Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Definitie: Pacatul reprezinta orice actiune mentala/verbala/ corporala care genereaza sau intretine o stare de suferinta inrobitoare cu efect asupra celorlalte fiinte si/sau asupra noastra.

Suferinta poate fi de doua feluri: inrobitoare sau eliberatoare.

Suferinta inrobitoare tinde sa mentina sau sa agraveze starea de suferinta.

Suferinta eliberatoare este suferinta din care invatam cum sa ne eliberam (activam diverse forme de intelepciune prin experienta suferintei) si/sau prin care reusim sa transformam suferinta insasi in bucurie atat pentru noi insine cat si pentru celelalte fiinte.

Pacatul se contracareaza cu virtute.

Virtutea reprezinta orice actiune mentala/ verbala /corporala care elimina starea de suferinta inrobitoare si genereaza fericiri pure.

Si pana la urma sexul inainte de casatorie este pacat sau nu?

Justificare in baza logicii de mai sus fiind care?

Fericirile pure sunt acele fericiri care iau nastere prin intelegerea/contemplarea Adevarului - naturii Lui Adi Buddha - a modului cum Acesta se reflecta in toate fiintele si fenomenele.

In draci cum se reflecta?
Pacatul este si el un fenomen? Se reflecta si acolo?

----

Cainta / pocainta, marturisirea pacatelor - in budismul tibetan - se face invariabil catre Adi Buddha, insa reprezentat iconic intr-o multitudine de forme, cele mai cunoscute fiind Vajrasattva si 35 Buddhasi Confesionali (Cei 35 care asculta marturisirea pacatelor - Buddhas of the forgiveness of sins).

----------

Serios, ce te-a facut sa crezi in basmele astea?

Adica, daca esti citit cat ai pretentia a fi, stii ca toate povestile astea n-au nici o legatura cu Budha, ba dimpotriva, ci e o "adaptare la mediu" a calugarului budhist care si-a dat seama ca o religie atee (cum era budhismul la origine) nu poate supravietui in lumea reala.
Asa ca au mai furat de pe ici pe colo si au incropit o poveste noua.
Si fiind evident vorba de un mediu panteist, de ce sa se opreasca cu povestile la un singur dumnezeu?

Intrebarea e, de ce ai picat in plasa?

Alin, eu am cunoscut mai multi "budisti". Pun ghilimele pentru ca ei sunt de fapt crestini botezati care se dedau vartos la reverii nesfarsite.
Am fost ani in sir prieten (coleg, amic, vecin, camarad, prieten) cu cativa baieti si vreo doua fete care aveau aceleasi manifestari literare ca si Florin.
Ce pot sa spun, asa, ca o perceptie personala si ca o nota comuna despre ei (pot vorbi de un profil psihologic tipic):
- sunt oameni sensibili, delicati sufleteste, senzitivi chiar
- totodata indivizi bataiosi si foarte orgoliosi; incapatanati, tre sa-i iei asa cum sunt altfel te intinzi la discutii nesfarsite si, de obicei, pagubitoare
- sunt prietenosi, sufletisti, te ajuta la nevoie fara insa a uita sa iti sugereze ca asta se datoreaza maretiei lor (adica au oarece tenta narcisista in relatii)
- au ajuns la invataturile orientale intotdeauna pe fondul unui doliu; au pierdut iluzii (de obicei erotice, amoroase) si s-au consolat cu varf si indesat, in carapacea unei introversii marcate, cu povesti pseudotamaduitoare
- in general nu au incredere in oameni; sunt patiti, sufla si in iaurt; inteligenti, insa, isi dau seama ca nu pot trai chiar fara semeni si atunci aleg mai bine sa ii seduca si sa ii conduca, fie si prin bizarerii, decat sa fie la mana lor
- Dumnezeu Se indura mereu de ei - le da nenumarate prilejuri sa se trezeasca din naluciri, le da si bunastare, le da de toate; atata doar ca ei se mentin cu incapatanare pe pozitia lor. Le e frica sa nu fie iar inselati.
- sunt oameni cu nevoi foarte crescute de control si autocontrol. Prefera ordinea, minutiozitatea. In general se daruiesc unei idei (desigur, in limitele haului nesfarsit al apetitului lor pentru reverie), pretuiesc mintea limpede (rar consuma halucinogene, alcool etc.) insa nu prea stiu ce sa faca cu ea. De obicei fac bani, cariera, succes.

Din pacate, la un moment dat, fiecare trece prin cate un episod limita, nu neaparat de nebunie majora. Dar, atat cat ii cunosc eu pe cei la care m-am referit, nu stiu prin ce miracol Dumnezeu ii scoate si de acolo.
Dar ei tot nu isi retrag pozitia, nu se pocaiesc. Curios, par a avea de fapt o inima de piatra. Cred ca singura solutie pentru acesti oameni este sa intalneasca concret, in carne si oase, un om care sa ii iubeasca pana la capat, asa cum sunt ei. Ei au mare, foarte mare nevoie de iubire - atat de tip matern cat si paterna. Nu ii invidiez, sunt foarte nefericiti. Desi sunt oameni de toata isprava, in general...

[RedRose]

Frumoasa caracterizare, Ahile...sa vedem acuma daca Florin se regaseste in ea..:)