Ajutor cu sfaturi si idei pentru a iesi din somaj!!

[sophia]

Eu nu stiu de unde au ajuns unii la diagnostice din astea, cum ca fata este bolnava mintal.
Intre o boala mintala si una sufleteasca este o diferenta.
Ori eu cred ca ea are probleme sufletesti.
Daca in 3 ani de cand a fost deschis acest topic nimeni n-a stiut s-o sfatuiasca si s-o ajute, ci doar s-o critice pe forum deschis, mi se pare oribil.

Prima greseala a fost ca nu a fost orientata profesional la varsta potrivita.
Este singurul copil la parinti? Ei au vreo scoala, vreo pregatire?

In al doilea rand faptul ca nimeni (rude mai cu scoala, cunostinte, etc.) nu s-au gasit s-o orienteze putin. In tara functioneaza multe cu pile. Chiar nu s-a gasit cineva si pentru ea?
Si la institutia aia care se ocupa in tara de someri si pregatire profesionala? N-au gasit nimic pentru ea?

Da, spun si eu ca nu (numai) cu bani trebuie ajutata.
Numai cine nu a trecut prin astfel de situatii nu stie cum este sa fii lasat singur, de izbeliste intr-o astfel de situatie.
Fiecare vine cu idei ca profesia aia nu e buna, ca ailalta e platita nu stiu cum.

Este problema generala a oamenilor: judecat, criticat, lasat singur si de izbeliste.
Ce bine e ca mie mi-e bine. De restul nu ma intereseaza.

Si sa vin pe forum sa scriu asa despre o ruda de-a mea in loc sa fac ceva s-o ajut, mi se pare oribil.
Da, o avea femeia probleme si o fi si gresit. Dar nu este numai vina ei ca a ajuns asa.
Acum e mai bine s-o lase toata familia de izbeliste?

Nu stiu ce scoala are Yasmina si de ce s-a dus in alta tara si cum se descurca acolo. Cred ca nu ii este usor. Si cred ca de fapt are si ea insasi probleme.
Daca ii era mai bine, o lua pe verisoara ei la ea si o angaja undeva, sau venea in tara si vedea exact situatia si ajuta si parinti si verisoara.

Era bine sa fi facut la vremea aceea un curs. Sa fi discutat cineva cu ea, cu cartile pe masa: uite fata, ce ti-ar place sa inveti sa faci, sa lucrezi? Uite meseriile sunt astea si iti trebuie scoala asta pentru ele.
Ai fi buna pentru asta sau asta.

Dar numai critica si dat cu ea de pamant si nimic nu e bun?
Chiar vanzatoare sa fi invatat.
Am inteles ca in tara se cauta mereu vanzatoare, ca se deschid magazine intr-una.

N-a facut macar un curs de PC!!! De ce? Ce rau i-ar fi facut?

Trebuie sa fie cineva si in tara care sa se ocupe cu orientare profesionala. Dumnezeule, ca nu e in codru acolo!
Indiferent de varsta.
Dar trece timpul si in detrimentul ei.
Orice poate sa invete si acum. Si o sa-si revina si sufleteste.
Altfel chiar ajunge bolnava mintal.

Faceti ceva pentru ea!

[delia31]

În prealabil postat de sophia

Nu stiu ce scoala are Yasmina si de ce s-a dus in alta tara si cum se descurca acolo. Cred ca nu ii este usor. Si cred ca de fapt are si ea insasi probleme.
Daca ii era mai bine, o lua pe verisoara ei la ea si o angaja undeva, sau venea in tara si vedea exact situatia si ajuta si parinti si verisoara.

Eu inteleg ca Yasmina tocmai asta face, isi ajuta parintii, care, la randul lor o ajuta pe verisoara ei. Fara sprijinul Yasminei, mi-e greu sa cred ca ei ar putea-o sponsoriza asa, la nesfarsit pe verisoara ei. Ti se pare putin lucru? Pe Yasmina n-a sponsorizat-o nimeni.

Pui problema de parca e obligatia exclusiva a Yasminei sa-i faca verisoarei un rost in viata, si inca fara cooperarea acesteia. Pai, cum vine asta?

Tu, daca ai o afacere care nu functioneaza decat daca angajatii se tin de treaba, te-ai simti obligata moral sa-ti angajezi o ruda nemultumita, recalcitranta, neproductiva, care nu stie sa faca nimic si nici nu e dispusa sa invete, care considera ca altii sunt mereu datori sa-i dea iar ea nici macar prin atitudinea sa nu se arata cat de cat recunoscatoare si ceva mai umila? Ai angaja-o doar fiindca ti-e ruda?

A spus Yasmina la un moment dat, ca daca tot trimite bani ca verisoara ei sa faca cursuri, macar sa le valorifice, sa-i dea un impuls, sa gaseasca ceva s-o motiveze si sa inceapa sa mearga pe cont propriu. Nu cred ca o scot pe Yasmina banii afara din casa sa-i dea pe cursuri facute doar asa sa fie facute.

