Oamenii frumosi si nestiuti din jurul nostru

Am si eu cativa prieteni minuntati la grupurile parohiale de tineret . Deseori, parca sunt "lumina lumii", uneori ma intaresc in credinta pana la uimire.
Odata , un prieten mi-a dat 100 de lei ca sa-i cumpar ceva si mi-a ramas rest 50 de lei. Am pus restul in buzunar si am uitat sa i-l dau inapoi, iar noi trebuia sa ne intalnim abia saptamana viitoare, la intalnirea grupului. Intre timp, el a ramas fara bani si a intervenit o situatie urgenta in familia lui si avea nevoie de acei 50 de lei. Insa eu nu am putut veni la intalnire.
Un prieten de la grup care imi e vecin a mers la intalnire, iar prietenul la care trebuia sa-i dau banii i-a spus necazul. Atunci, vecinul a scos dintr-o data 50 de lei si i-a dat cu un foarte mare drag, iar celelalt s-a bucurat enorm ca si-a putut rezolva problema.
Pe cand am vrut sa-i dau datoria preietenului vecin , am tot insistat sa o ia , el a tot refuzat-o , si la un moment dat a zis : "Du-te si fa un bine cu ei .Daca tot ne dam banii unul altuia inapoi n-are niciun farmec " . La fraza asta am ramas fara cuvinte si cred ca am si impietrit vreo 5 secunde.
Pana la urma , banii au ajuns la un spital.
Asa a vrut Hristos , ca dintr-o prostie de-a mea, sa-L vad mai profund pe El in oameni, printr-un drum al unei bancnote :) .

Dupa parerea mea, mama bunicii a fost o adevarata eroina, dupa cum imi povestea bunica. Femeia aceasta a trecut prin razboaie, foamete , salvari, pierderi, vaduvie, boala, si mereu si-a pastrat o demnitate uluitoare.
Venise regimul comunist in Romania . Un om din satul bunicii avea 8 copii si o palma de pamant , si era considerat "ciabur". Pentru ca era "ciabur" , i s-au luat averile si a fost inchis.
Strabunica si-a facut curaj si a mers din satul ei mic de langa Cluj pana la Bucuresti, la Gheorghe Dej. A trecut peste toate garzile si protocoalele ca sa-l salveze pe omul acesta. A ajuns chiar pana in fata lui Gheorghe Gheorghiu Dej , si au avut asa un dialog , incat Gheorghe Dej a inceput sa planga si i-a dat drumul . Nu mai stiu exact ce i-a spus , dar parca imi amintesc ca ea i-a spus : "Sunt o taranca , n-am invatat carte , dar am venit aici, nu ma lasa inima sa vad cum omul asta cu 8 copii , om de omenie , i se ia si palma de pamant pe care o are si-i bagat in lagar pe nedrept. Nu mi-e frica sa va spun asta, nu mi-e frica de ma veti baga in lagar, macar stiu ca am vrut sa salvez niste suflete nevinovate."
Atunici lui Gheorghiu Dej i-au dat lacrimile, si l-a eliberat pe om si i-a dat terenul inapoi, dar au spus sa tina chestia asta cat mai secreta.
Acasa, bunica , care avea vreo 12 ani, o astepta. Cativa ii ziceau ca o sa o inchida pe strabunica, si ei ii era foarte teama si era foarte stresata. Dar cand a vazut-o , de departe , pe dealuri , a fugit si a imbratisat-o, si amandurora le-au dat lacrimile :,) .
Din povestea asta am inteles ca iubirea e eroica , si se arata in cei mai simplii oameni :). Si foarte multe povesti despre iubire cu strabunica imi zicea bunica, eu sincer o consider o eroina .

Frumoase povestiri ai scris, Alexandre!...:)
Cu multumiri,
Doamne ajuta!

https://www.youtube.com/watch?v=Hsh9Ox5WeXY

[Demetrius]

În prealabil postat de VHAlexandru

Dupa parerea mea, mama bunicii a fost o adevarata eroina, dupa cum imi povestea bunica. Femeia aceasta a trecut prin razboaie, foamete , salvari, pierderi, vaduvie, boala, si mereu si-a pastrat o demnitate uluitoare.
Venise regimul comunist in Romania . Un om din satul bunicii avea 8 copii si o palma de pamant , si era considerat "ciabur". Pentru ca era "ciabur" , i s-au luat averile si a fost inchis.
Strabunica si-a facut curaj si a mers din satul ei mic de langa Cluj pana la Bucuresti, la Gheorghe Dej. A trecut peste toate garzile si protocoalele ca sa-l salveze pe omul acesta. A ajuns chiar pana in fata lui Gheorghe Gheorghiu Dej , si au avut asa un dialog , incat Gheorghe Dej a inceput sa planga si i-a dat drumul . Nu mai stiu exact ce i-a spus , dar parca imi amintesc ca ea i-a spus : "Sunt o taranca , n-am invatat carte , dar am venit aici, nu ma lasa inima sa vad cum omul asta cu 8 copii , om de omenie , i se ia si palma de pamant pe care o are si-i bagat in lagar pe nedrept. Nu mi-e frica sa va spun asta, nu mi-e frica de ma veti baga in lagar, macar stiu ca am vrut sa salvez niste suflete nevinovate."
Atunici lui Gheorghiu Dej i-au dat lacrimile, si l-a eliberat pe om si i-a dat terenul inapoi, dar au spus sa tina chestia asta cat mai secreta.
Acasa, bunica , care avea vreo 12 ani, o astepta. Cativa ii ziceau ca o sa o inchida pe strabunica, si ei ii era foarte teama si era foarte stresata. Dar cand a vazut-o , de departe , pe dealuri , a fugit si a imbratisat-o, si amandurora le-au dat lacrimile :,) .
Din povestea asta am inteles ca iubirea e eroica , si se arata in cei mai simplii oameni :). Si foarte multe povesti despre iubire cu strabunica imi zicea bunica, eu sincer o consider o eroina .

