Lupta cu malahia

[gpalama]

În prealabil postat de Trimisul

mallahia vine de la teorii false şi absurde şi de la exerciţii pentru căutarea soluţiilor pe baza teoriilor după care pentru a te satisface cauţi exemplele revistelor porno şi a filmelor interzise. Mai vine de la idoli şi de la religii strîmbe sau eretizante. Te mîndreşti, te semeţeşti şi cazi în malahie sau scurgeri nocturne sau diurne doar văzînd fete sau fiind în apropierea lor.
.

Vine de la testosteron in plus intr-un corp. Care poate fi produs pe sistem automat atunci cand ai o viata sexuala activa sau pe baza de excitare vizuala sau alte tipuri de excitare, mancare... etc.

Excluzi absolut complet functia sexuala a corpului care la un moment dat SE ACTIVEAZA SINGURA. Fara pornografie si altele. Corpul are si o logica a lui de reproducere, suntem si trup, suntem si o parte biologica nu numai una rationala.

Tu spui ca totul are o cauza externa si omori din loc orice cauza interna. Insa din contra, cauzele interne duc la o sensibilizare si la o atentie mai mare la stimulii externi. Omul devine mult mai sensibil la prostii pentru ca deja corpul lui ii cere un regim activ de viata sexuala.

De ce tinerii sunt mai sensibili si de fapt la ei este problema asta? Simplu, pentru ca la ei organismul se activeaza singur, se maturizeaza si incearca sa-si implineasca si functia sexuala. Eu as zice simplu ca de fapt cam toate cauzele sunt interne si ca pe baza lor devenim sensibili la stimulii externi.

De ce un batran nu e sensibil la femei? Pentru ca organismul a murit, nu mai secreta hormoni corect.

Sunt calugari care sunt luptati si ei nu au vazut in viata lor pornografie. Si nu sunt ispititi de demoni. Corpul o mai ia razna uneori daca nu ai grija de el.

Ai o formulare foarte ambigua in ce zici, nu faci o diferenta intre trup, cauze interne, externe, biologie.
La tine e totul o explicatie babeasca "nu te-ai pazit ai pus-o". Ori lucrurile nu sunt chiar asa.
Tipul tau de explicatie este cel care dauneaza bisericii cel mai mult.
Invinovatesti, nu explici clar, omul nu s-a pazit si a murit.
Ori poate o explicatie ar fi de ajutor in cazul asta, chiar si o incercare de explicatie.

As concluziona cu o vorba inteleapta spusa de Hristos: dati lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu si Cezarului ce este al cezarului.
Ce este ispita de la diavol si stimul extern sunt clare. Insa nu putem sa o dam in misticism obscur, si sa aruncam totul diavolului cand de fapt biologia arata clar ca trupul are regulile lui clare de functionare, si ca daca nu le intelegem corect o dam in speculatii.

[Valkorion]

În prealabil postat de gpalama

Vine de la testosteron in plus intr-un corp. Care poate fi produs pe sistem automat atunci cand ai o viata sexuala activa sau pe baza de excitare vizuala sau alte tipuri de excitare, mancare... etc.

Excluzi absolut complet functia sexuala a corpului care la un moment dat SE ACTIVEAZA SINGURA. Fara pornografie si altele. Corpul are si o logica a lui de reproducere, suntem si trup, suntem si o parte biologica nu numai una rationala.

Tu spui ca totul are o cauza externa si omori din loc orice cauza interna. Insa din contra, cauzele interne duc la o sensibilizare si la o atentie mai mare la stimulii externi. Omul devine mult mai sensibil la prostii pentru ca deja corpul lui ii cere un regim activ de viata sexuala.

De ce tinerii sunt mai sensibili si de fapt la ei este problema asta? Simplu, pentru ca la ei organismul se activeaza singur, se maturizeaza si incearca sa-si implineasca si functia sexuala. Eu as zice simplu ca de fapt cam toate cauzele sunt interne si ca pe baza lor devenim sensibili la stimulii externi.

De ce un batran nu e sensibil la femei? Pentru ca organismul a murit, nu mai secreta hormoni corect.

Sunt calugari care sunt luptati si ei nu au vazut in viata lor pornografie. Si nu sunt ispititi de demoni. Corpul o mai ia razna uneori daca nu ai grija de el.

Ai o formulare foarte ambigua in ce zici, nu faci o diferenta intre trup, cauze interne, externe, biologie.
La tine e totul o explicatie babeasca "nu te-ai pazit ai pus-o". Ori lucrurile nu sunt chiar asa.
Tipul tau de explicatie este cel care dauneaza bisericii cel mai mult.
Invinovatesti, nu explici clar, omul nu s-a pazit si a murit.
Ori poate o explicatie ar fi de ajutor in cazul asta, chiar si o incercare de explicatie.

As concluziona cu o vorba inteleapta spusa de Hristos: dati lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu si Cezarului ce este al cezarului.
Ce este ispita de la diavol si stimul extern sunt clare. Insa nu putem sa o dam in misticism obscur, si sa aruncam totul diavolului cand de fapt biologia arata clar ca trupul are regulile lui clare de functionare, si ca daca nu le intelegem corect o dam in speculatii.

