mănăstire este situată faţă în faţă cu cealaltă clinică pentru îngrijirea trupească de lângă lacul tămăduitor. Să înţelegem cu toţii, atât cât putem, că Sfânta Liturghie, şi întreaga sărbătoare a hramului într‑un cadru natural ca acesta de la Lacu Sărat, este o clinică a vindecării noastre integrale, sufleteşti şi trupeşti, spre binele Bisericii, nea*mului şi lumii întregi”.
În mansarda corpului nou al aşezământului monahal a fost amenajat un muzeu etnografic ce conţine obiecte din judeţele Brăila, Galaţi şi Vrancea, adunate de la credincioşi şi organizate după structura anului bisericesc. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim a numit acest muzeu „o casă vie a tradiţiei noastre româneşti”: „Toate aceste exponate ne aduc aminte de părinţii şi înaintaşii noştri care le‑au avut în casele lor, pe care le‑au purtat sau folosit în gospodărie. Este vorba despre tradiţia vie a satului românesc, pe care am dori din toată inima să‑l reînviem, cu tineri care să se întoarcă la casele bunicilor sau părinţilor lor, ca astfel să continue viaţa de la sat care dă sens cu adevărat vieţii. Aşa cum spunea Lucian Blaga, veşnicia s‑a născut la sat. Să nu uităm, aşadar, de satul românesc!”
Pentru sărbătoarea hramului, maicile de la Mănăstirea Lacu Sărat din judeţul Brăila au pregătit o masă pentru 400 de persoane, la care s‑au adăugat 600 de pachete cu alimente, după cum ne‑a declarat monahia Pantelimona Corjos, stareţa aşezământului monahal.
La sărbătoarea Sfântului Pantelimon au participat numeroşi credincioşi, reprezentanţi ai autorităţilor de stat şi locale, precum şi un grup de 50 de bucureşteni aflaţi într‑un pelerinaj organizat special de Agenţia BASILICA Travel a Patriarhiei Române.

[cristiboss56]

La Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara a avut loc, luni, 25 iulie, cu binecuvântarea Înaltprea*sfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, o nouă sesiune de admitere la licență, specializarea Teologie Pastorală și master, specializarea Religie, cultură, societate.
La examenul de admitere din acest an, pentru cursurile de licență, s-au înscris 23 de candidați pe 20 de locuri bugetate, iar pentru cele de master, 18 candidați pe 15 locuri bugetate.
„Sperăm ca în toamnă atât la licență, cât și la master să putem vorbi despre o sesiune rodnică, în așa fel încât numărul studenților înscriși la Teologie să fie mulțumitor! De asemenea, nădăjduim ca studenții înscriși pentru cursurile de licență să performeze în învățarea lucrurilor despre Dumnezeu și în trăirea în conformitate cu voia divină, iar studenții de la master să își desăvârșească cunoștințele dobândite în cei 4 ani de studii și să ajungă la maturitate duhovnicească”, a menționat pr. conf. dr. Nicolae Morar, șeful Catedrei de teologie ortodoxă.
La admiterea pentru licență, probele efective au constat într-un text de verificare a cunoștințelor teologico-dogmatice și un interviu duhovnicesc. Comisia de examinare a fost formată din cadrele didactice ale Departamentului de Teologie. Din partea Centrului eparhial a participat părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arahiepiscopiei Timișoarei.

[cristiboss56]

11 preoți ai promoției 1958 – 1959 ai Seminarului Teologic Ortodox din Cluj, s-au întâlnit marți, 26 iulie 2016, la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Clujului după 57 de ani de la absolvirea instituției. În mijlocul preoţilor a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, informează Radio Renaşterea.

Între ei se numără fostul protopop de Cluj I, părintele Ioan Jeler, care a oferit mai multe informaţii pentru Radio Renaşterea:

Am fost o clasă numeroasă de 43 de elevi, dintre care 25 de colegi de-ai noștri au trecut la cele veșnice, iar 18 suntem în viață și 11 suntem prezenți la această reuniune. Am fost o clasă bună, nu pentru că spun eu lucrul acesta, ci asta spunea părintele profesor Ioan Bunea care a fost dirigintele clasei noastre. El scria în memoriile sale faptul că dintre elevii acestei clase 95 % s-au evidențiat la învățătură și la purtare. L-am avut ca șef de clasă pe regretatul Arhiepiscop al Târgoviștei, Vasile Costin.

Cu prilejul întâlnirii la 57 de ani de la absolvirea seminarului, Mitropolitul Clujului a oficiat în prezenta absolvenților generației 1958-1959 o slujbă de Parastas pentru cei trecuţi la Domnul.

La finalul slujbei, cei 11 foști colegi s-au reunit în Sala „Nicolae Ivan” a Centrului Eparhial unde și-au adus aminte de vremurile de demult, ale căror amintiri au rămas vii în memoria tuturor:

Erau vremuri grele atunci. În anul IV, părintele profesor Ioan Bunea a fost arestat și condamnat pentru că a făcut o programă analitică pentru predarea religiei în biserică pentru copii, pe categorii de vârstă, a spus părintele Ioan Jeler.

[cristiboss56]

În perioada 20 – 26 iulie 2016 a avut loc la Prešov (Slovacia) Întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, organizată de Frăția internaţională a tineretului ortodox Syndesmos, informează site-ul oficial al întrunirii.

Evenimentul din acest an s-a focalizat în mod special asupra lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe care s-au desfășurat în perioada 16-26 iunie 2016 la Creta, Grecia.

Întrucât tinerii caută răspunsuri pentru viața spirituală în lumea modernă, scopul acestei întâlniri a fost acela de a prezenta prin prisma tinerilor diferite teme importante pentru întreaga Biserică.

În program au fost incluse evenimente culturale, participarea la slujbe, conferințe, precum și excursii.

O întâlnire asemănătoare va avea loc în acest an și la București în perioada 01 – 04 septembrie (ITO2016), fiind așteptați în capitala României mii de tineri din întreaga lume.

[cristiboss56]

Ziua de 29 iulie este de mare importanţă pentru poporul român. Această zi este dedicată imnului naţional al României, Deşteaptă-te române!

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat adesea datoria credincioşilor de a cinsti simbolurile şi valorile neamului românesc: Celebrarea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor!

Imnul naţional Deşteaptă-te române, alături de limba, cultura şi credinţa strămoşească a poporului român reprezintă, după cum a susţinut în repetate rânduri Patriarhul Daniel, un îndemn la păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale:

Imnul naţional, alături de alte simboluri naţionale: Drapelul României, Stema ţării şi Ziua naţională, ne îndeamnă să păstrăm şi să cultivăm sentimentul idenţităţii naţionale, care este intim fiecărei persoane şi depinde de felul în care fiecare interiorizează reperele sale identitare cele mai importante: limba, cultura şi credinţa.

Patriarhul României adresează tuturor românilor îndemnul de a respecta şi promova simbolurile unității şi identităţii noastre naţionale care sunt rezultatul multor eforturi şi jertfe ale strămoşilor noştri:

Avem datoria să respectăm, să păstrăm şi să promovăm simbolurile unității şi identităţii naţionale ca fiind simboluri ale demnității poporului român, obținute cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.