Stii, un proverb japonez zice ca daca un om iti cere un peste, sa nu-i dai. Mai bine sa-l inveti sa pescuiasca.
Si, din cat am inteles, Yasmina, asta incearca sa transmita parintilor ei si rudelor, ca e preferabil sa o invete pe verisoara sa pescuiasca, nu sa i se tot dea peste. Problema e ca si verisoara trebuie sa vrea.

Sa vrea si sa poata. Totusi!
Cred ca in plasa unor relatii incurcate de familie, cum e acolo, e cam greu sa vrei si sa poti ceva serios... Problema imi pare (ma bazez aici pe flerul profesional) mult mai complicata decat arata varful de iceberg pe aici. E o problema de neam, de familie, radacini multe etc.
Yasmina stie mai bine, cred. Si nu prea poate face mare lucru, decat sa lucreze cu ea insasi pentru a nu se lasa inca si mai prinsa in incurcaturile de acolo....
De-aia ziceam de un pisicolog. In chestii din astea care cuprind familionul, daca nu esti bine orientat si sustinut, ajungi sa devii confuz foarte si plin de resentimente.
Iar americanii au terapeuti foarte eficienti pe probleme de acest gen. Ei traiesc in mijlocul tuturor babiloniilor lumii... Ar merita incercat, asadar, cateva sedinte de consiliere, pentru clarificare si detensionare, mai intai.

[delia31]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sa vrea si sa poata. Totusi!
Cred ca in plasa unor relatii incurcate de familie, cum e acolo, e cam greu sa vrei si sa poti ceva serios... Problema imi pare (ma bazez aici pe flerul profesional) mult mai complicata decat arata varful de iceberg pe aici. E o problema de neam, de familie, radacini multe etc.

Yasmina stie mai bine, cred. Si nu prea poate face mare lucru, decat sa lucreze cu ea insasi pentru a nu se lasa inca si mai prinsa in incurcaturile de acolo....

Nici eu nu cred ca sta in puterea Yasminei sa repare ceea ce parintii verisoarei au stricat prin grave carente de parenting. Nu stiu, imi pare ca practic, parintii ei au "programat-o" sa functioneze asa virusat, iar Yasmina nu cred ca are cum sa rezolve asta.
Poate intr-adevar sa lucreze la ea insasi, sa inteleaga problema verisoarei in contextul duhovnicesc mai larg, al neamului din care provine.


Referitor la ce zice Sophia, ca psiholog, crezi ca e vorba de o tulburare de personalitate dependenta de altii, sau e ceva mai intricat? Sau nu te pronunti?
Fiindca e bine de stiut pentru apartinatori cum trebuie sa se poarte cu cei din familie care se comporta disfunctional, intai de toate pentru a intelege mecanismul disfunctional si a nu contribui la agravarea situatiei, si in al doilea rand,sa n-o ia razna si ei.

În prealabil postat de sophia

Eu nu stiu de unde au ajuns unii la diagnostice din astea, cum ca fata este bolnava mintal.

Nu ma pot pronunta, nu am vazut omul, familia... Nu am stat de vorba cu ei.
Dar Yasmina ii cunoaste si, in baza a ce a scris ea, cred ca intr-adevar e vorba de un om bolnav, caruia i se poate pune un diagnostic si care ar trebui sa isi faca tratamentul psihiatric si psihologic. Desigur, parintii si ceilalti apartinatori trebuie sa fie si ei instruiti, sa li se explice ce si cum, care sunt limitele, ce e folositor sa faca si ce e daunator etc. Dar asta e strict treaba medicului curant!

Daca ei nu sunt hotarati sa apeleze in mod serios la ajutorul psi specializat, nu prea vad ce se poate schimba...

[Copacel]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Nu ma pot pronunta, nu am vazut omul, familia... Nu am stat de vorba cu ei.
Dar Yasmina ii cunoaste si, in baza a ce a scris ea, cred ca intr-adevar e vorba de un om bolnav, caruia i se poate pune un diagnostic si care ar trebui sa isi faca tratamentul psihiatric si psihologic. Desigur, parintii si ceilalti apartinatori trebuie sa fie si ei instruiti, sa li se explice ce si cum, care sunt limitele, ce e folositor sa faca si ce e daunator etc. Dar asta e strict treaba medicului curant!

Daca ei nu sunt hotarati sa apeleze in mod serios la ajutorul psi specializat, nu prea vad ce se poate schimba...

La psiholog o duce cand isi poate controla starile.Pana atunci trebuie sa ia
medicatia de la psihiatru si sa continue cu tratamentul anxiolitic pana isi
face efectul si apoi la psiholog.(daca isi poate permite).