Marire Tie, Doamne, marire Tie!

[Demetrius]

Vreau sa-l pomenesc aici pe Dorin C.(iungu), cel pe care l-am cunoscut la biserica si caruia i-am devenit coleg de servici prin faptul ca mi-a spus ca sunt posturi libere acolo unde lucreaza el, dar nu de asta-l pomenesc si nici pentru ca, trecandu-l in CV ca referent, am beneficiat de un tratament preferential, ci pentru ca... in concediul de odihna el merge la biserica.

Ca sa intelegeti mai bine trebuie sa mentionez ca pentru concediul de odihna sunt alocate 10 zile lucratoare pe an, iar el isi rezerva din acestea cam 5-6 zile ca sa-si ia cate o zi de concediu pentru fiecare praznic imparatesc de pe parcursul anului care cade pe o zi lucratoare si astfel sa poata fi prezent la Sfanta Liturghie de la ora 10am.
Mai adaug ca programarea zilelor de concediu se efectueaza cu cel putin trei luni inainte de data solicitata, ceea ce demonstreaza o grija deosebita pentru Cuvantul Domnului.

De cateva zile m-am gandit sa scriu acest mesaj si de-atunci mirarea si admiratia cresc intr-una.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Demetrius

Ca sa intelegeti mai bine trebuie sa mentionez ca pentru concediul de odihna sunt alocate 10 zile lucratoare pe an, iar el isi rezerva din acestea cam 5-6 zile ca sa-si ia cate o zi de concediu pentru fiecare praznic imparatesc de pe parcursul anului care cade pe o zi lucratoare si astfel sa poata fi prezent la Sfanta Liturghie de la ora 10am.

Frumos! Dumnezeu priveste cu multa bucurie la cei care fac mai mult decat minimul necesar ca sa se mantuiasca. Pentru colegul respectiv, absenta de la Sfanta Liturghie in zi de obligatie nu ar fi pacat, fiindca, tebuind sa lucreze in acea zi, cazul lui face parte dintre "binecuvantatele motive", aflandu-se printre cei robiti pentru care, cum se spune la ectenie, Domnului sa ne rugam! Dar, iata ca a gasit o modalitate de a fi prezent la fata lui Dumnezeu fara a afecta cu nimic slujba sa. Dimpotriva, sefii lui ar trebui sa fie foarte multumiti ca nu "iese din circuit" mai mult de o zi.
Marire Tie, Cristoase, marire Tie!

[Copacel]

În prealabil postat de Demetrius

Vreau sa-l pomenesc aici pe Dorin C.(iungu), cel pe care l-am cunoscut la biserica si caruia i-am devenit coleg de servici prin faptul ca mi-a spus ca sunt posturi libere acolo unde lucreaza el

Dar lui Dumnezeu nu-i multumesti ca prin nenea Dorin,ti-a dat un loc de munca ?

[Jonnyw2013]

Era un topic aici despre ateism si acolo am mai spus, ca de foarte multe ori, cei care vin de la ateism, nu le ajunge sa le spui niste lucruri certe ,evidente teoretice ,fizice,chimice etc ci au nevoie de modele,oameni vii.
Exemplu cum am spus chiar in acel topic, despre faptul ca aceasta "Vie" a lui Dumnezeu, este o reactie termica exoterma,care se automentine la o temperatura constanta de aproximativ 37 grade,intr-un mediu cu multa apa, aproximativ 70 %.O reactie exoterma atat de sofisticata nu putea porni de la sine.Are nevoie de o aprindere initiala, care trebuia sa o faca Cineva.
S-a spus tot acolo de un sistem complicat de naniti biologici(gen trombocite,leucocite ,hematii etc) care lucreaza toti extrem de organizat ptr binele organismului.
Deci ca unul care vin de la ateism, mult m-au ajutat oamenii din jur modele vii ,sau existenta unei comunitati in jur,a unor oameni care sunt cu o "coloana dreapta"(caracter), ajuta mult .Unul dintre cei care m-au impresionat mai jos.

Omul asta este casatorit de vreo 25 de ani, iar sotia lui dupa putini ani a facut o boala care o face sa nu mai poata merge,astfel ca zi de zi sta intr-un carut. Omul nostru a ramas iubitor langa ea, desi nu prea cred ca ar fi fost prea multi care sa il judece daca ar fi plecat.Nu am auzit nici sa fi calcat stramb omul nostru.SI chiar daca ar fi calcat candva, e important cum are grrija de ea .
Un om harnic care si-a intemeiat o gospodarie frumoasa unde si-a luat multe utilaje ,si este si un om de nadejde al Bisericii care a ajutatde multe ori cu timpul sau si poate si mai mult.Un om vesel, care de multe ori te saluta el primul, nu tine cont ca este un om de baza prin zona.
In cazul familiei astea, sufletul biruie materia.

[simpllu]

În prealabil postat de Demetrius

ci pentru ca... in concediul de odihna el merge la biserica.

Omul are conştiinţa Sfintei Liturghii, un lucru firesc ce ar trebui să vină din partea unui creştin. Personal, nu văd ceva deosebit. :)