Superba si de bun-simt postare, coleg gpalama! subscriu!

În prealabil postat de gpalama

... trupul are regulile lui clare de functionare, si ca daca nu le intelegem corect o dam in speculatii.

Sau in onanie.

[Emanuel971]

Nu ca mai certati va rog,stiu cauzele,pe o parte ispita diavolului si pe o parte functionalitatea corpului.Pana acum este bine,nu am mai cazut.

[gpalama]

În prealabil postat de Emanuel971

Nu ca mai certati va rog,stiu cauzele,pe o parte ispita diavolului si pe o parte functionalitatea corpului.Pana acum este bine,nu am mai cazut.

De fapt nu ne certam nu intelege gresit, problematizam si discutam si noi un subiect, pentru a-l lamuri si pentru noi si pentru altii. E bine ca e deschis un topic.
Iti admir curajul sa stii!

În prealabil postat de Emanuel971

Pana acum este bine,nu am mai cazut.

Cu ce pret?
(nu e nevoie sa imi raspunzi)

[Emanuel971]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Cu ce pret?
(nu e nevoie sa imi raspunzi)

Nu am inteles intrebarea

Banuiam...:)
Tocmai de aceea te-am si intrebat.
Asadar, ce ai pierdut in schimb pentru aceasta realizare? Ce ai dat? Unde ai pierdut? Scruteaza-ti sufletul!
Sper ca nu vei spune "totul e o.k." Asa ceva nu exista sub soare...

*
Drumul virtutii, daca imi e ingaduit sa spun eu, consta in asumarea lucida a unei suferinte neincetate, plina de miez si de finalitate. Aceasta suferinta vine din jocul nesfarsit al unor pierderi si autoinselari la care se deda neincetat sufletelul nostru. El e desfranat din fire si trage la curvie si pacaleli de tot soiul.
Dar putini oameni vor sa recunoasca asta, cu atat mai putin sa o faca in public. Publicului ii place triumful, imbatarea cu "vesti bune", are nostalgia reusitei (cam asa ca pica para malaiata). Cine isi asuma rolul de a fi detestat de si in public? (in general oamenii sunt sanatosi la cap, stiu sa-si poarte de grija, nu?)

*
Nu doar onania ci si celelalte incercari la care este supus sufletul, de-a lungul devenirii lui, se trateaza cu un pret. Nu poti izbandi intr-un plan fara sa pierzi in altul. De pilda, cand scapi de un viciu (asa crezi!) de obicei pici in altul mai puternic, de pilda in patima nesuferita a mandriei sau a prostiei fara de margini (adica fara pic de trezvie).

Cu cat omul face vreun progres in lupta cu sine, cu atat haul se deschide mai adinc sub el, in el...
La limita, cel desavarsit este mai adinc scufundat decat oricare alt muritor. Tocmai de aceea el este mai aprig agatat de Dumnezeu! El cunoaste ca din adancul acestui iad deplin (iadul virtutii) doar Dumnezeu il poate mantui.
De aceea oamenii virtuosi sunt smeriti! Discreti, tacuti si nestiuti de nimeni in agonia lor tot mai incredibila, pe care nu le-o poate purta nimeni. Cu exceptia Domnului.

Tinere frate, cand te lupti cu patimile eu te sfatuiesc sa iti pui intrebarea: "Doamne, oare sunt cu adevarat un purtator de suferinta demn de Tine?" Si sa iti dai singur raspunsul: nu, nu sunt. Si astfel sa Il rogi sa te ajute.
Ca nimeni nu isi poate taia patimile fara o suferinta care nu e pe puterile omului. Ci-i prin Har.

Fara suferinta nu se poate izbandi. Nu e salt decat prin pierdere dureroasa.
De aceea te-am intrebat "cu ce pret". Seninatatea si bunavointa ta mi-au parut suspecte.
Exista o onanie mult mai mare si mai infricosatoare decat aceea fizica. Este curvia sufletului care nu se lasa nuntit de smeritul lui Mire.

[Emanuel971]

Daca zici ca nu poti sa castigi ceva fara sa pierzi altceva,atunci poate am mai pierdut din smerenie,asta pe plan duhovnicesc.Pe plan fizic,lupta obisnuita,acum sunt inca la inceput,cred ca au trecut vreo 3 saptamani de cand am deschis topicul,din incercarile anterioare stiu ca tocmai de acum incepe greul.Acum am aplicat o tactica noua,cand simt ca mintea o ia razna,nu mananc nimic o zi,doua,cat e nevoie,si astfel revin unde trebuie.Daca stau nemancat o zi si am facut si sport in ziua aia numai de fete nu imi arde mie.Normal,fara ajutor de la Dumnezeu nu se poate,insa mereu El este cu mine in incercari,doar ca trebuie sa mai duc si eu putin greu.Datile trecute(au mai fost vreo 3 tentative de a ma lasa-odata am rezistat aproape 2 luni) nu am fost destul de puternic.