În prealabil postat de Copacel

La psiholog o duce cand isi poate controla starile.Pana atunci trebuie sa ia
medicatia de la psihiatru si sa continue cu tratamentul anxiolitic pana isi
face efectul si apoi la psiholog.(daca isi poate permite).

Ei, asa o fi daca zici. Tu stii mai bine, ca doar esti un psi....

[delia31]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Nu ma pot pronunta, nu am vazut omul, familia... Nu am stat de vorba cu ei.
Dar Yasmina ii cunoaste si, in baza a ce a scris ea, cred ca intr-adevar e vorba de un om bolnav, caruia i se poate pune un diagnostic si care ar trebui sa isi faca tratamentul psihiatric si psihologic. Desigur, parintii si ceilalti apartinatori trebuie sa fie si ei instruiti, sa li se explice ce si cum, care sunt limitele, ce e folositor sa faca si ce e daunator etc. Dar asta e strict treaba medicului curant!

Daca ei nu sunt hotarati sa apeleze in mod serios la ajutorul psi specializat, nu prea vad ce se poate schimba...

@Yasmina

Sunt de acord cu sfatul lui Ahilpterodactil si in ceea ce te priveste dar mai ales in ceea ce o priveste pe verisoara ta.
Neintelegand mecanismul bolii verisoarei, te poate cuprinde o ranchiuna de care cu greu sa mai poti scapa.

Uite, daca parintii verisoarei n-au apelat inca la un psiholog sau psihiatru pentru ea, sugereaza-i mamei tale sa insiste neaparat sa fie diagnosticata de un specialist in domeniul psi. In functie de diagnostic, veti putea afla si voi, restul neamurilor cum anume s-a ajuns aici si ce se poate face spre a nu se inrautati situatia. Nu neaparat a victimei directe, daca ea nu coopereaza, ci a voastra, a victimelor colaterale.

[Copacel]

În prealabil postat de delia31

Uite, daca parintii verisoarei n-au apelat inca la un psiholog sau psihiatru pentru ea,

Frate psihiatru este una, psihologul este altceva.Nu le mai amestecati.
Psihiatrul este cu medicatia medicamentoasa iar psihologul este cu altfel de medicatie.
Inainte trebuie sa mearga la psihiatru si in functie de ce diagnostic ii pune psihiatru se decide daca poate sa mearga la psiholog(ca sa nu mearga degeaba).

Mai sunt specialistii care sunt si psihiatrii si psihologici si neurologi( tripla specializare, neuropshiatrie - psihologie) dar pe acestia ii intalnesti in centrele de excelenta si diagnostic al bolilor mentale. Astia sunt corifei in domeniul lor dar nu-s eftini nici pt cei care au dare de mana.

Eu cred ca un preot/calugar cu viata sfanta ar ajuta-o cu adevarat. Atatia oameni dau marturii ca anumiti sfinti i-au ajutat. De ce n-ar ajuta-o si pe Yasmina? Unii resping ajutorul lui Dumnezeu, altii l-ar dori, dar fara sa-si schimbe viata. Parca vad ca unii o sa spuna ca e nevoie absoluta de psiholog si atat.

Cunosc persoane care si-au castigat linistea sufleteasca dupa lungi perioade de cautari. Credeau ca izvorul fericirii e in ceilalti, iar defectele trebuie căutate mai ales la ei. Au aflat, insa, ca izvorul fericirii este Dumnezeu si ca un singur gand rau impotriva aproapelui rupe legatura cu El. Spovedania sincera a faptelor, a vorbelor si a gandurilor fac sufletul curat, usor. In definitiv, ce treaba avem noi cu pacatele altora? Ii putem povatui sa se spovedească ei insisi si atat. Fiecare raspunde pentru pacatele lui: si copiii si parintii.

Cu cat suntem mai curati sufleteste, cu atat pacea si linistea interioara raman cu noi mai mult timp. Nu e o rusine sa ne privim in oglinda duhovniceasca in aceasta viata cu ochi critici si sa ne scoatem afara din suflete propria mizerie. Daca nu avem bolovani, adica pacate grele, avem pietris, adica pacate mai usoare, iar daca nici pietris nu avem, in mod sigur avem nisip ( pacate cu vorba ori cu gandul) care innegresc haina Botezului. Sa nu uitam ca gandurile de mandrie sunt in masura sa ne faca nedemni de iubirea lui Dumnezeu.

Exista pacate ale parintilor si exista pacate ale copiilor. Nu putem face ce vrem nici ca parinti, nici in calitate de copii. Ca sa nu gresim, mereu trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne lumineze mintea. Trebuie sa ne rugam pentru copii, dar si pentru parinti. Daca nu ne rugam, ii lasam loc necuratului sa-si faca de cap in viata noastra. Si gresim, de ne miram si noi si altii. Asadar, nimic fara Dumnezeu!